De Dr. Darcia Narvaez, articol tradus
de aici
http://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201301/simple-ways-calm-crying-baby
http://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201301/simple-ways-calm-crying-baby
“Bebelusul meu e fericit doar in bratele mele,
plange in momentul in care il pun jos.”
“Se trezeste in fiecare ora toata
noaptea, in fiecare noapte, sunt extenuata.”
--Afirmatii spuse frecvent de noii
parinti
Majoritatea bebelusilor se trezesc
noaptea si se asteapta sa primeasca alinare din partea parintilor. Numarul de
treziri in care au nevoie de ajutor pentru a adormi la loc scade pe masura ce
copiii cresc, dar tot ramane relativ comun. Cercetarile recente ale lui Weinraub
confirma cat e de normal ca bebelusii sa se trezeasca noaptea, cu 66% dintre
bebelusii de 6 luni inca trezindu-se cel putin o data sau de doua ori pe
saptamana, si restul bebelusilor trezindu-se si mai des. Unii bebelusi vor
plange la trezire la varsta de 12 luni —chiar si bebelusi care in alte nopti adormeau singuri la loc .
Asadar un dar esential pe care putem sa-l dam
bebelusilor nostri este sa-i ajutam sa adoarma la loc usor—acesta fiind si un
scop important pentru parintii care au nevoie de odihna. Stiinta ingrijirii pe
timp de noapte ofera o fundatie buna pentru parintii care incearca sa-si calmeze
bebelusii. Lamureste ce e important de stiut despre calmarea bebelusilor si de
ce anumite tipuri de calmare sunt mai probabile sa fie de ajutor.
Ce e important sa stim despre calmare
v Prezenta unui parinte ajuta la
calmarea bebelusilor care se trezesc suparati. Bebelusii (in
special in primele luni) nu sunt inca capabili sa-si regularizeze starile
emotionale. Acesta e unul dintre motivele pentru care perioadele de
plans au tendinta sa se inmulteasca in primele doua trei luni de viata si apoi
sa descreasca in mod constant. Bebelusii plang sau se agita din multe motive,
inclusiv foame, durere sau alt disconfort, sau, uneori, din simpla dorinta de
contact fizic. De exemplu, purtatul bebelusilor in brate intre 3 si 4 ore pe zi
reduce durata plansului bebelusului / a comportamentului agitat in general cu
43% la varsta de sase saptamani (Hunziker & Barr, 1988).
Agitarea si plansul sunt cele mai
importante mijloace prin care un bebelus isi comunica nevoile si dorintele.
Motivul specific nu poate fi determinat mereu, dar in mod sigur afisarea
semnelor vizibile si auzibile de suferinta este cea mai importanta aparare a
bebelusului si este coplesitor de adaptiva. Cand sunt suparati, bebelusii
depind de aportul senzorial de la ingrijitori – atingerea, vocea linistitoare,
mirosul, privirea in ochi, alaptarea—pentru a se calma. Asa a facut natura sa
functioneze aceasta situatie. Bebelusii se bazeaza pe ingrijitorii lor sa-i
calmeze si sa-i ajute cu alte motive pentru care sunt nefericiti sau
inconfortabili, cum ar fi daca au dureri, daca le e foame, sau daca sunt intr-o
forma de stare emotionala sau fizica pe care n-o putem determina. Daca esti
prezent si grijuliu cu bebelusul cand se trezeste si plange, acest lucru il
poate ajuta sa adoarma la loc mai repede (Mao, Burnham, Goodlin-Jones, Gaylor,
& Anders, 2004).
v Daca il calmezi pe bebelus, acest fapt il
ajuta sa invete sa se calmeze singur. Ajutandu-i pe bebelusi sa se calmeze fiind
grijulii cu suferinta lor, ingrijitorii ii ajuta sa isi dezvolte
uneltele – atat fiziologice cat si emotionale – pentru a se calma. Asa ii ajuta in general
parintii pe copii (Davidov & Grusec, 2006; Stifter & Spinrad, 2002).
