Se afișează postările cu eticheta Ungaria. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ungaria. Afișați toate postările

duminică, 25 martie 2012

Postare finala - Budapesta


Din cate postari am scris pe tema mini-excursiei in Ungaria, veti crede ca am stat acolo o luna :D. Ei bine nu, au fost doar 3 zile pline, 4 nopti dormite acolo, la Hotel Broadway. Ne-a placut Ungaria si mai mult ca sigur vom merge destul de des. Mai ales ca dupa cei 60 de kilometri pana la Satu Mare de drum rau, ajungem direct in occident :D. 

Sistematic, despre zilele petrecute in Ungaria:

20 februarie seara – am ajuns in Budapesta, am mers pana la un mall de la marginea orasului, citisem intr-o brosura ca are ceva special pentru copii. Dar noi nu am gasit nimic. Alex a facut o pasiune pentru o masinuta din aceea cu fise, incat a trebuit toata seara sa stam acolo, si a cerut sa-l mai ducem acolo de mai multe ori. Cumparaturi in Tesco. Pe Alex il apucase independenta si nu voia sa mearga decat mai departe de noi, si el sa impinga caruciorul... Seara baie in piscina hotelului.

21 februarie – mers pe jos la Gradina Zoologica, apoi tot pe jos inapoi la hotel pentru pranz. Dupa-masa si seara plimbare pe jos pe langa Dunare, la funicular, la podul cu lanturi.

22 februarie – mers cu tramvaie si autobuze pana la Trenuletul Copiilor. De acolo inapoi in oras, apoi pranzul la pachet pe Insula Margareta. Hotel, Mall-uri, plimbari, mancare, relaxare.

23 februarie –mers cu tramvaiul si autobuzul pana la muzeul masinilor clasice, de acolo alt autobuz pana la mallul cu Tropikarium. Pranz la pachet la mall. Acolo am intrat iarasi in Tesco la cumparaturi si am tot mers pe autobuze si tramvaie si metrouri si iar autobuze, catre Aeroport. Citisem in ceva brosura ca la aeroport este un muzeu al avioanelor. Dar se pare ca, din moment de Malev a intrat in faliment, si acest parc-muzeu s-a inchis. Am coborat la primul terminal, si trebuia sa mergem la al doilea. Am asteptat iar autobuzul, am mers la al doilea terminal. Se trezise si Alex la fix ca sa vada muzeul de avioane, care era inchis. Frig rau rau rau, de-abia am asteptat sa ajungem din nou acasa. Am vazut autocarul de la CFR Cluj, care mergea dupa jucatori. M-am gandit atunci ca nu suntem chiar rataciti aiurea departe de casa in frig, daca avem chef mergem direct la Cluj :)). Am mers la Mall ca sa ne luam mancare, a trebuit sa mai stam putin sa se dea Alex in masinuta la mall :D. La hotel nu mai fusesem de dimineata. Noaptea s-a jucat pana pe la 3, cand deja nu mai puteam de oboseala...


 in drum spre aeroport, la iesirea din metrou, Relu a vrut sa faca o poza la cat de invechite metrouri au



 muzeul vazut doar de dupa gard. Sufla vantul, asa ca l-am invelit pe pui cu haina



 inapoi catre hotel



joaca de noapte ce a tinut pana la ora 3


 


24 februarie – checkout de la hotel, ikea, drum spre casa. La iesirea din oras catre Ikea au inceput sa ma napadeasca amintirile. Ultima oara cand am fost la Budapesta eram insarcinata in luna a patra cred, si am facut drumul acela ca sa cumparam tot ce ne trebuie pentru Alex de la Ikea. Impreuna cu prietena mea (si colega mea de business), care si ea era insarcinata si avea acelasi scop :D. Am avut emotii cand am trecut cu masina acum pe langa Arena Plazza, unde atunci am fost de vreo doua ori, ca era aproape de hotel. Am avut emotii si cand am trecut pe langa hotelul la care am dormit atunci o noapte, Danubius Hotel Arena (normal ca am facut poze din masina, dar nu va agasez :D). Si am avut emotii mari mari de la intrarea in parcarea Ikea (aceeasi Ikea la care am fost si atunci, ca in Budapesta sunt doua), pana la toate cotloanele de acolo. Mi-am amintit cu drag cum eu si colega mea ne leganam burtile pe acolo. Si ea, fiind cu sarcina mai avansata, fiind pornita de la Baia Mare de la 5 dimineata, si fiind cu o sarcina cu risc, se mai aseza pe acolo prin Ikea pe unde putea, si ma punea pe mine sa-i aduc tot felul de produse sa le vada :))))). Ce amintiri frumoase! 


