Se afișează postările cu eticheta primele cuvinte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta primele cuvinte. Afișați toate postările

luni, 1 iulie 2013

Primul dintisor

Ieri un mugurel, azi o liniuta.

Azi-noapte am trecut de la 4 ore de somn (1:00 - 5:00 cu vreo 5-15 plimbari pentru ca plange, se straduieste sa se ridice din pat si nu vrea sa suga), la 3 (1:00 - 4:00 cu plimbari multiple in acest interval). Nu m-as fi gandit ca dupa ce m-am acomodat cu 4 mi se pot parea grele 3 :)). Brrr am fost cam ametita azi. Pentru ca daca un bebelus caruia ii ies dintii este dificil si plange oricum incerci sa-l inveselesti, mai e si copilul mai mare care vrea mereu sa se joace cu mama. Nu m-am gandit cand trecea Alex prin aceleasi chinuri ca imi e cat de cat usor ca am doar sarcina sa-l alin pe el.

In rest... 12.100 kg. Inca nu merge de-a busilea. Alexu mergea deja si pe scari in sus in patru labe la varsta asta. David incearca mult zilnic si se enerveaza si se oboseste, dar nu se lasa. Si face si multe genoflexiuni, sau poate o fi observat ca nu am bicepsi destul de dezvoltati. A inceput sa fie incredibil de expresiv, isi modeleaza vocea fix ca si cum ar raspunde cu cuvinte. Il striga pe Alex "Aaaaaa" nervos. Si, la fel ca Alex, dupa "mam" (si la el si dupa "Aaa") urmeaza domnul nostru labrador Lucky: "laaa", foaaarte incantat de aratarea din fata lui.

Cum e grasut, daca ii dai un maieu si ii pui margelutele pentru dinti arata ca un mic bisnitar :D.

Diversificarea este on-hold, chiar daca e pofticios, pentru ca orice am incercat sa-i ofer, ori se constipa, ori are diaree, in plus ajungeam la somn de 1-2 ore pe noapte (!), deci vreo 4 ore din 24 in total, din cauza durerilor de burta. Deci alaptat exclusiv la aproape 8 luni. Mai are mult pana cand il ajunge pe frate-sau. Citeam in ceva scheme de diversificare ca as putea sa-i dau fasole verde sau conopida, mi-a venit sa rad. Pentru a contrazice orice lege de bun simt care spune ca nu au cum sa ajunga aerul din boabe in lapte, David s-a hotarat sa urle de durere cateva ore daca eu consum varzoase sau pastaioase. Si nu e "nocebo", am mancat mazare fara sa-mi dau seama si am aflat doar cand ma intrebam de ce urla copilul. Asa ca ar fi culmea sa i le dau direct lui :)).

Il iubim si il mancam in fiecare zi :D.

Alexutu stiti deja ca e minunat si perfect si destept si frumos si intelegator :D. Scoate zilnic perle, e foarte distractiv, un mic omulet mare simpatic.


miercuri, 24 aprilie 2013

David la 5 luni +






MAMA
David din prima zi de viata a socat pe toata lumea pentru ca daca incercam sa-l las din brate plangea “maaaaammmmm”. De aceea e greu sa-mi dau seama cand pot trage concluzia ca imi spune MAMA! La Alex a fost un moment destul de clar definit, de aceea m-a si emotionat pana la lacrimi, cum nu ma asteptam. Acum cred ca pot afirma ca David spune MA-MA pentru ca a inceput sa spuna asta si cand nu plange. Si nu spune cand e la pieptul meu, ca sa trag concluzia ca incearca sa invete consoanele. Spune Ma-ma cand are impresia ca nu sunt atenta la el, ori ca e pe pat langa mine, ori ca e pe genunchii mei. Si incepe asa ca un mosulet sa faca la inceput doar din buze “mba-mba-mba” fara niciun sunet, apoi spune tare “ma-ma” sau uneori inspre “mba-mba”.


Pofticios
E interesat de mancare. Cu un pic inainte de 5 luni a inceput sa ma observe cand mananc si sa fie nervos, vrea sa isi bage mainile in toate oalele si canile mele, ma admira cum mestec. Ne pregatim :D. Nu e inca pregatit pentru ca inca nu sta singur in fund, inca nu poate apuca obiecte cu degetul mare si cel aratator, apuca cu toata mana. Nici nu m-as gandi la cereale, din moment ce acum probabil toata lumea stie ca organismul nostru e pregatit sa secrete amilaza, enzima ce ajuta la digestia cerealelor, doar dupa ce ne ies primele masele. Ma uitam acum in urma la ce am scris la Alex referitor la semnele ce arata ca e pregatit pentru diversificare. Dar sigur ma voi apuca sa restudiez linkurile ce mi le-am pus aici in comentarii. Cu Alex m-am stresat mult :)). Cand am mers in concediu la 10 luni si un pic i-am sterilizat borcanase cu mancare sa ii duc. Normal ca nu a mancat nimic. Cand am mers in concediu la 1 an si 7 luni nu m-am mai stresat, am mers doar cu tzitzi, si a fost super asa, alaptat aproape exclusiv :)). Poate toata lumea stie deja ca Alex a inceput sa guste cate ceva mai des decat o data la 2 saptamani cand a implinit 2 ani si 4 luni. Asa ca eu eram acum decisa sa nu ma mai stresez cu David. Sa ii pun in mana ceva ce are voie la inceput, si sa-l las sa molfaie. Cu gandul ca pe cand ii va veni pofta de mancare, tarziu, ca la Alex, va avea voie sa manance din mancarea noastra. Asta mi s-ar fi parut ideal. Sa se joace doar cu mancarea pana pe la 1 an, 2,... Dar se pare ca fiecare copil  vrea sa fie challenging :)), David mi se pare mult mai pofticios, pe Alex nu l-a interesat niciodata mancarea, nu a bagat nimic in gura de curios. David e foaaaarte nervos daca nu ii dau o cana in timp ce eu beau dintr-una. Si apoi devine nervos ca nu isi da seama ce sa faca cu ea. Asa ca acum iar imi va da de lucru cu diversificarea, sa reinnoiesc cunostintele, ce au voie la inceput. :))

E clar ca va fi mai greu decat la Alex, pentru ca Alex nu baga nimic in gura, nici alimente, nici pietre in parc, nici carti, toate cartile lui Alex arata impecabil, el doar le rasfoia :)). David deja a molfait o carte de retete :)), orice prinde baga in gura. Si cand mananc eu e nerrrrrvos rau ca nu papa si el. Daca ii dau in mana un vas asemanator cu al meu se bucura pret de 5 secunde, apoi e si mai nervos, isi da seama ca l-am pacalit. Imi fura coaja de banana, imi da cu mana peste lingura cu smantana, imi prinde bolul meu si il trage inspre el. Alaltaseara i-am dat o ridiche rosie in mana sa ma lase sa mananc, si eu mancam una si speram sa fie fericit daca vede ca are aceeasi „mancare“. Stiam ca nu o poate rontai, deci intestinul lui permeabil ramanea cat de cat virgin (in sensul ca in afara de lapte matern au ajuns in sistemul lui digestiv pana acum doar Protectis probiotice si uneori vitamina D). A lins-o, a supt-o, si cand si-a dat seama ca n-o poate manca s-a enervat si mai tare decat la inceput. Nu ne va fi la fel de usor ca la Alex, e clar. Nu cred ca David va intreba, cum face Alex, atunci cand primeste ceva de la straini, daca are zahar (grrrr nu incep subiectul ca cat de naspa mi se pare ca un strain sa-i dea mancare unui copil; recent lui Alex i s-a intins o placinta, intr-o statie de autobuz, o placinta pe care tanti o tinea in mana ei mai mult ca sigur murdara...). David probabil va fi copilul care va urla ca vrea si el ce mananca ceilalti din jurul lui :)).

Curios
Dar mai mult decat pofticios de fapt e curios. El e mereu pe antebratul meu stang. Si orice lucru iau in mana stanga, el incepe sa pipaie cu manuta lui intoarsa in spate, sa isi dea seama ce am in mana. Si se uita la mine in extaz ca pipaie si el ceva :)). Apuca cu mana orice sa duca la gura sa cunoasca. Jucariile sunt plictisitoare, asa ca punga de ceai verde sau bolul de portelan sunt mult mai frumoase. Pe pet-ul de apa se enerveaza rau ca nu isi da seama cum facem noi gal-gal :)), il roteste in brate degeaba. 

Apuca orice cu manutele, pipaie tot ce prinde. E in extaz cand pune mana pe Alex, se uita la mine si zambeste cu fiecare celula. Cand il pup pe burtica (intrebarea ar fi "cand nu-l pup?", Doamne, cred ca-l agasez, il pup de sute de ori pe zi, fara sa exagerez) imi prinde capul si obrajii si se joaca cu mine razand in hohote.
 
Am primit saptamana trecuta un mail:
"hi Raluca, your baby is 22 weeks old! Baby will soon be able to grip her own bottle, but she's still not ready to drink from it unsupervised. "
David e avansat, i-a facut manere de vreo luna deja. Si sigur sigur sigur nu poate "bea" nesupravegheat, nu s-au lungit chiar asa... :))

Somn diurn David
De vreo trei saptamani a inceput sa-si faca un fel de program de somn. Pana acum avea intre 1 si 10 somnuri pe zi, de cate 5-10 minute. Acum are 1-3 somnuri pe zi, unele dureaza chiar si o jumatate de ora. Se trezeste la 8 dimineata si pentru noapte adoarme la 1 noaptea. Ziua adoarme plimbat si alaptat din mers, e pe finalul unei lungi greve a suptului. Pe muzica, ori cantata de mine, ori de pe un cd. Doarme la mine in brate mereu. De curand se trezeste la orice soapta sau zgomot, deci e un pic mai greu cu joaca cu Alex.
De doua ori mi-a adormit in brate in timp ce il pupam pe fata, roata pe frunte, obrajori, barbie,... Zambea si tinea ochii inchisi, torcand de placere si a adormit. Au fost niste momente atat de frumoase incat nu m-am putut hotari daca asta e cel mai placut mod de a adormi un bebelus, sau la san. Si pentru el care e cel mai placut mod? Si de ce as renunta la a-l adormi asa frumos? El nu simte ca il adorm natural, asa cum cere el. Pentru ca nu ai cum sa simti continuum-ul altfel decat asa cum e el, normal, nu ai cum sa simti non-durerea, non-tristetea, non-abandonul, non-disperarea, non-consolarea. De ce la Alex incercam sa-l pun in pat dupa ce adormea? Esuand si trezindu-l. De ce citeam despre cum trebuie dezvatati sa adoarma la san, cand asta e cel mai natural, mai usor si mai sanatos mod de adormire, si pentru ei, si pentru noi? Asa mi-ar placea sa fi avut atunci intelepciunea de acum de a-mi asculta instinctul... Recomand tuturor parintilor ca atunci cand isi planifica tot felul de tehnici de adormire a bebelusului si de a-l face sa adoarma singur, sa nu mai adoarma la san sau plimbat, sa se gandeasca bine bine de tot daca asta e chiar dorinta lor, cand isi privesc in ochi bebelusul perfect, sau e o idee impusa de societate, de vecini, de prietena de pe forum, de revista pentru mamici... Ganditi-va cat va chinuiti si voi si bebelusul adoptand tot felul de tehnici, cand e atat de frumos si de usor sa-l adormi la san si sa astepti sa se dezvolte in ritmul lui. Sigur va veni o vreme in care va adormi altfel, garantez. O sa discut probabil in alta postare despre cum e la al doilea copil. Totusi va dau ceva de citit pe tema asta, daca sunteti pe aici in vizita si sunteti proaspeti sau viitori parinti dornici de un pic de somn bun:

Somn nocturn David
Pe la 1 noaptea dintr-o data devine leguma. Doarme dus. Il pun in pat si doarme langa mine pana dimineata la 8, cu vreo 2-20 treziri. Cand sunt 2-3 treziri, sunt pentru tzitzi, cand sunt mai multe nu vrea sa suga, se tot screme sa faca beshinutze :D. Cand sunt cele 2-3 treziri normal ca nici nu le simt, ii pun tzitzi langa gura si dormim amandoi mai departe. Daca se trezeste cumva noaptea de tot, de exemplu vrea cateodata sa ragaie, sau se trezeste plangand speriat, sau il schimb pentru ca s-a udat de pipi, adoarme usor la loc. Doar il pun in pat langa mine si inchide ochii. Spre deosebire de somnurile de zi, cand vrea musai sa-l plimb in timp ce suge. La Alex a fost mult mai greu, pana la 6 luni il plimbam si noaptea vreo 40 de minute dupa fiecare supt. Si nu il puteam alapta culcata. 