Parintii ezita adeseori sa fie prezenti cand bebelusii plang, temandu-se ca
daca sunt grijulii cu bebelusii ce plang, aceasta va duce la bebelusi
incapabili sa faca fata singuri suferintei. Dar aceasta abordare duce doar la
un bebelus agitat si la un copil posesiv. Cand lasi bebelusii sa planga le
cresti nivelurile de stres si deseori ii tii treji mai mult timp. Nu ii indrumi
emotional si fizic catre scopul de a-si regulariza suferintele si reactiile
proprii. Din contra, pentru a dezvolta obiceiuri de somn “bune” sau
“sanatoase”, e nevoie de indrumare parentala blanda pentru linistirea
bebelusului. In timp aceasta duce la un copil puternic, care se linisteste
singur, si care se poate calma singur atunci cand apar provocari.
v Sa intelegi de ce unii bebelusi sunt mai
agitati noaptea decat alti bebelusi. Agitatia de dupa trezire este un
comportament perfect normal. Cand copiii sunt in suferinta ei exprima o nevoie
de atentie, deseori pentru a-i ajuta sa isi revina la un sentiment de
siguranta. Este totusi important sa intelegem ca bebelusii sunt diferiti in
ceea ce ii face pe fiecare sa se simta in siguranta. Pentru ca unii bebelusi nu
plang foarte mult sau foarte puternic, unii oameni au inceput sa aiba asteptari
ca toti bebelusii sa fie asa. Dar bebelusii sunt foarte diferiti in ceea ce
priveste cat de des sau cat de tare plang. Aceste diferente sunt date de multi
factori, printre care temperamentul, experienta si maturitatea fiziologica.
Asadar, nevoia pentru regularizarea externa (pentru calmare) continua in grade
variate pentru bebelusi diferiti. Daca le oferim regularizare externa
bebelusilor care nu se simt asa in siguranta si care sunt deci mai nefericiti,
ii ajuta de fapt, nu ii impiedica. Ii
ajuta sa isi construiasca caile neuronale care le va permite sa faca fata
stresului si sa se calmeze singuri (Cassidy, 1994; Stifter & Spinrad,
2002).
v Sa intelegi cand trezirile sunt
o problema. Trezirile sunt o parte normala a somnului bebelusilor si
variaza pe baza unor factori diferiti: (a) metoda de hranire (sanul sau
biberonul), (b) varsta, (c) schimbari ale nivelurilor de dezvoltare, si (d) nivelul
individual de maturitate. In lumina acestor factori, fiecare familie trebuie sa
stabileasca daca trezirea unui bebelus este o problema pentru familie. Trezirile nu sunt o problema doar
pentru ca au loc. Sa sugerezi ca trezirile definesc un
“somn problematic” nu reflecta cu acuratete stiinta actuala. Stim ca e normal
ca bebelusii sa se trezeasca de cateva ori pe noapte, mai ales daca sunt
alaptati. Si dat fiind faptul ca bebelusii umani sunt imaturi neurologic la
nastere, trezirile sunt linia principala de aparare impotriva pauzelor
prelungite si periculoase in respiratie, si acestea permit oxigenarile. Mai
mult, trezirile intamplatoare si mai prelungite pot ajuta reactia la
provocarile cardio-pulmonare din timpul somnului si pot restaura o ritmicitate
mai naturala a inimii (Mosko et al 1997a). Sa ne amintim ca cercetarile
timpurii legate de Sindromul Mortii Subite a Bebelusului (SIDS) au aratat ca
bebelusii care se trezeau frecvent noaptea erau mai putin predispusi sa moara
de SIDS decat aceia care se trezeau semnificativ mai rar (McKenna 1995, Mosko
et al 1997a and b).
Dupa ce bebelusii trec de varsta
principala de risc pentru SIDS si trezirile lor si somnul lor se aseaza intr-un
model mai consistent, cercetarile arata ca multi continua sa se trezeasca noaptea
(Weinraub et al., 2012). Chiar si atunci ar putea fi mai de ajutor sa numesti
trezirile nocturne ca fiind o problema a familiei, nu o “problema de somn” a
bebelusului. Daca un parinte e in regula cu un copil care se trezeste de 2-3
ori pe noapte la 12 luni, atunci nu e nicio problema!
Concluzie:
Plansul de dupa trezire este un comportament complet normal. Daca ii ajuti pe
bebelusii ce plang sa se simta alinati si linistiti ii sprijini sa-si dezvolte
abilitatile de a se calma singuri in timp.