 M-a emotionat teribil sa stiu ca acu aproape 3 ani, cand am calcat aici ultima data, el era in burtica, iar acum fugea printre rafturi...



 la bucataria Ikea a luat ochiul de panza si l-a pus in tigaie, si a luat legumele si le-a “spalat” in chiuveta. A fost delicios de dulce cum a gatit el preocupat. 





 Exact aici, inainte de a ajunge la case, era zona in care acu 3 ani eu si prietena mea ne pusesem tabara, cat au mers sotii nostri pana la cealalta Ikea. Si ea imi spunea ce sa-i mai aduc din jur, sa studieze produsele. Acum aveam chiar ajutor la impins caruciorul!



Ce se poate vizita in Budapesta, pentru copii. Ce spun brosurile: (apropo, am adus brosurile si ma intreaba Alex “ale cui sunt astea?”. Eu raspuns “ale noastre”. El: “Daaa? Ale noastre pentru cand mergem la Budapesta?”. UAU :D.) (a doua paranteza: sunt prea multe linkuri sa le fac sa se deschida intr-un nou tab, deci sa fiti atenti ca daca dati click simplu va duce acolo direct)

Normal ca mai sunt atractii si pentru copii, si pentru oameni mari, de la vaporase, la muzee, la vizitarea cu autobuze/autocare dragute. Se pot inchiria biciclete cu trasurica atasata, masinarii din alea pe doua roti care se misca in functie de inclinarea corpului (am uitat cum se numesc). Se pot vizita si imprejurimile, se poate merge la Balaton. In Budapesta sunt foarte multe spa-uri cu apa termala. Deci numai timp si bani sa fie :).


Iphone – aplicatia maps

Relu a fost incantat toata excursia noastra la Budapesta din cauza aplicatiei Maps de pe iphone. Cea mai tare chestie e ca nu e nevoie sa ai constant acces la internet. Pentru ca, normal, in oras nu aveam peste tot. Dar initial iti trebuie acces la internet (i s-a terminat bateria la un moment dat si pe al meu nu aveam nici o harta :D). Deci la inceputul zilei, la hotel, deschidea aplicatia, ca sa ii arate harta Budapestei, si apoi aceasta se incarca definitiv, in totalitate. Ii dadea de acasa indicatiile unde vrem sa ajungem. Si gata, nu mai avea nevoie de acces la net. 

Cu ce ne-a ajutat aplicatia iphone?
  •  Aveam harta tot timpul, a intregului oras
  • Ne spunea ce metrou, tramvai, autobuz, troleibuz sa luam, peste cate minute vine, in ce statie sa ne dam jos ca sa schimbam cu alt mijloc de transport, si estima timpul petrecut la fiecare
  • Ne spunea mereu unde suntem! Vedeam pe harta in mod real unde ne indreptam, daca suntem bine pe traseu, cat de departe e statia la care trebuie sa ne dam jos, si mai ales unde gasim statiile. Au fost multe situatii in care vedea pe harta daca facem un metru in directia gresita, si ne intorceam. De aceea Relu apare in majoritatea pozelor privind ecranul iphone-ului. A venit acasa decis sa-si lamureasca socrul amator de calatorii ca e musai sa-si ia un iphone.
  • Bine, normal ca si iphone-ul ca atare ne-a fost de mare ajutor, pentru ca in multe puncte este internet gratuit, si puteam intra rapid sa vedem adresele locatiilor ce le cautam (ca sa putem introduce datele in Maps), puteam vedea repede orarul, daca mai prindem deschis, si multe alte detalii.
  • Ca sa nu mai spun ca am instalat viber pe iphone si astfel, din locurile cu internet am vorbit gratuit acasa. Si din hotel, dar si din Ikea, de exemplu :)). Am facut poze cu doua produse la care nu ma puteam hotari in Ikea, le-am trimis prin mail mamei mele, am sunat-o apoi pe viber sa vorbim gratuit care ar fi mai ok din cele doua produse. Cool, nu? :D Bine, pe viber se pare ca la sms-uri e mai rapid auto-correctul decat mine :)))). (Si SMS-urile sunt gratuite) Mie la sms-urile normale nu mi se intampla sa trimit cu greseli comice :))))). Dar pe viber i-am trimis colegei mele un SMS din ikea, la plecare, in care eu voiam sa scriu “Gracias” si i-a trimis “gravida”. Pana sa scriu eu explicatii, ea si alta prietena de-a noastra deja strigau de fericire :)))))))) credeau ca tocmai am aflat ca as fi gravida :))))).