Postarea aceasta am scris-o in weekend dar nu am apucat s-o urc. De atunci am avut doua nopti in care am dormit 4 ore, cu vreo 3 treziri totale, si cu un singur somn, scurt, pe zi, si plansul de care credeam ca am scapat. Are niste gaze atat de puternice, sa speram ca in timp i se va maturiza tubul digestiv. Mi se pare interesant ca aceste perioade dureroase sunt ciclice, intercalate cu saptamani de vis. As fi curioasa sa stiu cauzele. 

Babywearing
Va veni o postare dedicata babywearingului de 2-5 luni. Dar pana atunci pot spune ca nu mai suporta nici un carrier, desi de dimineata de la 8 pana noaptea la 1 e la mine in brate mereu, exceptie facand doar momentele cand ii schimb scutecul (si inca vreun minut dupa, sa ii mai fac o poza :))) ). Abia de o saptamana am reintrodus uneori (nu oricand) marsupiul SSC (Boba si Ergo) si slingul. In rest, fac bicepsi :D. Nu suporta sa stam jos, nu suporta sa ne plimbam aiurea. Cel mai fericit e cand lucrez ceva cu el in brate. Dar tare putine pot lucra la nivelul meu, fara sa ma aplec. Pentru ca simt presiunea pe genunchi cand ma aplec cu el in brate. Mare noroc ca a inceput sa accepte port-bebe-urile! Sambata am reusit sa aspir prin casa cu el in Boba. Alta viata!

Greutate
De ce simt presiune? :D Pentru ca la 5 luni domnul meu are zece kilograme si jumatate, acum cred ca e la 10.6 kg. Da, alaptat exclusiv. Stiu, un doctor mi-ar spune ca nu e bine nici asa, sa-l pun pe formula, pentru ca nu am cum unui asa urias sa-i dau din laptele meu toti nutrientii de care are nevoie. As rade daca n-ar fi de plans.

Plans
Nu prea mai plange in ultima vreme, a avut acu’ vreo luna o noua explozie de colici dupa o perioada de pauza. Dar acum ne e bine. Cu mentiunea de mai sus, ca din weekend, de cand am scris postarea, iar avem o perioada mai dureroasa. Darrrr plange scurt si scump din alte motive, se sperie foarte usor. Chiar ma gandeam sa repetam examenul de inimioara din spital, nu cumva sa aiba ceva afectiuni. Incepe sa planga speriat si tresare si daca eu spun un cuvant dupa o perioada de liniste. Nu mai vorbesc de altii, de zgomote, de aparitii bruste... Dar recunosc ca imi vine sa-l mananc in momentele acelea, cum isi stramba intai boticul, inainte sa explodeze in plans, sunt terminata de drag ce mi-e :)). Alex nu facea din astea :)), el plangea direct, fara preaviz :)))).

Izolare
Vom incepe sa iesim si noi in lume. Pe principiul „ori la bal, ori la spital“, eu am iesit din curtea noastra, de cand ne-am intors cu nou-nascutul de la Oradea, de doua ori: cand am mers la internarea in spital, si cand am mers la Botez. De 2 ori. Pentru ca micul David urla cand era treaz afara, si cum doarme putin... fugeam rapid din curte in casa cand se trezea din somn. Am incercat sa-l scot treaz. Nu. Am incercat sa-l scot in carucior. Nu. Am incercat sa-l scot in brate. Nu. Imbracat gros. Nu. Imbracat subtire si cu cover peste carrieri, sau imbracat subtire si in sac in carucior. Nu. Nu. Nu. Nu. Acum, de vreo saptamana, de cand a inceput sa devina curios si cu manutele, e curios si afara sa vada natura si lucrurile noi (iar e diferit de Alex; nu numai ca cu Alex ma plimbam din primele zile dupa nastere prin oras in wrap ORE intregi, dar Alex plangea la orice lucru nou mult de tot; se concentra atat de tare la o persoana noua sau o jucarie noua, incat dupa “intalnire” plangea de extenuare si suprasolicitare...). Si chiar aproape mi-a adormit intr-o zi prin curte, la piept. Nu stiu daca acum accepta sa iesim afara pentru ca a devenit curios sau pentru ca iesim doar in pijamaua pe care o poarta in casa, overall subtire din bumbac, un singur strat. Pentru ca A VENIT PRIMAVARA!!! Hmmm oare acum, dupa asa o lunga izolare, voi avea eu curaj sa ies din curte? Nici nu stiu daca am haine “de oras” care sa-mi fie bune :)).

Alex
Cand i-am spus lui Alex ca David implineste 5 luni de cand s-a nascut, m-a imbratisat emotionat si mi-a zis ca sunt 5 luni de cand am dormit prima data departe unul de celalalt... De pe la 4 luni Alex a inceput sa-l bage in seama, ba ii e drag, ba nu. Pana atunci l-a cam ignorat :D.  

“Sport”
Alex isi putea tine capul de la nastere. David si-l ridica atunci cand statea pe pieptul meu, inca din maternitate, dar in rest nu prea. La Botez inca nu isi tinea bine capul (la 3 luni). La o saptamana dupa Botez deja isi tinea capul perfect si un pic si spatele. Alex a putut repede sa se miste si sa se rostogoleasca, desi nu prea statea la orizontala decat tot asa un pic dupa schimbul scutecului, ca David. David s-a rostogolit de pe burta pe spate o singura data, cand ii faceam un pic de masaj. A fost si el foarte surprins de "experienta". In rest nu prea il pun pe burta, mi se pare chinuitor atunci cand esti grasunel :D. Nu isi putea ridica destul de sus capul si mi se parea ca nu ii place. Nu imi pun problema ca la 18 ani n-o sa stie sa se intoarca de pe burta pe spate, asa ca nu l-am mai pus pe burta. M-am gandit ca o sa ajunga pe burta in momentul in care se va putea rostogoli de pe spate. De pe spate are tentative de rostogolire doar cand e dezbracat complet. Nu stiu daca il strang scutecele si hainele sau simte mai bine podeaua daca e descult si dezbracat. Cand il puneam pe burta pentru cateva secunde avea tentative de a se deplasa cu ajutorul picioarelor si mainilor, ca soldatii in transee. Inca de la nastere, doar ca fara sa isi ridice nasul din podea. Poate se ajuta de cap sa se impinga in fata. Mi-a amintit de filmele cu breast crawl, stiti voi, cele in care noul nascut se taraste de pe abdomen spre sani ca sa suga prima data.
De vreo doua saptamani incearca sa se ridice in fund. De vreo saptamana reusea sa se ridice, dar cadea in nas :D. Sambata a stat prima data vreo 15 minute in fund (nesprijinit, desigur) dupa ce s-a ridicat el singur din plan semi-inclinat (nu de pe burta, cum e ridicarea in fund “oficiala”). De atunci vrea zilnic sa stea un pic in fund. Poate sare peste fazele cu rostogolitul si mersul de-a busilea, cine stie?

Desi nu ader la toate ideile acestui blog, totusi mi s-a parut interesant articolul impotriva pusului bebelusului pe burta.


Sambata am profitat de primavara-vara si am fabricat niste vitamina D, ocazie cu care am facut un remake al primei poze de antet al blogului:



miercuri, 11 ianuarie 2012

Dansuri si iubire multa

Noi de obicei seara avem o muzica de atmosfera, sau ceva lent, sau in perioada sarbatorilor am avut chiar si colinde. Acuma seara piticul nu a reusit sa adoarma la san, asa ca mi-a spus sa-l plimb. Am dansat in doi pana a adormit, pe piesa asta:



Si mi-am dat seama ca ni se potriveste. Am ajuns sa fiu si eu o lady pentru cineva (chiar ma crede frumoasa :)) ), si el e cavalerul meu drag care m-a invitat la dans in aceasta seara. "Whenever you reach for me/ I'll do all that I can", puiule...

Nu stiu daca am scris pe aici de faptul ca i-au trecut tantrumurile din jurul varstei de doi ani in momentul in care a inceput sa vorbeasca. Nu stiu daca am scris aici ca a avut tantrumuri :D. Dar e atat de iubitor si atat de minunat!!! ♥♥♥♥♥

Noaptea cand se trezeste, chiar si cand ajung in pat langa el, se intoarce la mine, se cuibareste la mine in brate, isi pune mana pe dupa gatul meu, ma mangaie, ma pupa pe fata. Si adoarme repede inapoi. Si mie imi trece toata claustrofobia pe care am avut-o vreodata (niciodata nu am suportat sa dorm cu fata inspre cineva, ci doar in afara, nu mai vorbesc sa ma ating de cineva :))), aveam impresia ca ma sufoc). Si ma cutremur de fericire, si inchid ochii si vreau sa memorez clipa, pentru ca e cea mai mare fericire si fizica, sa-mi tin in brate puiul, si emotionala. Si Ii multumesc lui Dumnezeu ca e sanatos si ca putem sa ne imbratisam asa fericiti.

Dimineata ma trezeste si vrea "tzitzi astalalt" (el crede ca inseamna "asta"). Dupa ce suge asa, stand culcati, in loc sa-mi spuna din aceeasi pozitie ca il vrea si pe cel de deasupra, si ridica in picioare si razand imi pune degetul pe sanul nesupt, spunand "si aaaacccuuummaaaa astalalt!" :))).

Desi eu m-as imbraca doar in negru si albastru, are pasiuni si la hainele mele. "Ia bluza rosie, mama!" aud toata dimineata. Daca trebuie sa iesim si ma schimb de bluza rosie de casa, e bai :D. Daca trebuie s-o pun la spalat, iarasi nu e bine :D.

Are grija de mine, cand coboram la parter unde e frig "ia papucii, mama, jos e frig!".