Metode blande de linistire a
bebelusilor
Primele trei luni de viata sunt
cunoscute pentru multi drept “Al patrulea trimestru” si bebelusul are nevoie de
ingrijire similara uterului. Unii bebelusi fac tranzitia din uter in lume usor, altii mai greu. Multe
din modurile in care parintii incearca in mod natural sa isi calmeze bebelusii
recreeaza de fapt multe din experientele familiare linistitoare pe care le-au
avut in uter. Pentru toti bebelusii aceste tehnici de
calmare pot fi foarte linistitoare.
v Recreeaza miscarea. Uterul
este un spatiu in miscare continua si bebelusii au tendinta sa raspunda
linistindu-se la miscare, cum ar fi dansul, leganatul dintr-o parte in alta, o
plimbare mai rapida sau o iesire cu masina pe un drum mai denivelat.
v Bazeaza-te pe atingere; ofera
contact piele pe piele. S-a dovedit ca atunci cand bebelusii sunt in
contact cu o piele calda, cu miros natural (neparfumata), aceasta ii calmeaza
si ii ajuta sa isi stabilizeze temperatura corpului, ritmul inimii si hormonii
stresului si stimuleaza eliberarea de oxitocina – hormonul dragostei si al
conectarii – si in parinte si in bebelus.
v Recreeaza sunetele familiare.
Timpul bebelusului a fost marcat in uter de multe sunete ritmice. Sunete
asemantoare cu acelea pe care bebelusul le-a auzit in uter pot fi foarte
linistitoare pentru el. Sunetele albe ofera sunete constante ambientale in timp
ce incetinesc frecventele undelor creierului.
v Ajuta bebelusul sa invete sa faca
fata senzatiei de foame. Foamea este o noua senzatie pentru bebelusi – si e
posibil sa le fie foarte greu sa se calmeze atunci cand le e foame.Daca
hranesti bebelusii cand se trezesc noaptea ii poti ajuta astfel sa adoarma la
loc, mai ales cand lumina si interactiunea sunt mentinute la minimul de
stimulare. De asemenea pentru bebelusi suptul este cea mai puternica unealta de
relaxare si alinare, una dintre putinele lor forme de auto-regularizare
auto-initiata. Suptul ajuta oasele bebelusului sa isi revina la pozitia normala
dupa nastere, dar ii si ofera alinare si siguranta. Pe unii bebelusi ii
linisteste suptul unei suzete(dar evitati-o in primele saptamani de alaptare
pentru ca poate crea probleme in stabilizarea lactatiei). Suptul non-nutritiv
la san este de asemenea linistitor.
Rutine de somn care pot ajuta la linistirea
bebelusilor
Parintii pot ajuta la recrearea acestor
medii linistitoare cu orice rutina de somn sau model de somn. Ce e important
este ce calmeaza si de ce. Unele abordari ale somnului care pot ajuta le includ
pe urmatoarele.
v Tineti bebelusii aproape. Somnul
aproape de bebelusi ajuta la respiratia comuna, atingere si constientizarea
oricaror dificultati. Bebelusii sunt in
general mai calmi si dorm mai usor daca dorm cu ingrijitorii lor sau in
apropiere. Bebelusii pot beneficia de respiratia
comuna (si schimbarile senzoriale generale) cu ingrijitorul, pot beneficia inclusiv
de contact piele pe piele si acestea pot fi obtinute in diverse grade depinzand de
conditiile de siguranta generale, inclusiv atunci cand bebelusul este pe o
suprafata separata langa patul vostru, un comportament numit cosleeping pe suprafete separate. Multe mame
care alapteaza descopera ca bedsharing-ul (dormitul in acelasi pat) le ajuta cu alaptarea, mai ales daca
lucreaza in timpul zilei. Bedsharing-ul nu numai ca creste timpul de somn al
mamelor si al bebelusilor, dar are si efectul de a creste sansele ca mama sa
alapteze pentru un numar mai mare de luni decat atunci cand pune bebelusul
altundeva sa doarma. Dar imediata apropiere de obicei inseamna ca hranirile de
noapte sunt mult mai usoare, ca sunt mai multe, si ca sunt cu mult mai putin
deranjante pentru parinti si copii si deci bebelusii se linistesc mai usor.
Acestea fiind spuse, la fel ca oricare alt aranjament de somn, bedsharing-ul
are si niste riscuri (riscant e si dormitul departe de copil), si exista niste
circumstante foarte clare in care stim ca bedsharing-ul nu este recomandat.