sâmbătă, 24 martie 2012

Broadway Hotel - Budapesta

Inainte de a merge in Budapesta, Relu cauta prin booking.com oferte speciale. Si la Cluj gasise o oferta speciala tot prin booking.com. Si la fel a fost si la Budapesta. Un pret bun pentru cateva zile. La un hotel central. Broadway Hotel.

Am facut un screenshot la locatia prin google maps:


Balonul rosu e strada hotelului. Dar hotelul e mai in dreapta, deci tot pe O Utca (O St), mai inspre bulevardul galben. Bulevardul galben duce inspre gara, inspre Dunare, inspre podul catre Buda si catre Insula Margareta. Pe jos se poate ajunge printre stradute la Dunare si pe scurtatura (Dunarea se vede in stanga hartii), direct la podul cu lanturi. Acolo in dreapta, pe bulevardul galben se vede Oktogon, care e o intersectie mare, si o mare statie de tramvaie, autobuze, metrouri,... Noi ajungeam la Oktogon in vreo 2 minute de la iesirea din hotel, si luam orice mijloc de transport ne doream. Dar ne-am plimbat si pe jos mult. Pana la gara centrala si la cele mai apropiate mall-uri erau aproape 10 minute de mers pe jos si la fel pana la Dunare. Si inspre Gradina Zoologica si inapoi la hotel am mers tot pe jos si am facut mai putin de o jumatate de ora. Deci chiar e o pozitie minunata. 

Camerele sunt foarte frumoase. Noi am prins o oferta la apartament, deci aveam si living unde planuiam sa stam la internet dupa ce se culca Alex. Planurile nu au fost bune, pentru ca Alex adormea pe la 2-3 noaptea :)). Am facut poze camerei imediat ce am intrat, era asa frumoasa, cu mult albastru... Mi-ar fi placut sa am in continuare acele poze. Dar un eveniment nefericit mi le-a facut pierdute impreuna cu multe alte poze si filme ce nu le downloadasem de cateva luni de pe iphone :((((... Si multe numere de telefon... Asa ca profit sa va spun, daca am numarul vostru de telefon doar de vreun an, de cand aveam iphone-ul 4, sa mi-l mai dati o data va rog... Cand am intrat in tara nu a mai vrut sa treaca inapoi pe orange de pe reteaua Ungariei. Am schimbat SIM-ul si tot nu recunostea retelele. Si nici dupa formatarea care mi-a sters tot de pe el :((((( nu s-a rezolvat... Iertati aliniatul trist, dar tocmai mi-am amintit cate poze faine facusem cu telefonul si in camera...

De aici de pe site-ul lor, unde vedeti albastrul ala frumos, poza cu livingul, cu dormitorul albastru si bucataria alba dintre cele doua poze, acela e apartamentul in care am stat (acuma vazand pozele mi-am amintit ca totusi patul era parca prea inalt :D). Si daca o bucatarie in concediu mi se pare ca nu e necesara, totusi ne-am folosit de ea pentru ca am curatat fructe, am luat cine tarzii care sa ne mentina energia apropiata de cea a lui Alex, etc. Avea si filtru de cafea, si cana fierbator de ceai, si aragaz cu cuptor (si oale, tigai), chiuveta, farfurii, tacamuri, frigider, congelator,... 

Dar Relu s-a gandit la mine cand a ales hotelul si a cautat sa aiba piscina :D. Uite-o. Era superba. Apa isi schimba culorile si te relaxai imediat. Aveau un jacuzzi cu apa fierbinte, in care in prima seara au stat Relu cu Alex de m-am mirat ca au rezistat. In piscina apa este aproape rece, asa ca nu l-am bagat pe Alex. Era o sauna uscata mare mare si una umeda. E prima data cand fac sauna umeda, pe pietre, cu aburul iesind de sub o piatra centrala. Foarte frumos. 

Micul dejun e ok. Cafeaua este absolut UAU! Ceva incredibil... Oamenii serviabili, saritori, peste tot. La micul dejun familii cu foarte multi copii (minim 3), toate familiile vesele si pline de viata. 