Ma vrea in totalitate chiar si cand se joaca. Stam jos pe covor cu masinutele, si chiar daca ni se lipesc genunchii, atat suntem de aproape, el imi spune "hai, mama, aici langa mine!" ca un pisoi abandonat :)).

Ma intreaba mereu "ce faci, mama?", "de ce razi, mama?". Daca nu inteleg ceva ce spune el, zice, dand din cap dezaprobator, "aiiii, mama asta!"

Vorbeste toata ziua! Continuu. Si foarte corect. Conjuga verbele corect, foloseste corect pronumele, ba chiar m-a surprins prin decembrie cred sa vad ca foloseste genitivul cand trebuie, corect. Si noi, total nepedagogic, ori ne minunam de el cand mai scoate cate o perla, ori izbucnim in ras.

Ii place mult sa-i citesc si stie pe de rost toate carticelele din care citim, dupa aproximativ 3 lecturari. Cand fac pauza la un cuvant, il spune el, chiar daca nu e poezie, sa cred ca l-a ghicit. In rest, toata ziua ne distram cu masinute, cu creioane colorate, cu plastilina, cu lego, ba mai si pacatuim cu iphone si ipad, unde face orice joc, orice puzzle, fara sa ii explic eu. Invata regulile jocurilor singur, chiar daca sunt in engleza, eu nici nu-mi dau seama ce are de facut, si el in cateva secunde e gata cu jocul. Si stie si denumirile englezesti ale animalelor si ale formelor geometrice :)).

Tzitzi este la putere inca, toata ziua, toata noaptea. De vreo 2 luni principala mancare solida pe care o accepta este: paine cu vinete sau paine cu zacusca de vinete. Nu tu oua, nu tu unt, oricat am incercat sa-l tentez. Nu mai vorbesc ce bunatate de mancare de broccoli i-am facut zilele trecute, am savurat-o la maxim :D. El doar prin lapte. In rest, foarte rar, o data pe saptamana poate, gusta ceva nou, dar numai gusta, si apoi nu se mai atinge de acel aliment.

Din septembrie, desi inca era cald afara, nu mai vrea sa iasa din casa. De fiecare data trebuie sa-l lamurim ore intregi, sau sa-l santajam, sau sa-l pacalim. Santajul e un cuvant mare, de fapt pur si simplu cand nu mai pot de aer inchis, eu ies afara la aer, si ii spun asta. Ii las usa deschisa de la casa si eu stau afara, la cativa metri de el. Doar dupa ce se supara, se hotaraste sa vina afara si ma cheama sa-l imbrac. Dar tot bosumflat, ca "e frig afara, mama!". Eu as iesi la aer de dimineata pana seara. As iesi in oras la plimbare zilnic. Dar vad ca nu am cu cine.

Asa ca ne ramane mult timp sa ne maimutarim prin casa. Pentru ca, pentru ceilalti din familie, ori suntem canguri, ori suntem koala, ori suntem maimute. Tot timpul legati unul de celalalt si in casa, tot timpul unul langa altul, sau unul peste altul.

Dar va veni vremea cand Alex va dansa cu altcineva... si atunci va fi o problema... pentru Relu :)) care ii va lua locul de dansator! (Cred ca daca citeste se va hotari sa-mi mai faca un baiat, doar doar se mai prelungeste concediul lui de la dans :)) )

marți, 20 septembrie 2011

Alex vorbeste!

Da, si-a dat drumul dintr-o data! Asa cum spunea toata lumea si eu nu credeam. Bine, sa nu se creada ca a inceput sa spuna propozitii :)). Dar de la un copilas care spunea toata ziua "mamaaaaa", "tata", "da" si "nu", e ceva!

Dupa ce am venit din concediu, numele bunicilor s-au schimbat. De la "Bu" pentru amandoi, au ajuns "Cu" - bunicul si "Ca" - bunica. De fapt chiar am vazut ca are o preferinta in a spune ultima silaba a unui cuvant. Pentru ca si vaca a ajuns "ca", si calul tot "ca" (cu un "l" mai stins), si kk e "ca",... Unchiu' Lali a ajuns din "uuu", "ciu".

Pe motivul invatarii noilor cuvinte, de cand am venit din concediu are si o anxietate de separare fata de toata lumea din familie, chestiune care o voi dezvolta alta data. Si a inceput chiar sa vorbeasca in somn "cu, ca, ciu", ca sa mai exerseze. Apoi, din cauza ca bunicii au plecat in concediu si ei, anxietatea s-a dezvoltat si mai tare, si in timpul noptii au inceput trezirile dese, plansetele, si chiar perioadele de nesomn in care ma intreaba continuu despre "cu", "ca" si "ciu". Si cand se intampla sa ne prinda ora 4-5 dimineata tot intreband despre ei, imi vine sa ma duc sa-l las lor in dormitor :)). Dar stiu ca si ziua intreaba de ei, dar fara mine nu sta cu ei, asa ca stiu ca nu rezolv nimic :)).

Oricum, stiam ca inaintea unui mare hop in dezvoltare ei regreseaza putin in alte aspecte. E normal, dar uneori uitam.

Pana saptamana trecuta nu voia sa repete nimic dupa noi, se enerva daca ii spuneam ceva pe silabe. Apoi am vazut ca incepe sa spuna el pe silabe cuvintele deja cunoscute, atunci cand se preface ca scrie pe o hartie "maaammaaaa". Si spune asa, lung, ca si cum chiar si-ar dicta :)).

Saptamana trecuta cred, sau in urma cu doua saptamani, nu mai stiu... a descoperit o jucarie soparla vorbitoare de limba engleza si cantatoare. Si s-a distrat intr-o seara cu Relu cu ea. Si, dupa ce de atata vreme noi vorbim mult cu el (nu stiu cine mai vorbeste cat mine cu el, ca ma doare gura si gafai si cand iesim la plimbare; nu ma lasa in pace, trebuie sa-i descriu toate camioanele, toate autobuzele, etc. trebuie sa-i cant despre ele, tot timpul imi merge gura, pentru ca e la mine in boba sau in sling, asa ca nu am scapare... :D. Plus bunicii care de cand era mic ii povestesc continuu despre orice), dupa ce ii citim atata, dupa ce ii cantam atata, dupa ce imitam toate animalele cand ne cere el, el nici o vorba in limba romana... Acum a dat de soparla si il aud cum o imita, dupa cateva minute de joaca, "nambă" (numbers), "calăz" (colours) si nu stiu mai cate! Uau! Dupa ce vocabularul lui cuprindea doar vreo 10 cuvinte. Deja ma gandeam de unde sa cumpar o jucarie din aia in limba romana, sa invete copilul meu sa vorbeasca! E drept ca Relu ii repeta ce spune soparla, dar si pana atunci a mai vorbit Relu cu el, va spun sigur :D.

Si asa a inceput. Pana zilele trecute nu repeta decat ce spunea Relu (acum are incredere si in noi :D). Dar el chiar reusea sa-l faca sa spuna multe cuvinte. "Toita" e toyota bunicului, "mini" e desigur a mea. "eu" e be-em-veu :D. Cel mai simpatic e ca "tu" este el. Vreau sa-i dau sa manance, striga "tuuu" si ia lingurita. Vreau sa ii arat ceva intr-o carte, srtiga "tuuu" si mi-o smulge. Vreau sa-l spal pe dinti, iar "tuuuuu".

Si a ajuns sa repete dupa Relu aproape orice. Daca au inceput sa-i numeasca pe toti membrii familiei, pe toti i-a repetat dupa el. Numara asa de frumos pana la 10 impreuna cu el, ca imi vine sa-l mananc! E asa de emotionanta perioada asta, si pentru ca in sfarsit ii aud vocea scumpa, si pentru ca e constient de importanta momentului, sta asa frumos ca un elev si are o pozitie super simpatica :)).

Dar ne mai surprinde si cu lucruri care nu i le-a repetat Relu, si tot le spune si el. Aseara a cerut "apa" (am uitat sa-l numesc mai sus, si asta era de mai demult in lista noastra), si eu credeam ca vrea sa isi bage periuta de dinti in pahar, sa o limpezeasca, cum facem uneori. Si m-a vazut ca nu i-am intins paharul lui, asa ca a zis "bei", ca sa-mi spuna pentru ce vrea apa :D.

Azi l-a intrebat bunica lui ce are Matusa Anuca de la Napradea in cotet, si el a raspuns "pocu" (porc :D).

Tot acuma seara ne-am distrat de el. L-a pus Relu sa spuna Teddy. Si apoi l-am intrebat daca stie cine e Teddy, si el razand emotionat a zis "cu!" (bunicul) :)).

Duminica dimineata s-a trezit, s-a ridicat din pat, a mers la usa de la balcon si a vazut ceva interesant: "tata! aciii! hai!" :)))

"catea" = cartea, "pîi" = paine, "mei" = mar, "minj"= mingea, "ugi" = fulgi,

Cel mai frumos spune "galbin" la galben, si noi ii tot oferim obiecte galbene ca sa spuna iar si iar si iar! :)) "Ma" e masina demult, ba chiar a mai spus si "ma.. gu" la masina de gunoi (uite ca pana la urma or fi fost mai mult de 10 cuvinte si inainte :D), dar acum spune "ma galbin" la masina lui galbena. Azi a zis si "vedi" la verde, si "astu" la albastru, si "alba" la alb. "ush" spune de multa vreme si la culoarea rosie, si la leguma rosie.

Daca pana acuma imi venea sa il mananc de cate ori ma uitam la el, daca nu exista zi in care sa ma mir ce minune traiesc, simt ca urmeaza si mai si. Nu imi puteam imagina ca poate sa fie asa de dulce cand incepe sa vorbeasca! Si nu credeam ca de la un vocabular asa limitat, incepe sa spuna dintr-o data, chiar si 10 cuvinte noi pe zi!

sâmbătă, 25 iunie 2011

Filmulete

Un update la filmulete, ca nu am mai pus demult.

19 februarie 2011 - Alex il imita pe Lucky cum latra. Stiti ca am mai zis ca incearca sa-l imite. Pentru ca labradorul meu, spre deosebire de mioritic, are o voce mai groasa, si tot tot tot se scutura cand latra. Asa ca Alex cand il vede sau il aude incearca si el sa isi scuture corpul la fiecare latrat.



23 februarie 2011 - Alex se joaca cu masinuta. Era bolnavior, avea febra, si de-abia statea in picioare. Asa ca era si foarte cuminte si era printre primele dati cand a inceput sa se joace singurel. Se pare ca la noi e adevarata vorba aia ca daca e cuminte copilul, sigur e bolnav... Asa era de slabit, incat de-abia se apleca sa vada masina de jos.







(In al treilea filmulet incalta si slapul unchiului Lali. Atunci doar incaltamintea lui o proba. Chiar daca si-o schimba, o stia tot timpul care e a lui. Acum insa incalta orice gaseste, si in ambele picioare, si papuci de-ai lui, si de-ai nostri, si chiar pantofi cu toc.)

12 mai 2011 - Alex il sperie pe Relu. Era o perioada cand spunea si un "Cucu" tare dulce, dar i se pare mult mai simpatic sa strige BAAAUUU



12 mai 2011 - Alex joaca fotbal cu Relu. Ca de obicei cand rade mult, il apuca sughitul. Nu am reusit sa-l prind in filmulet cum dupa ce dadea gol, incepea sa sara pe loc fericit si sa spuna "go-go-go-goooooo"!