Cand ar trebui evitat dormitul in
acelasi pat cu copilul. Este important ca
ingrijitorii sa se abtina de la a dormi in acelasi pat cu bebelusul daca nu
alapteaza, si evident daca oricare din adulti este sub influenta alcoolului, a
medicamentelor si a oricarei substante care le poate afecta modelele naturale
de trezire. Desigur, bebelusii ar trebui sa doarma pe o suprafata diferita
lipita de pat (a) daca adultii cu care doarme sunt excesiv de somnorosi, (b) daca
exista posibilitatea ca alti copii mai mici sa ajunga in patul parintilor, sau
(c) daca exista alt adult prezent in pat care refuza sa isi asume
responsabilitatea pentru bebelus. Dormitul in acelasi pat ar trebui evitat daca
mamele au fumat in timpul sarcinii, pentru ca modelele de trezire ale
bebelusului ar putea fi mai putin eficiente decat ar trebui sa fie pentru
siguranta maxima intr-un mediu de dormit in acelasi pat. Acelasi lucru e valabil pentru bebelusii
prematuri. Ei sunt mai in siguranta daca dorm intr-o alta structura lipita de
patul parintilor, dar nu in pat. Si, in final,
este foarte riscant sa adormi impreuna cu un bebelus pe o canapea sau intr-un
fotoliu, pentru ca multi bebelusi s-au sufocat cand au fost prinsi intre adult
si o parte de mobila. In toate aceste cazuri, co-sleeping-ul (suprafata
diferita, aceeasi camera) este mai recomandabil decat bedsharing-ul.
In final, de cate ori adoarme
bebelusul, acesta trebuie asezat la somn pe spate. Mai mult, indiferent daca
dorm cu ingrijtorii lor sau nu, bebelusii ar trebui pozitionati la distanta de
plapume, perne sau jucarii si sa fie situati astfel incat respiratia sa nu le
fie niciodata obstructionata si capul sa nu le fie niciodata acoperit.
Mai multe despre co-sleeping-ul
practicat in siguranta aici (si mai jos in
bibliografie).
v Alaptarea. Pe langa toate
celelalte beneficii asociate sanatatii bebelusului si dezvoltarii cognitive,
alaptarea este un mod excelent de a calma un bebelus. Ofera contact piele pe
piele si caldura. Si ingrijitorul obtine beneficii din alaptare, facand
trezirile mai usor de gestionat si ajutand la reducerea depresiei postnatale (Fergerson,
Jamieson, & Lindsay, 2002). Mai mult, mamele care alapteaza exclusiv
au parte de fapt de mai mult somn si sunt mai putin obosite in timpul zilei
decat mamele care ori folosesc exclusiv formula, ori hranesc mixt, si san, si
formula de lapte praf (Kendall-Tackett, Cong, & Hale, 2011).
v Fii atent la bebelus si asculta-ti
instinctele de ingrijire. Bebelusii sunt maestri ai comunicarii, la fel cum
adultii sunt de obicei maestri la a-si da seama cum sa reactioneze mai bine.
Adultii nu invata sa legene un bebelus sau sa-i vorbeasca incet... acestea vin
in mod natural. Deci pentru a-i calma pe bebelusi este de ajutor sa le urmezi indrumarile si sa-ti asculti
inima. Parintii trebuie sa invete sa-si asculte inima si sa-si mentina
bebelusii fericiti si in siguranta. Daca bebelusul pare suparat ca e tinut in
brate, atunci parintii pot sta cu el, dar sa-l puna intr-o pozitie care pare
mai de ajutor. Daca parintele sta pe loc, poate sa incerce sa umble cu
bebelusul; daca parintele se misca deja, eventual sa-l legene. Parintii ar
trebui sa-si asculte instinctele referitoare la cum sa fie prezenti alaturi de
bebelus.
Observatie pentru parinti:
Exista un singur expert al bebelusului tau – tu. Uneori vei gasi o modalitate
de a-ti linisti bebelusul usor; uneori poate parea ca ce a functionat pana acum
nu mai functioneaza. Dar. Daca sunteti rabdatori cu bebelusul vostru si cu voi,
acest lucru va va ajuta pe amandoi sa invatati si sa cresteti.
Dar daca rutina este in continuare
stresanta?
S-ar putea sa vina momentul cand un
parinte gandeste “L-am alinat noaptea de ceva timp deja... Pot face ceva pentru
a avea niste nopti cu somn neintrerupt?”
Raspunsul e da. In parte vine cu timpul
– momente diferite pentru fiecare bebelus dupa cum a aratat studiul recent al
lui Weinraub. Si exista niste lucruri pe care parintii le pot face bland pentru
a se misca in acea directie cu bebelusul. Vom impartasi niste modalitati care
sa-i ajute pe bebelusi sa aiba nevoie de mai putina atentie noaptea, daca acest
lucru e esential pentru binele familiei. Aceste abordari vor fi bazate pe pasii esentiali de linistire
discutati aici:
- Fii atent la semnalele bebelusului
- Ofera-i hrana si sprijin
- Ajuta-i pe bebelusi sa se ajute sa se linisteasca.