Parcarea e subterana, cam stramta. Asa ca ne-am bucurat ca am deprins mersul tramvaielor, sa nu mai scoatem masina prin oras. Desi in mod evident in Budapesta se circula mult mai lejer si mai civilizat decat in toata Romania.  

Piscina ziua, la plecare:



Locul de luat micul dejun:

Ultima poza, din masina, intrarea la hotel:

joi, 22 martie 2012

Trenuletul copiilor - Budapesta

Fac ordine in poze si mi-am dat seama ca inca nu am terminat cu Budapesta. 

Dupa prima zi foarte plina, cu Gradina Zoologica si Funicular, a trebuit sa il ademenim pe pitic cu ceva ca sa nu ne mai spuna toata ziua ca el vrea la animale. Asa ca i-am promis ca vom ajunge la trenulet. Noi credeam ca trenuletul va fi cat de cat micut. Dar nu, se numeste Trenuletul Copiilor pentru ca e condus de copii, controlorii sunt copii, vanzatorii la casele de bilete ale tuturor statiilor sunt copii, pe toti cei 15 kilometri, sefii de gara sunt copii, etc. Si era o zi normala din saptamana, ceea ce mi se pare super cool, sa poti alege sa inveti despre calea ferata lucrand acolo.

Am luat un tramvai de la noi din centru, ca sa trecem Dunarea sa ajungem la unul din cele mai mare noduri de autobuze/tramvaie. Acolo, mizerie asa ca la romani, si am urcat pe niste scari, gasind cu ajutorul iphone-ului cu aplicatia Maps chiar daca un metru am luat-o in directia gresita dinspre autobuzul ce trebuia luat. Alex a tinut minte si ne-a povestit multa vreme cum a luat autobuzul dupa ce a urcat niste scari multe :D. Cu acest autobuz am mers pana la capatul liniei si Alex a adormit la mine in Boba intre timp. De la capatul liniei, intr-un cartier de vile budapestene, intr-o zi de primavara frumoasa, am luat-o la pas cam un kilometru pana la gara trenuletului copiilor. Ne-a prins bine somnul lui asa pe drum si am sperat sa se trezeasca la timp sa savureze excursia cu trenul. Daca am fi stat la hotel pana cand si-ar fi dormit el acolo somnul de amiaza, am fi ajuns sa terminam aceasta excursie noaptea si sa nu mai facem nimic in aceasta zi.

Ne-am plimbat frumos cu trenuletul, la mijlocul traseului s-a trezit si Alex, a studiat locomotiva, s-a distrat de tunel, dar tot a fost un pic dezamagit si ne-a zis toata ziua ca el vrea la trenulet mic, nu mare :D.

Mai multe informatii despre trenulet puteti citi aici (in dreapta e meniul din care puteti selecta sa cititi povestea lor sau sa vedeti ce puteti vedea in zona, pe dealurile de la capatul Budei). Daca aveti un copil mai mare de 10 ani, am inteles ca il primesc si in locomotiva, sa-i arate cum functioneaza, poate chiar s-o conduca.

De la capatul liniei eu as fi vrut sa ne intoarcem tot cu el. Dar Relu, acompaniat de iphone maps, era sigur ca decat sa facem iarasi 15 km cu trenul si un autobuz si un tramvai, sigur este o cale mai scurta. Ajunsesem intr-un capat de oras, dar noi ocolisem de fapt cu trenul pe dealuri, prin paduri. Asa ca a avut dreptate, am luat un singur tramvai si am ajuns inapoi in marele nod de autobuze/tramvaie de langa Dunare. De acolo am mers rapid pe insula Margareta ca sa ne mancam pranzul la pachet :D. As fi uploadat si poze de pe insula Margareta, dar nu are rost, suntem doar noi si Dunarea frumoasa, nu am vizitat acolo nici un obiectiv :D. Era sa uit sa va dau linkul cu poze de la trenulet

duminică, 11 martie 2012

Budapesta - Dunarea, podul cu lanturi si funicularul

Inca nu am terminat cu Budapesta :D. Doar luasem o pauza. Si din nou am pus pozele intr-un album, ca sa-mi fie mai simplu si sa pot comenta la fiecare poza in parte.