27 mai 2011 - Alex danseaza pe muzica populara. Problema e ca ii place doar asta de Ardeal :)). Asa ca stam cu televizorul pe Hora TV. In momentul in care eu am vrut sa-l filmez cum dansa el de numa numa singur, a inceput la tv o doina :)). Si in plus, a si vazut camera si nu a mai vrut sa danseze. Asa ca ne-am multumit cu o melodie de pe Etno. Va trebui sa ma credeti pe cuvant ca pe melodiile ardelenesti de pe Hora are niste figuri si mai comice si pline de energie :D.



1 iunie 2011 - Alex striga MAMA. Da, de 1 iunie mi-a facut un cadou de m-am topit. S-a trezit din somn si in loc sa maraie ca de obicei, i-am auzit glasul cristalin strigand "Mama!". El a mai zis mama si pana acum, dar mai mult soptit. Si nu ma striga, ci daca il intrebai cine vine, sau cine e acolo, raspundea "mama". Ei bine, din 1 iunie ma striga toata ziua!!! Peste tot! :))



1 iunie 2011 - Alex uda florile si striga Mama



1 iunie 2011 - Alex uda florile si il uda pe bunicu'



13 iunie 2011 - eu incerc sa-l fac sa spuna NU. Asa de mult imi place cum spune NU, incat toata ziua il provoc :)). Dar in filmuletul asta nu am reusit :D.



16 iunie 2011 - Alex uda florile si spune NU



17 iunie 2011 - Alex ne arata cum o striga pe mama, cum il striga pe tata, si apoi spune NU



21 iunie 2011 - "Alex, cat o iubesti pe mama?" "Muuuu" (Muuult)



21 iunie 2011 - cum fac animalele. Pana la excursia de la Timisoara eu il invatasem doar cum face leul, ca sa-l pacalesc sa deschida gura si sa-i vad maselutele. Facea singur ca si calul cand vedea unul, si imita cateii. In rest, eu ii spuneam ca gaina face cotcodac, dar nu incercasem niciodata sa il fac sa repete. Asa ca la Timisoara m-a uimit cand a inceput el singur sa imite anumite animale. Si am vazut ca orice animal il intreb, in general stie. Nu am facut filmuletul pentru lauda, pentru ca stiu ca sunt multi copii care imita animalele inca dinainte de 1 an. Dar mie mi se pare asa de dulce, mai ales cand zice "miaaau". In plus, e tare dulce ca ma pune el sa-l intreb si sta drepti, isi freaca manutele de emotie si ofteaza din cand in cand.



21 iunie 2011 - prin camera Alex ma fugareste si ma calareste. Cam asa ne jucam noi in fiecare seara. In plus, ce mai facem si nu am filmat, e sa ne iubim tare tare in fiecare seara, ma imbratiseaza si ma pupa :D.

vineri, 6 mai 2011

Primul canin al vorbaretului

Am apasat repede "Postare noua" sa prind data de azi (6 mai) la blogger, chiar daca eu voi reusi sa scriu postarea mai incolo... sper sa reusesc, ca puiul trece prin chinuri mari cu caninii...

Asa ca voi fi foarte rapida si voi scrie doar pe scurt, sa nu ramana uitat.

Azi s-a implinit un an de cand mi-a spus prima data MAMA! Si inca ma emotioneaza mult mult, ma topesc toata, cand imi spune "mama"! ♥♥♥

De aceasta aniversare mi-a amintit mama mea, pentru ca isi notase in agenda ziua minunata!

Azi a reusit sa-i sparga gingia primul canin! Cel de dreapta sus. Se vedeau deja de cateva zile amandoi caninii de sus, atunci cand radea, ca si cum ar fi afara, albi si coborati. Dar daca il studiai mai bine vedeai ca de fapt sunt inca sub o pielita, sub gingie. De cateva nopti plange saracutul in somn si doarme foarte putin si ziua si noaptea (da, se pare ca se poate si mai putin decat cat dormea inainte! :D). Dar azi-noapte a fost apogeul (adica sper ca nu va fi mai rau in noaptea aceasta)! L-am culcat la 12 si de pe la 1:30 a inceput sa planga in somn aproape continuu. Nu avea pauze mai lungi de 5 secunde intre tipete, plans si gemete! Nici nu apucam sa imi inchid ochii! Nu mai stiam cum sa-l mangai, cum sa-i dau tzitzi, sa-l invelesc, sa-l dezvelesc... M-a topit toata cand la un moment dat am pus pana peste el si el s-a cuibarit in bratele mele, fara sa caute tzitzi, pur si simplu s-a bagat in mine sa-l strang in brate! Si atunci a avut cea mai lunga pauza intre tipetele de plans. A fost un moment extraordinar!

Pe la 4 nu am mai putut de oboseala si am riscat sa-l trezesc pentru o doza de Camilia. De ce nu i-am dat mai devreme? Pentru ca trebuie sa-l trezesc de tot si plange din cauza asta si mai rau, si nu vrea sa-i bag in gura nimic si se enerveaza. Dar Camilia o mai accepta cat de cat. Nu a avut nici un efect. Asa ca pe la 5 l-am trezit sa-i dau ibuprofen. A fost un mare chin, oricat am incercat sa-l pacalim, sa-i spunem ca bea si tata si e bun, sa-i explic ca ii face bine si n-o sa-l mai doara. Nimic nu a functionat, plangea suparat cand vroiam sa-i bag seringa aceea in gurita. Asa ca i-am dat capul pe spate, mi-am bagat degetele in maxilarele lui ca la catei si i-am desclestat gura. In urletele lui disperate i-am dat ibuprofenul in 3 doze si i-am apasat pe gat (iar, ca la catei) ca sa il fortez sa inghita, sa nu mi-l scuipe afara. A plans rau si m-a impins apoi suparat si dezamagit de mine.

Ma repet cand spun cat ma enerveaza astia cu ibuprofenul lor. I-am dat 3 ml desi la varsta lui scrie pe prospect sa-i dau 5. Si 3 ml inseamna ca de 3 ori i-am umplut pur si simplu gura, nu mai aveam loc unde sa injectez substanta super scarboasa. De ce nu fac o cantitate mica, de genul unei pastile, si sa poti sa pui doua picaturi? Amare, fara excipienti, fara atatea prostii ca ibuprofenul asta pentru copii, si sa nu-i chinuim atat? De ce? Imi vine sa rup bucati tablete de ibuprofen si sa calculez cat vine la un sugar, sa amestec cu putina apa si sa-i dau. Ar fi mult mai usor...

A trebuit sa-l adorm la loc. L-a calmat ibuprofenul timp de vreo 7 minute, eram deja plutind de liniste si relaxare, cand a inceput iar plansul. Apoi, la 5:29, a adormit de tot si m-am culcat si eu pentru prima data in aceasta noapte. (Acum ar trebui sa fug la culcare sa prind vreo 15 minute de somn si inainte de ora 1, cand se pare ca il apuca durerile alea mari)

La 6:30 a inceput iar si a tinut-o asa pana cand s-a trezit de tot, intr-un plans si un tipat. L-am dus jos la mami sa mai dorm putin...

De ce am scris in titlu "vorbaret"? Nu numai pentru aniversarea cu "mama". Ci si pentru ca de vreo saptamana povesteste in continuu! Pe limba lui, nimeni nu-l intelege. Dar foloseste tonalitati, de cearta, de explicatii, e super simpatic! Cu greu ne abtinem sa nu radem in fata lui, sa nu-l inhibam. Dar e absolut minunat! Si are mimica, si se vede pe fata lui pasiunea! Toata ziua o tine tot intr-o poveste!

Ca si cuvinte clare atat ca mai face cate un "cucu" si un "bau" foarte foarte dulci. Of, ce minunat e cum vorbeste! :))

Edit: tot netul e plin de chestii de Mother's Day, asa ca la fix e aniversarea asta cu "mama". Cica e a doua duminica din mai. Deci anul asta in 8 mai. HAPPY MOTHER'S DAY! :)

Si Peaceful Parenting da o poezie faina:


I am large in my skin
I make no apology
This belly grew a baby
Why should it be flat?
It curves with the memory of the womb.
These breasts fed a baby
Why should they be pert?
They swell with the memory of milk.
These hips carried a child
Why should they be slim?
They are full with the memory of life.
My bones are secret under flesh
My skin plump and white and fine
Mine is the face of Botticelli
Mine is the water of the Nile
Mine is the shape of things forbidden
Daughter of Gaia, grown beautiful and wild.

~ Lorri Barrier

luni, 11 aprilie 2011

Ce mai face Alex

De multa vreme am inceput postarea asta, si sunt sigura ca si asa uit cate ceva, pentru ca Alex face lucruri noi si simpatice zilnic, dar nu mai tin pasul cu scrisul cu el :D.

Iar sunt intr-o perioada din aceea in care imi raman mailuri la care nu apuc sa raspund. Le citesc pe fuga, cand pot, chiar daca stiu ca nu pot raspunde imediat. Si apoi cand mi-as putea face timp, uit de ele. Asa patesc cu multe alte sarcini din viata de zi cu zi. Si chiar si aici pe blog, tot imi spun sa tin minte cand Alex face un lucru nou, si apoi uit. Mai ales ca in ultima vreme face atatea! E asa un scump piticul nostru, imi vine sa-l mananc! :D

Stiu ca ar fi banal sa scriu doar ca ne face cu mana cand pleaca la plimbare de exemplu. Dar in sufletul nostru e asa o mare bucurie, ca are zambetul ala pe fata ce nu-l pot eu transpune in cuvinte. Sau as mai putea spune ca in ultima vreme spune "mama" cu o dragoste si o emotie in cuvinte greu de descris si normal ca eu ma topesc! De o vreme imi spunea doar cand era mai necajit "mamamamamamamama", dar acum e asa de dulce :x :x :x. Intr-o seara urcam dealul spre casa, intuneric, tarziu, veneam de la inot. Bunica ii spune lui Alex sa vina sa-i arate ceva, si el stie deja ca eu vin si se urca la ea in brate sa se uite pe geam. Si chiar daca nu ma vede din cauza intunericului, el spune in soapta "mama"! Eu care credeam ca reusesc sa-l pacalesc, sa creada ca sunt undeva prin casa!

Scoate limba cand ii ceri si parca stie ca e ceva "interzis", ca zambeste strengareste!

I-a zis lui Relu "lelu". Spune si cand ii vede pe dinozaurii din desene "pepe", "co" (koko), "lllli" (lili) si "bu" (bubu), dar toate cuvintele sunt soptite timid. Si apoi nu mai sunt repetate o perioada lunga.

Daca masina lui Relu e in parcare, il cauta prin toata casa, nu pot sa-l lamuresc ca Relu a plecat pe jos undeva.

Stie cand vine cineva la noi, chiar daca nu se aude din casa nici un zgomot. E mai ceva ca un catel :D. Fuge la usa de la balcon unde vede poarta dinainte sa sune. Si ma trage dupa el si eu raman paf cand vad ca intr-adevar vine acasa buni (si el zice "BU" cand ma trage de mana! Chiar daca nici nu stia ca a plecat) sau Relu.