Alte postari in seria de somn de pe site-ul Psychology Today:
(pe masura ce le voi traduce, voi inlocui linkurile cu postarile traduse)“Lasati culcati bebelusii care plang” – e un sfat atat de gresit
Metode simple de a calma un bebelus ce plange
Somnul normal al bebelusului: 1.Metoda de hranire si dezvoltarea
Somnul normal al bebelusului: 2. Schimbarea modelelor
SIDS: Risks and Realities
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"
Pericolele lăsării bebelușului să plângă singur
Bibliografie
Cassidy, J. (1994). Emotion regulation:
Influences of attachment
relationships. Monographs of the Society for Research in Child Development,
59, 228-283.
Davidov, M. & Grusec, J.E.
(2006). Untangling the links of parental responsiveness to distress and
warmth to child outcomes. Child Development, 77, 44-58.
Fergerson, S.S., Jamieson, D.J., &
Lindsay, M. (2002). Diagnosing postpartum depression:
can we do better? American Journal of Obstetrics and Gynecology,
186, 899-902.
Hunziker, U.A., & Barr, R.G.
(1986). Increased carrying reduces infant crying: A randomized controlled
trial. Pediatrics, 77, 641-648. ftp://urstm.com/CharestJ/Articles.pdf/Hunziker%20U%201986.pdf
Kendall-Tackett, K.A., Cong, Z., &
Hale, T.W. (2011). The effect of feeding method on sleep duration, maternal
well-being, and postpartum depression.
Clinical Lactation, 2(2), 22-26.
Mao, A., Burnham, M.M., Goodlin-Jones,
B.L., Gaylor, E.E., & Anders T.F. (2004). A comparison of the sleep-wake
patterns of cosleeping and solitary-sleeping infants. Child Psychiatry
and Human Development, 35, 95-105.
McKenna, J.J. (1995). The Potential Benefits of Infant-Parent
Co-Sleeping in Relation to SIDS Prevention,
by In Torliey O. Rognum, Ed., SIDS in the 90s. Scandinavian Press, 1995.
McKenna, J.J., & Mosko, S. (1990). Evolution and the Sudden Infant Death
Syndrome (SIDS) Part II: Why Human Infants? Human
Nature 1 (2).
McKenna, J.J., & Mosko, S. (1990). Evolution and the Sudden Infant Death
Syndrome (SIDS), Part III: Parent-Infant Co-sleeping and Infant Arousal,
Human Nature: 1(2).
McKenna, J.J.,
& Mosko, S. (2001). Mother-Infant Cosleeping: Toward a New
Scientific Beginning, in R. Byard and H. Krous, eds.,
Sudden Infant Death Syndrome: Puzzles, Problems and Possibilities. London:
Arnold Publishers.
Mosko, S., Richard, C., & McKenna,
J. (1997). Infant Arousals During Mother-Infant
Bed Sharing: Implications for Infant Sleep and SIDS Research,
Pediatrics 100 (2): 841-849.
Mosko, S., Richard, C., & McKenna,
J. (1997). Maternal Sleep and Arousals During
Bedsharing with Infants, Sleep 201(2):
142-150.
Stifter, C.A.
& Spinrad, T.L. (2002). The effect of
excessive crying on the development of emotion regulation. Infancy, 3,
133-152.
Weinraub, M., Bender, R.H., Friedman,
S.L., Susman, E.J., Knoke, B., Bradley, R., Houts, R., Williams, J. (2012).
Patterns of developmental change in infants’ nighttime sleep awakenings from 6
through 36 months of age. Developmental Psychology, 48, 1501-1528.
*OBSERVATIE: Multe din titlurile din bibliografie sunt disponibile pentru download aici: www.cosleeping.nd.edu, unde exista detalii extinse si conversatii despre siguranta si controversele dormitului in acelasi pat cu copiii, acoperite si de un interviu pe site, si de sectiunea cu intrebari frecvente a site-ului.
Co-Autori:
Sarah Ockwell-Smith, babycalming.com
Wendy Middlemiss,
University of North Texas
John Hoffman, uncommonjohn.wordpress.com
Kathleen Kendall-Tackett, Texas Tech
University, http://www.uppitysciencechick.com/sleep.html
Helen Stevens, Safe Sleep Space
James McKenna, Mother-Baby Behavioral
Sleep Laboratory, University of Notre Dame, www.cosleeping.nd.edu
Tracy Cassels, University of British
Columbia, www.evolutionaryparenting.com