In 21 februarie, in prima dimineata, am mers pe jos la Gradina Zoologica. Alex a adormit cand am iesit de acolo, asa ca pe cand am ajuns la hotel am stat destul de putin, cat sa ne odihnim si sa ciugulim ceva rapid. (Of, mi-am amintit ce rau imi pare ca am dat vreo 20 si ceva de ron pe o salata la pachet de la Subway. Nu era trecuta pe panourile lor de pret, mica mica, castraveti si salata verde, 2 felii subtiri de branza topita feliata. Si gata. Asa, seaca, fara gust. Of... Si apoi seara cand ne-am luat mancare multa si buna, inclusiv o salata greceasca buna, vinete cu iaurt, falafel, doua feluri de macaroane, pentru toti trei, nu ne-a costat asa mult... Deci de la Subway recunosc ca nu mai cumpar niciodata nimic :D)

Trebuia repede sa inventam ceva, unde sa iesim din hotel. Pentru ca un pui in perioada tantrumurilor trebuie distrat cumva, mai ales cand el ar vrea sa mearga la Gradina Zoologica non-stop :D. Asa ca i-am promis ca mergem cu un trenulet. (Bine, nu a fost multumit nici asa, pentru ca a tinut prea putin si pentru ca el ar fi vrut un trenulet mic)

Asa ca din ghidurile noastre turistice am ales funicularul ca sa urcam sus pe deal. Am profitat de avantajul de a sta in centru, asa ca am zis ca ne plimbam pe jos pana la Dunare. Ce a urmat, aici. Nu am pus toate pozele cu Relu cu Boba pentru ca am stiut ca le-am mai pus undeva.

sâmbătă, 25 februarie 2012

Ungaria, Budapesta

Vad ca nu am mai reusit sa scriu de multa vreme. In urma cu doua saptamani am fost 3 zile la Cluj intr-o micro-vacanta, si saptamana aceasta, de luni pana vineri, am fost intr-o mini-vacanta la Budapesta. Am tot sperat sa pot sa mai scriu pe blog niste postari restante din mintea mea, inclusiv din decembrie, dar cred ca le iau la intamplare, dupa cum voi avea timp si chef. Am vrut doar sa notez undeva aceste doua excursii, sa nu le uit. Si sper sa reusesc sa scriu in amanunt despre ele, si despre locurile vazute.

In momentul in care treci granita in Ungaria esti putin socat. Iti dai seama ca asa ar trebui sa arate lucrurile peste tot, ca-n filme :D, si la noi. Dar poate noi suntem din alt film :)). Si se stie ca noi oamenii ne obisnuim repede cu binele, asa ca dupa cativa kilometri deja nu ne mai minunam cum e sa circuli pe o strada perfecta, fara nici o groapa sau denivelare :)). Socul a venit de-abia la intoarcere, aseara, cand in intunericul noptii mai dadeam peste cate o groapa. Si cand, in cei 60 de kilometri de la Satu Mare la Baia Mare am vazut 4 masini trase pe dreapta cu pana din cauza gropilor. Ei bine, la ei pot fi drumurile perfecte si in satele de langa granita cu noi, si apoi pe autostrada, de la Nyiregyhaza la Budapesta.

La ei gospodariile arata aranjate si curate. Nu vreau sa ofensez pe cineva spunand ca in sudul tarii noastre, cand mergeam la mare, ma miram de gospodariile saracacioase si mizerabile, in comparatie cu ce era deasupra Carpatilor sau in Moldova. Insa cele din Ungaria sunt mult mai aranjate chiar si decat acestea ale noastre. Nu, nu e prima data cand merg in Ungaria :)), chiar si Alex a fost deja de multe ori. Dar e prima data cand scriu despre asta, de aceea imi permit sa imi scriu mirarile in amanunt :)).

Ce m-a mai frapat: imediat ce treci granita incepi sa vezi animale salbatice. Vii. In Romania, singurele animale ce le vezi pe langa drum sunt cadavrele cainilor si pisicilor. La ei se pare ca o duc mai bine si traiesc mai mult :). Si in schimb, am vazut zeci de fazani si fazanite :D, si zburand, si cautand mancare, si stand la povesti :D. Asa, la vreo 5 metri de drum :D.

Am vazut sute de ulii imensi si de soimi. La un moment dat pe campie am vazut ceva ce parea ori un uliu cat un vultur, ori un vultur colorat ca un uliu. Era prea mare sa fie uliu, dar totusi nu stiu daca in Ungaria sunt vulturi, fiind campie...