Spune cateodata "caca". Si imi arata scutecul de fiecare data cand face. Ba mai nou imi arata dinainte de a face, un mare progres.

Cand se joaca cu buni cu mingea spun amandoi "duraaaa".

De fapt mai nou incearca sa ne imite si sa vorbeasca, era si cazul :D. Spune "ou", "ush" la rosie, "ba" la banana, "pa" la para, "po" la polen, "up" la supica (si mi-o si arata poza intr-o carte daca nu pricep ce vrea :))) ), "a" si la cartof si la ardei cand mi le cere din farfurie, si tot "a" spune si cand vrea apa si imi arata paharul pe masa (da, mare surpriza, bea apa!). "Eo" e Nero, strigat de pe geam. "Mama" si "tata" sunt spuse toata ziua, usor soptit, foarte dulce! "Ghiji" e cand ii spunem noi sa aiba grija cand coboara in fuga ceva. Eu am spus o data ca e "cacacios" si el a zis "cios". Spune "pa-pa" bunicii cand il aduce dimineata inapoi la mine. Sau cand merge la usa de la intrare, cu niste haine pe care si le ia pe gat. "Hamham" latra la geam catre catei. Aproape orice cuvant spun eu, el ii spune terminatia. Mai nou se mai si cearta singur cu jucarii sau cu ce vede in jur.

A invatat de la niste desene de pe duck tv sa dea din cap "Nu" si chiar da cand vrea sa spuna nu. Mai stie si sa ridice din umeri cand nu stie unde ii sunt masinutele si eu il intreb :D.

Mai nou stam mult mult in oras pentru ca am redescoperit SLINGUL! Slingul fix, pouchul. Sta pe sold cat trebuie, nu se cere jos. Mergem si mai mult de o ora, apoi ajungem in parc sau la niste prieteni buni si il dau jos, isi face de cap, umbla in toate baltile si in toate noroaiele, se murdareste din cap pana in picioare, fuge, rade in hohote, exploreaza, si apoi inapoi acasa. Slingul m-a salvat de la multi nervi in primavara asta.

Apropo de prieteni, de cand nu am mai scris ne imprietenim aproape zilnic cu Alexandra, fetita prietenei mele bune Ioana. Si mai mergem la prietena mea Diutza, de care Alex e total indragostit. Eu tot spun ca e viitoarea lui soacra, pentru ca Iza, cu 3 luni mai mare decat el, are niste ochi de un albastru ireal. Si asa de mult o iubeste Alex pe Diutza incat i-a impins la un moment dat sanii mei inspre ea! I-a oferit tzitzi! :)))) Nu a mai facut asa ceva cu nimeni!

Vreo 2 zile s-a lasat spalat pe dintisori doar cu apa, de atunci nu mai vrea deloc. Ba chiar imi cere periuta doar ca sa bea apa din pahar :D. Si are deja pete negre pe dintisori, care am inteles ca oricum nu merg la periat, se fac din cauza unor bacterii la unii copilasi.

Ia foarfeca de tuns pomii si o duce la crengile la care el ajunge! Curata morcovii cu ustensila de curatat! Cand gaseste o perie o duce la pantofi sa ii perie! E o mica maimutica!

Cu Relu fuge prin casa razand, il pune sa se joace impreuna pe mobila cu baloanele, au deja tabieturile si jocurile lor si nimeni altcineva nu le stie face la fel.

Asa cum si la batutul mingii doar bunica e buna! Oricat am incercat sa-i mai preiau locul, sa se mai odihneasca, nu am fost buna. Mergea la bunica si o tragea de mana sa o duca la minge.

La fel, eu sunt buna la citit! In sfarsit acorda un mic interes cartilor. Pana acum doar le rupea sau se enerva daca voiam sa-i citesc. Acum vrea, dar numai din cartile care au rime. Adica poezioare scurte, cu imagini multe. Si ma pune sa-i citesc aceeasi carte si de 50 de ori intr-o dupa-masa :). Stiu pe de rost Rita Gargarita si cartea cu aripioare Bufnita :)).

Stam la geam zilnic multe zeci de minute. Cu geamul deschis. Si seara, oricat ar fi de frig. Si ma intreaba pe strada tot felul de lucruri. Plange daca dispare din campul nostru vizual caruta/budozerul/autobuzul,... Ma strange la pieptul lui, punandu-si bratul pe dupa gatul meu, ma pupa pe cap, rade in hohote, e o mare distractie cand stam la geam. La inceput l-a invatat cu asta Relu, dar mai nou pe mine ma pune sa-l ridic.

Se stie deja ca jucariile lui preferate sunt niste masinute machete, ca cele reale, un BMW X6, un Audi Q7 si un Mini Cooper. Si se joaca cu ele minute intregi singur, pe fotolii face trasee. Daca e ocupat fotoliul, il ridica pe bunic de acolo si uneori nici nu-l lasa sa intre in birou(ul lui) ca sa fie sigur ca are libere fotoliile si canapeaua :))))). Isi admira masinile si peste tot merge numai cu ele. Daca a fost intr-o zi murdar pe maini si si-a murdarit BMW-ul alb, a cerut disperat un servetel si cand l-a primit a inceput s-o lustruiasca :)))). E baiatul lui tata si la disperarea de a fi totul curat si la mania pentru masini :)))).

Recunoaste masinile celor din familie. De fapt pe strada imi arata disperat toate Toyota Avensis-urile si trebuie sa-i explic mult timp ca nu e bunicul. Chiar si masina ca a mea mi-o arata in oras, chiar daca a mea e neagra si acelea erau rosii sau galbene! Si Relu a umblat o perioada cu masina mea. Cand a venit acasa, i-am aratat pe geam si l-am intrebat: "Alex, a cui e masina care vine?". Si el a zis "mama" :)))). Si desi a vazut-o doar de cateva ori, cand il intreaba Relu in targul de masini care e masina bunicului de la Cluj, merge direct la ea!

De obicei inainte sa-l duc sa-l spal de kk la fundulet, eu ii miros fundul, nu ma bazez pe faptul ca-mi spune el ca a facut kk sau ca-l vad scremandu-se. Asa ca de la o vreme incoace in loc sa-mi mai arate scutecul vine direct cu spatele la mine si-si baga fundul in nasul meu :)).

Ii place mult sa toarne dintr-un recipient in altul. Si bucati mici de biscuiti, si fructe uscate, orice aliment micut. Stiu ca am putina liniste daca ii dau pe covor fulgi de ovaz si doua recipiente :)). Si cei ce ajung pe covor au sansa chiar sa fie mancati!

Dar cel mai important din toata evolutia lui tumultuoasa din ultima vreme mi se pare dragostea asta! Vine uneori la mine fuga fuga cu o fata care spune tot! Ceva de genul "imi vine sa te mananc!!!". Eu credeam ca numai noi avem sentimente din astea fata de ei, o dragoste pe care nu ne-o putem stapani nicicum. Dar se pare ca si ei au fata de noi! Si ma strange asa tare in brate! Si sare pe mine, si chiuie de bucurie! Si seara cand stam toti impreuna e in al noualea cer, si fuge pe langa noi, si sare pe noi, si ne imbratiseaza, si ne pupa tot timpul, si ne musca de drag, si ne strange de par de drag! Il vad ca parca nu mai stie cum sa-si manifeste dragostea! Si asta aproape toata ziua! Aproape tot timpul cand stam impreuna! Mi se pare ceva sublim si nu credeam ca voi trai asa ceva! Mai ales ca eu nu am fost o fetita dragastoasa cu parintii mei, si de fapt cu nimeni :D.

Si creste puiul meu si il vad crescand asa frumos! Si incepe sa se mai joace si singur si ii vad asa farame de personalitate si imi place mult ce vad!

Editez sa adaug ceva. Pentru ca stiu ca uit sigur multe multe minunatii cu care ne distram noi zilnic. Nu credeam ca poate fi o perioada asa frumoasa cu piticii astia!

Am uitat sa spun ca in sfarsit stie si poate si el sa faca puzzle-uri din alea de lemn.

Si am uitat sa spun ca ieri a cantat pentru prima data! Chiar a zis "na-na-na-na" pe tonuri si note diferite!

Si intr-o seara mi-a descoperit buricul si i-a zis Relu sa vada cum miroase :))) si el s-a aplecat si l-a mirosit :))).

Si buricul lui e fascinant, si-l studiaza in fiecare seara. Iar apoi ia la studiat putzulica si se uita la ea si trage de ea :)).

Si rade infundat cateodata, pe ascuns. Si rade la comanda, daca ii spunem noi sa rada :)). Si rade si sufla si el cum facem noi pe burtica lui, asa face si el zgomote sufland pe noi! Si apoi vine si imi rontaie urechea si toata mi-o face bale :)).

E o perioada absolut incredibila si minunata si nu credeam ca ma voi auzi pe mine razand asa in hohote toata ziua!

luni, 21 februarie 2011

Update pe sectiuni: Ce mai face Alex

Iubire

Ce e mai important de notat in ultimele saptamani la Alex, de cand nu am mai scris despre comportamentul lui, e faptul ca e foarte iubitor! Incredibil de iubitor si iubaret! Ne strange in brate, scoate si sunete de "vaaaiii ce bine e sa o strang pe mami in brateee!!! Vaaiii ce te iubesc!!!" (cam asta spun sunetele lui entuziasmate). Ne pupa, ne mangaie, isi pune obrazul pe fata noastra, nici nu-mi vin acuma in minte toate dovezile lui de afectiune, dar ne termina!!! Ne creste pulsul in momentele alea si simtim toti ca nu am mai fost asa fericiti niciodata! ♥♥♥

Cand ma pupa pe mine si isi pune mainile pe dupa capul meu si ma strange, mai si spune "mamamamamamamamamamama" pe un ton asa dulce!!! ♥♥♥

Si e asa ascultator, ca daca il intreb "il iubesti pe bunicu?" merge si il mangaie si il imbratiseaza. Si daca ii spun "da-i un pupic la unchiu Lali" merge si ori il pupa, ori isi da fruntea la pupat, dupa cum are chef :). Iar daca sta in brate la bunicu' cand il intreb, si ii e lene sa se intoarca cu fata la el, isi ridica mainile in sus si incepe sa-i mangaie fata asa :)).

Si cum mai nou se admira in oglinda mult de tot (are si motive :D), de cate ori ii spun sa mearga la oglinda sa vada ce frumos e, merge si se admira, se fatzaie in fata oglinzii. Si din prima daca i-am spus "da-i un pupic lui Alex", s-a pupat in oglinda! Nu stiam pana acum ca isi da seama ca tot Alex e si acolo :D.

La noi s-a vazut deja in filmuletul de la postarea precedenta ca ne pupa de cate ori ii cerem, si de multe ori si fara sa-i cerem vine in brate la noi si ne imbratiseaza si ne mangaie si ne pupa bucuros!

Cand ii e dor de tati lui (stiu asta pentru ca se intampla ori lunea, dupa un weekend cu Relu, ori seara daca Relu mai are undeva de mers), vine la mine si ma trage de mana sa stau eu jos pe puful lui taica-sau. Dupa ce ma pun jos vine si ma strange in brate si ma iubeste si ma mangaie si ma pupa, exact cum face cu Relu cand e acasa ♥♥♥♥.

Prima data cand a facut asta s-a lipit asa total de mine, incat m-am pierdut, inainte pe mine nu ma imbratisase asa tare niciodata. Si mi l-am imaginat mare, cum ar veni el sa-si stranga mama in brate si s-o iubeasca! Si mi-am dat seama iar ca sunt mama si ca traiesc ceva asa minunat! ♥♥♥♥

Bunicul e responsabil cu urechile. Cand sta la bunicul in brate pe fotoliu, de cand era bebe ii erau masate si mancate urechile :D. Iar acum daca Alex sta si se joaca prin birou pe la bunicul, si acestuia din urma i se face pofta de urechile moi si fine, il cheama "Alex, hai la bunicu' sa-ti pupe urechile". Si Alex merge, se lasa luat in brate, si-si intinde urechile la pupat, masat si mancat. Si daca bunicul uita de o ureche, i-o intinde Alex. :)

Jucarii

Jucariile preferate in perioada aceasta sunt masinutele, linguritele si carucioarele.

Masinutele ii plac doar cele "naturale", care chiar seamana cu masinile normale. Si cum are Relu cateva machete de Audi Q7 si BMW X6, deja au facut multe accidente, si Audi e cam pe butuci. A inceput de cateva saptamani sa se joace chiar fain cu ele, ca un baietel mare, de cate ori prinde o suprafata plana, cum ar fi o masuta sau o etajera de carti, le "plimba" pe acolo. Si ajunge la margine si merge asa cu incetinitorul, sa vada cum se produce "accidentul". E simpatic tare si ii ocupa o buna parte din timp!

Linguritele iar le iubeste tare! De orice fel, si de inox, si de plastic, si mari si mici. La plimbare mergem cu cate o lingurita in fiecare mana. Daca ne jucam in zapada sau in pamant el "sapa" cu lingurita. Acasa daca se joaca in ceva paharele de plastic muta cu lingurita firimituri de rondele de orez dintr-un pahar in altul, aproape toata ziua e cu lingurita in mana. Amesteca in paharele cu cate o lingurita sau chiar mai multe... Pe bunica o piaptana prin par cu lingurita, si el se spala pe dinti cu lingurita. Si chiar se preface ca mananca cu lingurita, dar numai daca nu este nimic in bol :)). Daca da de un bol cu mancare si are acces la el cu lingurita, atunci scoate mancarea din el si o pune peste tot, dar nu in gura. Chiar si cand trebuie sa adoarma si il plimb prin camera la tzitzi e musai sa-si caute o lingurita, o cere, si apoi se joaca cu ea prin bretelele de la sutien, o trece pe la decolteul bluzei si o scoate pe la maneci, pana adoarme cu ea strans in mana. Daca o scapa, chiar daca eu o prind si nu face zgomot, se trezeste, ca a ramas fara lingurita :D.

Bine, tot in timp ce suge si adoarme, mai nou ma intreaba tot felul de lucruri (aratand cu degetul si scotand anumite sunete), de la ochii mei si urechile mele si gura, si dintii, pana la personaje de la televizor. De cate ori ii spun un cuvant trebuie apoi sa-i si cant despre ele, ca incepe sa dea din fund sa danseze :D.

Carucioarele iar sunt tare iubite in ultima perioada. Si caruciorul lui mare, ii place sa-l impinga si sa-l traga. Dar mai ales carucioarele- antemergator ce le avem prin casa, doua la numar, unul cu vacuta (cel de la Boribon, in care intra cu totul si se joaca tare fain) si unul care e jos in biroul bunicului, si pe care-l impinge tacticos toata ziua!

Si de cateva zile a inceput sa fie pasionat de carti. Le rasfoieste, le admira, ne intreaba ce vede in poze,... Pana acum il enervau tare, de cate ori i le aratam le trantea, voia sa le rupa si se isteriza daca eu incepeam sa-i citesc.

Altele

A invatat sa se urce singur in fotolii. Nu stie inca sa se dea jos singur, deci mi se pare cam periculos. A invatat pentru ca intr-o zi in fotoliul din camera noastra era o sticluta cu mir, tot de el pusa acolo dupa ce o descoperise intr-un cosulet. Si ii place mult sticluta, era musai sa o ia. Dupa ce pune mana pe ea tot timpul merge si-i da unui urs Panda mare sa bea din ea, si apoi uneori isi cauta si catelusul, il ridica de cap, ii tine botul cam cum se tine botul unui pui de animal caruia ii dai cu biberonul lapte, si ii pune sticluta la bot :D.

Chiar daca niciodata nu i-am aratat pe fata lui unde sunt ochii, nasul, gura etc, ci doar pe fata mea si numai cand arata el cu degetul si ma intreba, am fost surprinsa ca dintr-o data cand l-am intrebat unde-i sunt ochii, si-a dus degetelele la ochi, si cu mare atentie, si-a inchis ochii, sa nu-si bage degetele in ochi :)). Si la fel a stiut unde ii e nasul, gura, dintii, urechile, parul, capul :).

Se pune singur pe puful lui Relu, isi ia aproape telecomanda si se preface ca schimba canalele. Dar asa de frumos se aseaza, ca un om mare, umbla cu spatele pana la puf si acolo se arunca jos. Daca e si Relu acasa cu laptopul lui, nu are nici o sansa mai nou sa stea jos pentru ca Alex ii ocupa puful si e musai sa-i dea si laptopul, ca sa-l imite perfect maimutoiul nostru scump!

Mai nou intreaba tot timpul cand e treaz tot ce vede, si din carti, si de la tv, si din camera, de afara, de peste tot! Arata cu degetul si scoate niste sunete sa ne intrebe ce e acel obiect. Continuu, toata ziua!

Cand am fost pe platoul asta betonat din fata magazinelor din cartierul nostru (de care povesteam cu tanti care-si batea nepotelul), am dat de mancare painica la porumbei. Ne intalnisem cu gravida noastra draga Ioana, care ne-a cumparat paine, si am inceput s-o facem firimituri sa vina porumbeii. A fost asa incantat!!! Rupea si el din paine (si culmea ca nu era tentat s-o duca deloc la gura) si arunca la porumbei! Se speria si se supara cand ei isi luau zborul zgomotos in stol toti. Si ii fugarea fericit! Asa de frumos era el asa vesel! Si apoi cand s-au saturat porumbeii si au zburat de tot, a fost asa trist! Se tot uita la cer si facea din degetele sa faca painea bucatele! I-am asteptat vreo cateva minute si apoi i-am distras atentia cu altceva, ca era suparat rau ca nu mai vin porumbeii!

De fiecare data cand aerisesc in camera cu geamul de la balcon semi-deschis, Alex e fascinat sa se uite la geam si sa-si scoata mana prin crapatura aceea. Si eu profit ca ii capteaza altceva atentia si mai fac cate ceva. Si il aud la un moment dat intr-o zi strigand la geam "bauiiii, bauiiiii, bauiiii". Merg si ii spun "uite acolo e Nero, si Lucky, si acolo copacii,...". Si il ignor, ma gandesc ca i s-a parut lui ca o vede pe Buni (in ultima vreme nu mai e Baba, e Baui :D). Pentru ca apoi, mai tarziu, sa aflu ca Buni fusese afara si l-a vazut la geam si i-a facut semne :))).

Acum ca e asa frig si urat afara nu iesim toata ziua, ci doar dupa somnul lui de la amiaza. Dimineata pana imi revin cu trezirea mea :D si apoi ii fac lui laptele de nuci/seminte, ii dau sa manance, zboara vremea altfel. Dar el ar vrea sa stea doar afara, asa ca isi scoate din cosul de la intrare hainele pentru afara, imi pregateste mie bocancii, isi pune pe el pe gat jerseul si si-l tot trage sa se imbrace :D.

La fel cand gaseste prin camera cate o soseta de-a mea si-o pune ori pe umar, ori pe gat, si o poarta tantos si se admira in oglinda. Daca isi gaseste sosete de-ale lui incearca sa si le traga pe picioare :D.

Chiar nu am crezut ca el stie ce e acela somn, din moment ce adoarme fara sa-si dea seama, nu se pune in pat, nu vede pe altcineva dormind si eu sa-i explic ce e acela somn (nici nu as sti ce sa-i explic). Din cauza asta m-am mirat foarte tare cand l-a intrebat Relu intr-o zi "ti-e somn?" si Alex si-a dus mana la obraz, si-a lipit-o de tampla si si-a inchis ochii! De atunci de cate ori il intrebam "Alex, cum faci tu cand ti-e somn?", face exact acelasi lucru!

Ba chiar asculta cand ii spune Relu sa inchida ochii! Nu stiam ca poate sa inteleaga si lucrul acesta, chiar ma gandeam cum sa-i explic. Si se pune pe taica-sau cand ii e somn, se culca, si Relu ii spune sa-si inchida ochisorii, ca-i e somn. Asa ca peste vreo 6 luni exista posibilitatea sa-l adormim si altfel decat plimbat si scuturat prin camera, din moment ce incepe sa inteleaga atatea :).

In putinele zile cand am avut un pic de soare a fost foarte surprins, nu era obisnuit cu razele, se juca prin geam cu manutele cu razele de soare, si se juca cu umbrele de pe pereti! Dar cum a fost doar o zi luna asta, sigur nu se poate plictisi de soare si va fi fascinat si data viitoare cand va aparea! :))

Pana acum, de cand umbla de-a busilea, era interesat doar de slapii lui frate-meu. Si chiar m-am distrat tare, ca la un moment dat frate-meu si-a schimbat slapii, i-a aruncat pe cei vechi si si-a adus altii noi, si tot aia ii placeau lui Alex. Ii studia pe toate partile si incerca sa ii incalte. Ei dar de vreo 2-3 saptamani ii plac toti slapii din casa si pe toti ii incalta si se plimba asa cu un picior bagat intr-un slap!

A inceput sa isi dea seama ca nasul are gauri :D, nu-mi place progresul asta la el, pentru ca a inceput sa-si bage obiecte in nas! Coada unei lingurite de plastic a fost prima unealta folosita. Si eu tot fugeam dupa el sa i-o iau si el radea si si-o baga mai adanc, era sa lesin gandindu-ma ca isi va provoca o hemoragie! Ca sa nu mai spun ca mi-e teama ca-si va baga obiecte mici.

Bunicul ii canta demult la muzicuta. Si de mai demult Alex ii fura muzicuta si se preface si el ca stie sa cante. Dar de vreo luna chiar reuseste sa sufle suficient de tare incat sa scoata sunete!

Am zis eu ca scuipa, dar acum scuipa si cand aude cuvantul "a scuipa", adica daca eu ii povesteam mamei mele ca Alex a scuipat in nu stiu ce situatie, a inceput iar sa scuipe...

Intr-o zi ma minunam de el cat e de mare, si am zis "esti mare mare mare mareeeee!!!" si el si-a ridicat mana deasupra capului, sa-mi arate ca e mare!!! Cred ca pe bunica mea am vazut-o aratandu-i ca va creste mare!

Daca il intreb cati ani are imi arata degetul aratator! :)

Stie ce inseamna sus si jos si in plus acum spune ambele cuvinte. Spunea pana acum "gios" referindu-se jos pe parchet. Dar acum intelege "jos" si in sensul de etaj inferior, si in plus acum intelege si sus si il spune! "Zus!" Noi stam la nivelul din mijloc, si daca il intreb unde vrea sa mergem, el alege "zus" sau "gios" si arata cu degetul la scari ori in sus, ori in jos, in functie de dorinte!