Am vazut sute de caprioare! Pe marginea autostrazii, in grupuri de cate 10-20. Erau atat de aproape incat le puteam vedea botul si cornitele! Alex striga "uite fundurile albe!" pentru ca intr-adevar, care erau intoarse cu fundul catre noi ieseau mai mult in evidenta :D.

Am vazut chiar si iepurasi pe campii.

De ce la ei sunt animale salbatice vii si la noi nu? La noi le omoara oamenii? Sau mor toate cum am vazut o stire iarna asta, otravite pe campii? Deloc nu ne gandim ca apoi noi vom manca roadele recoltelor de pe acele campii otravite? Of... Ca sa nu mai vorbesc de omorarea brutala a animalelor.

In Budapesta mai gasesti si putina mizerie, mai ales in gari. Dar per total, probabil stiti si voi, arata ca o capitala europeana frumoasa. Ai impresia ca esti in Viena sau in Paris :D.

Alt soc: oamenii. Nu numai ca femeile din Budapesta sunt frumoase si elegante si puse la punct, dar toti arata bine, arata sanatosi (stiu sigur ca erau budapestence pentru ca noi eram singurii turisti printre localnicii din mijloacele de transport :)) ). Nu am vazut nici un tigan (desi eu stiam ca au :D). Am vazut un singur om beat in toata Ungaria, si era chiar aproape de granita noastra aseara. I-am spus lui Relu ca as putea pune pariu ca e de-al nostru :)). Am vazut un singur cersetor, si acela mi-a zambit cand a vazut ca Alex ii admira catelul imbracat. Nu am vazut oameni pusi sa-ti cotrobaie prin buzunare. Desi fumeaza multi budapesteni pe strada, toti arata foarte bine. Si la hotel era o sala de fitness unde veneau si localnici. Pai si femeile si barbatii aratau ca din reviste, inalti si bine facuti. La noi cand mergi intr-o sala de fitness... arata toti ca mine :)). No offence, dar si ungurii de la noi arata ca romanii, nu ca cei din Budapesta. Inseamna ca explicatia este in stresul traiului din Romania, nu in gene. Pe strazi, doamnele din Budapesta, de la 14 ani pana la 80, sunt aranjate si elegante, imbracate frumos, clasic, cu gust. Nimeni nu striga, nimeni nu vorbeste tare sau in tonuri "melodioase" ca in telenovele. Nimeni nu poarta bijuterii sau haine ostentative si de prost gust. Lumea face jogging, isi iau masa in aer liber, si zambesc. Zambesc mult. Tind sa cred ca de aceea arata atat de bine. Eu, romanca incrancenata, obosita si stresata, in metrourile lor sau in parcurile lor, stateam uitata cu privirea prin pereti, cand simteam ca cineva imi zambeste. Ma uitam mai atent si vedeam ca toti din jurul nostru imi zambesc, pentru Alex, sau ii zambesc lui, sau povestesc cu el respectuos, de la distanta. Alex le zambea la loc sau se juca de la distanta. Normal, el nu are inca nationalitatea bine infipta in el, incat sa stie ca trebuie sa fie trist :)). Ajungeam sa ma doara obrajii de la zambete, nu eram obisnuita. Si chiar nu ma asteptam la inceput, m-au luat prin surprindere. Nu numai ca erau atat de veseli cu niste necunoscuti, si fara nici un stres al unei zile de lucru, fara sa spuna ca sunt prea obositi ca sa zambeasca, dar mai ales faptul ca faceau asta cu un copil. In Romania daca mergi cu un copil la un restaurant, deja vezi ochii dati peste cap, ori de la oamenii din jur, ori de la personal. Oriunde mergi, la noi lumea se enerveaza cand te vede cu un copil mic, chiar daca el sta cuminte in brate la mami.

Of, apropo de brate. In mallurile Budapestei (in care am fost in fiecare zi :)) ) am vazut un singur copil plimbat in carucior (care mai si urla ca din gura de sarpe). Am mai vazut un wrap, un wrap-tai, un mei-tai si doua SSC-uri necunoscute. In rest, zeci de parinti cu copii in brate, pur si simplu. As spune chapeau in ungureste, dar nu stiu :)).

Vor mai urma, sper, postari despre ce am vizitat prin Budapesta si pe la Cluj. Postarea aceasta a fost plina de subiectivitate si generalizari. Ce sa fac, asta am gandit, asta am scris, imi asum totul, stiind ca nu am facut-o cu rautate.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...