Cand il vede pe Relu ca bea apa minerala, spune si el "aaaahhhhh" inainte sa spuna Relu acelasi lucru :)).

Acuma mi-am amintit cum se scutura si el pe maini dupa ce ne vede cum ne spalam noi si ne scuturam de apa inainte sa ne stergem cu prosopul. Cred ca am mai spus-o asta. Mai mult, acum cand ne vede ca ne spalam pe maini si le freaca si el asa pe uscat :D. Si seara cand vin de la inot deja stie ca eu merg direct la baie sa ma spal pe maini si cum intru in casa, dupa iubirile si imbratisarile si pupicurile si entuziasmul ca am venit acasa tot timpul ma conduce la baie sa ma spal pe maini :D.

Dar e asa de minunat cum se bucura el cand vin acasa!!! ♥♥♥ Chiar am zis ca ar trebui sa-mi iau cu mine camera de filmat sa inregistrez momentele astea!!! De departe ma vede cum urc pe alee, chiar daca afara e intuneric si in casa lumina. Sta la geam si se bucura si parca il retine ceva, parca ii e teama sa se bucure cu adevarat. Cand ma apropiu de intrare si vede sigur ca sunt eu fuge la usa razand (avem usa din sticla) si isi apropie ochisorii sa vada in intunericul de afara. Daca i se pare ca ma misc prea incet si nu mai are rabdare tot merge derutat inapoi in camera, dezamagit ca i s-a parut ca se intoarce mami acasa. Si cand ma vede!!!!!! UAU!!! Merita sa merg la inot chiar si pentru momentul ala cand ma vede la usa si deschid usa! ♥♥♥♥♥♥♥♥♥ Ma aplec la el, isi pune mainile pe umerii mei, ma strange in brate, mai si scoate niste sunete dragastoase, ma pupa, ma strange tare catre el, e minunat!!! ♥♥♥ Apoi incepe sa-mi arate prin jur tot felul, ca si cum ar vrea sa ma puna la curent cu ce a facut el cat am lipsit! ♥♥♥

Ce mai face Alex... Da noroc cu lumea :)!

Ne stie si ca Ralu si Relu. S-a distrat tare intr-o zi Relu, a vrut sa-i vada chipul derutat si i-a spus "du-te da noroc cu Ralu". Si el si-a intins mana inspre mine. Mai peste vreo 10 minute i-a spus "du-te pupa-l pe Relu" si el s-a aplecat peste taica-sau si l-a pupat pe frunte :).

E sufletist. Daca la desenele animate iepurasul si-a scapat morcovul in prapastie, Alex a inceput sa planga si ii tot arata bunicii ce tragedie s-a intamplat! Deci chiar intelege povestioarele, nu se uita doar la imagini. Si buni i-a explicat ca merge ursul si recupereaza morcovul, iar Alex era asa fericit cand a vazut ca intr-adevar ursuletul i-a adus iepurasului morcovul inapoi!!!

Am mai zis ca atunci cand aude clopotele spune si el "dong" cum ii spuneam eu "ding-dong". Mai nou buni, mai umblata la Biserica decat noi toti, l-a invatat sa-si faca Cruce. Ma rog, schiteaza prin aer un X, asa ca Zorro, sau de ce nu, ca un preot care face Cruce inspre multime :D. Partea mai distractiva e ca atunci cand bat clopotele si e la mine in brate imi trage o palma buna peste fata cu Crucea lui :). In plus, stie si sa repete actiunea, daca il intrebam "Alex, cum faci tu cand bat clopotele?", incepe sa-si faca Cruce :). Deci intelege perfect intrebarea.

Tot in domeniul religios, buni il invatase mai demult sa pupe icoanele si mai ales sa ni le dea noua la pupat. Stiu ca am mai scris o data ca eu nu intelegeam de ce impinge o icoana inspre fata mea. Voia s-o pup. Ieri m-a surprins ca si-a dat seama de o iconita lipita pe masa lui de infasat (de care eu nu i-am povestit niciodata) ca e intr-adevar o icoana ca celelalte pe care le pupa. Nu seamana pictura, nici formatul, deloc. Deci inseamna ca intr-adevar le-a observat in amanunt. Pentru ca ieri se ridica pe varfuri sa ajunga la ea... s-o pupe!

Deci noutatea cea mai mare e ca intelege perfect aproape toate cuvintele, am multe exemple in minte cu unele cuvinte ce sunt sigura ca nu le-am folosit niciodata in ultimele luni, si el a inteles din prima ce inseamna (azi vorbeam cu mami ca Alex face bulbuci, si piticul s-a prins ca vorbesc de balutele care ii curg in valuri si s-a sters la gurita! Nu am mai folosit cuvantul bulbuci de multa vreme, nu inteleg cum a stiut ce vreau sa zic...). Si in plus e ascultator, face orice ii ceri, merge oriunde il trimiti, e foarte cooperant. Pupa-l-ar mama pe el! :)

vineri, 21 ianuarie 2011

Inca un update

Da, nu am deloc inspiratie la titluri, dar chiar asa vad ca a iesit postarea asta, mai mult ca o notita undeva, pentru mine, despre diversificarea si progresele lui Alex.

Diversificare

Intre doua zapezi a cules mama mea din gradina niste varza de Bruxelles, asa ca am zis sa-i dam o incercare. Citisem pe net ca e ok la copilasi, nu baloneaza ca si varza normala. A primit miercuri si joi. Saracutul a fost raut toata ziua, in sensul ca plangea mult, tipa mult. Apoi ieri am papat si eu putin din supa lui si m-a durut burta ingrozitor. Pe mine mai tare ma doare burta de la varzoase decat de la fasolifere. Se pare ca ma mosteneste. Saracutul... Asa ca ne luam la revedere de la varza de Bruxelles o bucata de vreme...

In ultima vreme nu mai vrea legume, dar vrea sa muste din bucati de fructe. Dar numai seara. E bizara si treaba asta, pana vor putea cere ei, ca am ajuns sa-l intreb toata ziua de toate felurile de mancare, ca sa vad ca seara accepta ceva ce la amiaza nici nu a vrut sa puna pe buze...

Am si uitat sa spun legat de greutatea lui. A stagnat o perioada indelungata. De prin septembrie nu a mai crescut deloc pana in decembrie. In decembrie, cand a inceput totusi sa manance macar cateva lingurite, a crescut vreo 400 de grame, asa ca acum are 10.6 sau 10.7 kg. Stiu ca daca ar manca mai bine ar creste mai mult, simt ca va avea o crestere mai mare pe cand se va pune sa manance, dar acum nu vad ce as putea face in privinta asta. Continui sa-l intreb zilnic, sa-i ofer de toate, sa ii mai introduc alimente noi, si sper doar ca organismul lui va cere cand va avea nevoie.

Saptamana asta am gasit la real la gama bio porumb dulce la conserva, fara zahar! Chiar voi manca si eu, pentru ca de atatia ani nu mi-am mai pus intr-o salata asa ceva deoarece ma enerva ca are zahar! Chiar si la restaurante cand alegeam o salata ceream sa nu puna porumb dulce. Stiu ca par bizara cu zaharul asta, dar in momentul in care l-am abandonat, hormonii mei si-au revenit la normal si a fost si aceasta o cauza pentru care am scapat de FIV si am reusit sa raman insarcinata fara nici un tratament. Asta pe langa multe alte cauze. Poate o sa-mi gasesc candva timp sa explic, pentru ca sindromul ovarian polichistic e strans legat de rezistenta la insulina. Si daca intr-adevar mi-ar fi pofta si as manca ceva dulce, apoi vreau sa savurez acel dulce, sa fie o prajitura preferata de exemplu, ma enerveaza la culme sa gasesc zahar in alimente in care nici nu-l pot macar savura!

Si am mai gasit rondele ca si cele de orez, tot din gama Real Bio, din orez, mei, porumb si putin susan. Abia astept sa i le ofer si acestea, de multa vreme vreau sa-i dau susan.

Eu am de vreo 3 zile sanii cam goi. Nu stiu daca suge el mai mult decat de obicei (si deci imi va creste productia in urmatoarele zile, dupa principiul cerere si oferta) sau am niste dereglari hormonale... Peste tot scrie ca mamele cu hipotiroidism au secretie slaba de lapte, deci e posibil sa mi se fi dereglat iar tiroida mea. Sau poate fi legat de ovarele mele si de faptul ca de mai mult de o luna de zile am simptome ca ciclul ar vrea sa vina si nu are destula putere :)). Imi propun sa fac o vizita la ginecologie, macar pentru un ecograf, sa vad daca nu mi s-au facut iar ciorchini de chisturi pe ovare si de aceea nu imi vine de fapt ciclul, nu din cauza alaptarii aproape exclusive.

Ce mai face Alex

Cand cascam si scoatem tot felul de sunete eu credeam ca e o chestie capatata in timp :D. Dar se pare ca asa facem noi in mod natural. Alex casca si face cu buzele "uăuă".

Spune "gios" la "jos". Il intrebi "vrei sa mergi jos?" sau "vrei pe jos?" si el raspunde "gios". Mai spune "du-te" :)) dar nu in contextele potrivite :)).

De cateva zile iar ninge si e urat si umed si fleasca plina de noroi pe jos. Nu mai putem iesi nici in oras, pentru ca daca se cere pe jos nu am cum sa-l pun, fleasca asta i-ar trece peste ghete. Plus ca ninge, o ninsoare foarte uda, ca si cum ar ploua.

Linkuri

Dau inca o reteta pentru lapte de migdale.

Am gasit cateva pdf-uri si documente scrise de Elizabeth Pantley care se pot downloada de aici

Saptamana asta am aflat de Miranda Kerr, top-modelul Victoria's Secret, care a nascut natural, alaturi de sotul ei, Orlando Bloom. Ea a facut apoi publica poza aceasta cu ea alaptand in pat puiul mic, poza facuta chiar de catre sotul ei! http://www.drmomma.org/2011/01/breastfeeding-in-bed-miranda-kerr-and.html

Apoi am aflat si de John Travolta si Kelly Preston ca au un bebelus si ca ea doarme impreuna cu puiul mic, ca sa-l poata alapta toata noaptea: http://www.bestforbabes.org/2011/01/stars-kelly-preston-miranda-kerr-show-soft-side-of-breastfeeding/

Mi se pare absolut minunat ca starurile fac aceste alegeri si ca le fac publice, pentru ca asa vom ajunge poate sa le consideram normale. Asa au fost candva, inainte de industrializare si de razboaie, si asa ar trebui sa fie si acum.

Si tot despre o actrita care a ales sa isi creasca bebelusii intr-un mod natural si iubitor, Mayim Bialik, tipa din Blossom: http://moms.today.com/_news/2011/01/18/5839973-meet-the-newest-today-moms-blogger-mayim-bialik?gt1=43001

Si un link despre cum ar trebui sa ne tratam copilasii Stop being mean to your toddler

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

A racit...

Raceala

Da, a racit Alexutul drag! Mi-e asa de mila de el! Deocamdata pare a fi o raceala mare ca prima noastra raceala, care m-a speriat pe mine tare de tot, cea in care si-a pierdut respiratia, pentru ca nu mai putea saracutul. Nu mai putea de oboseala, dupa o zi fara somn si fara supt... :((

La fel si acum, are nasucul infundat, nu poate suge. Azi-noapte s-a trezit pe la 5 inecandu-se intr-o tentativa de supt asa cu nasul infundat... De atunci eu n-am mai dormit, am tot incercat sa-l adorm, sa-l alaptez la verticala, sa-l fac sa nu-i fie asa de greu. E ingrozitor sa-i vezi cat se chinuie, mai ales ca ei nu inteleg nimic, nu stiu ce li se intampla...

Azi-noapte ma rugam la Dumnezeu sa-mi faca bine copilul si apoi m-am simtit asa de prost ca Il deranjez cu asa ceva, dupa ce ieri citisem si eu de Bubulina, fetita de doi anisori care a murit de leucemie dupa atata chin si lupta. Ce mai pot eu sa cer acum?

Azi i-am pus apa de mare in nasuc, a acceptat mai usor ca altadata. Dar deocamdata mi-a fost mie groaza sa il duc la aspirator la batista bebelusului. Ultima data a plans infiorator, ca si cum l-ai taia pe viu... Asa ca am incercat sa il aspir cu aspiratorul nazal de la Graco. Nu prea sta, si chiar daca l-am prins de cateva ori, nu scoate mare lucru... Dar macar nu face scandal.

As fi vrut sa avem Coryzalia pentru copii. De la raceala trecuta Relu tot cauta pe net sa cumpere si nu a reusit. Pare la fix ce ne-ar trebui noua, pentru nas infundat sau curgator. Oscilo e mai mult pentru febra, frisoane, etc.

Asa ca deocamdata mergem pe apa de mare, vitamina D si vitamina C. A, si i-am dat azi ceai de Lapacho, tot pentru imunitate. Mai e cunoscut ca Pau d'Arco. Bine, cat am putut sa-i dau. Vorba lui mami, noi la varsta lui beam cate o sticla de ceai o data. Acum el a reusit sa bea vreo 4 lingurite de-ale lui. Doamne ajuta sa scape repede si usor! Ma termina si acum cand il aud cum geme si plange in somn ca nu poate respira, si apoi il iau iar sa-l readorm la loc, si cauta tzitzi si se ineaca si plange mai rau :((.

Nu stiu cum a racit. E si vremea asta schimbatoare, ba il imbrac foarte subtire, ba il imbrac mai gros si poate transpira. Apoi au mai venit acasa taica-meu si frate-meu raciti. Nu i-am lasat aproape de Alex, dar umbland in aceeasi casa, microbii pot sa se aseze pe orice.

Ce o sa mai incerc: Badger Winter Balm (desi nici eu nu am simtit nici un efect cand eram racita si imi puneam pe la nas), Karvol capsule de pus pe o batistuta aproape de nas (singura data cand am incercat a vomat, dar era perioada lui vomitacioasa, asa ca nu pot trage o concluzie, si am mai banuit si ca i-a desfundat nasul si mucisorii multi i-au provocat voma), aerosoli cu ser fiziologic (ca doar la ultima raceala m-am hotarat ca-mi trebuie aparat de aerosoli pentru a-l folosi in modul inhalantelor de pe vremuri, poate chiar voi pune acolo ceva ulei esential, dar trebuie sa recitesc instructiunile ca nu mai stiu cum se folosea), si in ultima instanta chiar si batista bebelusului... daca altfel nu va putea manca si dormi saracutul.

Diversificare

Daca tot am zis de Lapacho, sa mai amintesc noutatile in diversificare: germeni de lucerna (alfalfa sprouts) si lapte de nuci de-ale noastre.

Ii place mult si laptele de nuci/migdale, deschide gurita cand ma vede cu lingurita. Si ii plac mult si germenii, i se par simpatici. Eu credeam ca ii voi mixa in ceva legume, dar cand i-a vazut, s-a intins la ei si i-a bagat in gura. Aseara iar cand i-a vazut in farfurie, i-a luat pe toti in pumn, i-a imprastiat pe jos si de acolo isi lua cate unul cu degetelele lui, foarte atent.

Am crezut ca voi avea timp sa fac o postare frumoasa, cu link la germenii de lucerna, sa scrie frumos ce nutrienti au, si la fel la laptele de nuci. Dar uite ca nu mi se arata atata timp. In ultima vreme stau foarte prost cu timpul, nu reusesc in jumatatea de ora cat doarme el nici sa rasfoiesc netul, si de multe ori atunci si mananc...

Somn

Daca tot am inceput subiectul somn... De miercuri seara iar plange in somn, nu stiu cand o sa iasa premolarii astia. De pe la 4 pana dimineata la 7 a plans aproape continuu. Joi noaptea macar am reusit sa dorm intre plansetele lui. Dar joi seara nu am reusit sa-l culc oricat l-am leganat/dansat/alaptat/scuturat. Chiar am crezut de cateva ori ca am reusit, si dupa cam un minut de somn, sarea direct in fund. Asa ca ne-am pus toti 3 in pat, l-am alaptat asa in pat, l-am mangaiat, i-am cantat... Si de cate ori se ridica in fund, il culcam la loc. Dupa 45 de minute a adormit, aproape la ora 12 noaptea! Noi deja ne temeam ca vom adormi inaintea lui de la atata "nani nani" si va cadea din pat...

Nu, nu pot trage concluzia ca in 45 de minute ar adormi zilnic daca ne-am pune langa el (si deci neplimbat, doar cantat, mangaiat si alaptat). Pentru ca el era deja dus in lumea somnului de 3 ori dupa ce l-am leganat in brate. Era deja ametit :D. Si pe de alta parte, seara am si eu vreo 2 ore fara el pe net, asa ca punandu-ma in pat deodata cu el as suferi putin :D.

Rutina noastra de somn s-a dus pe apa sambetei. Atata ne-a tinut. Pai eu pun muzica frumoasa, calma. Sting din lumini si le dau mai incet. Incep sa citesc sau il masez, sau il mangai. Si el ori e prea flamand/somnoros/plictisit si sare la san si eu trebuie sa incep direct sa il plimb la san, ori ii vine cheful de joaca si in timp ce eu citesc pe jos povesti, el fuge si rade, provocandu-ma sa fug dupa el. Normal ca se supara daca nu o fac, asa ca ne apucam si fugim si radem in hohote si gata cu rutina linistita. Bine, asta de obicei dupa ce incearca sa-mi rupa paginile de la carti.

De cand e mic incerc sa-i citesc povesti. Atunci plangea cand incepeam, i se parea prea plictisitor, voia plimbat sa vada lumea. Acum imi smulge cartea din mana nervos. Si nici el nu e fascinat de cartile de copii. Parca incet incet ii plac acum acelea care se desfac, nu se rasfoiesc, cu animale.

Ce mai face Alex

Daca tot am ajuns cu povestea la cartile alea, mi-am amintit. De cand e mic, cand vede/aude un cal pe strada devine foarte atent. Si bunica il mai si scutura atunci pe picior si spune "cla-clo-cla-clo" ca nu stiu cum sa scriu sunetul acela cu limba in cerul gurii, cand vrei sa descrii trapul calului. Ei, de cand a vazut pe carticica cu animale calul, ma tot punea sa-i spun cum face calul si radea bine. Saptamana asta a inceput sa spuna si el, asa cu limba. Si nu numai cand vede cartea, dar si daca il intreb cum face calul.

Si apropo de cla-clo, alaltaieri am ras cu lacrimi vreo 10 minute fara oprire. Stateam tolanita pe o canapea si el m-a calarit peste talie. L-am scuturat putin ca si cum ar calari si avea cea mai fericita fata pe care i-am vazut-o in ultima vreme! Era asa de fericit si multumit! Si radea si el cu toata fata! Cand ma opream facea singur, ma calarea si radea in hohote. Apoi a observat ca nu are echilibru asa ca s-a prins de tzitzi :)). Apoi daca le-a vazut i s-a facut pofta si s-a aplecat pe pieptul meu, a dat bluza la o parte si a inceput sa suga. Si se mai ridica sa mai calareasca si iar se apleca sa suga :)). Eu intre timp radeam in hohote dar asta nu-l deranja cu nimic :)).

Alex mai si cade. Alaltaieri nu a fost atent si a cazut de pe o treapta jos. De obicei il luam de manuta acolo, dar acum nu a asteptat. De cand umbla in picioare nu mai vrea sa busileasca. Doar pe vremea cand umbla de-a busilea stia si sa urce si sa coboare scarile. Azi iar de slabit de raceala l-am vazut si eu ca e mai impiedicat si mai neatent. Azi-dimineata s-a lovit de marginea subtire si ascutita a unei usi, de i-au ramas si urme. Si cand l-am auzit plangand, am fugit la el, asa de dulce a fost ca la mine in brate tot tot tot s-a lipit si a zambit si i-a trecut orice durere.

Asa e de minunat cat e de dragastos mai nou. De multe ori pe zi vine pur si simplu la mine si ma imbratiseaza, de ma da gata :x :x :x. Si daca il supara ceva, si daca pur si simplu isi aminteste de mine brusc. Si atata ne pupam si ne dragostim, ceva incredibil!

Dar ne si bate! Cand e nervos pe noi, face un mic tantrum si ne loveste peste fata si peste piept. Azi a lovit-o asa pe bunica pentru ca a indraznit sa il stearga pe sub nas de mucisori. Bunica i-a zis ca o doare unde a lovit-o. Si i-a mai spus ca atunci cand pe el il doare capul, bunica il pupa. El n-o pupa daca pe ea o doare capul? Si s-a aplecat si a pupat-o! :x :x :x

Joi am fost cu el la mall, ca ploua si era mare noroi pe jos pe la noi prin curte. Deja e asa obisnuit sa iasa afara tot timpul dintre doua somnuri, ca merge la usa nervos ca nu iesim o data! La mall o lunga perioada l-am tinut in ergo pentru ca asa am putut umbla unde am vrut si pentru ca asa il pot alapta discret cand ii trebuie. Dar apoi l-am dat jos sa incerc o pereche de pantaloni :)). Am fost cam stresata ca va fugi din cabina si va trebui sa fug dupa el in chiloti :)). I-am dat de lucru ceva in spatele oglinzii si a fost ok. Cam inghesuiala totusi :)).

Apoi nu l-am mai pus in ergo, si am intrat in cora. M-a lovit ca nu l-am lasat sa ia de la mine din brate toate cartile scumpe pentru copii :)). Apoi la legume fructe l-am pus jos sa imi iau niste pere. Bucurie imensa! A inceput sa mute merele la cartofi, sa imi aleaga mie perele ce sa le pun in punga, sa rostogoleasca pe jos niste cartofi, etc. De ce are Cora rafturile cu legume fructe la nivel asa jos? :D

Am iesit apoi in holul mallului si am zis sa-l las putin pe jos ca sa se mai oboseasca si el, nu numai eu, sa i se faca somn. Dupa ce s-a plimbat bucuros peste tot, si-a dat seama ca cele mai interesante sunt scarile rulante si doar la baza lor voia. Si apoi a mai vrut la un tablou electric, normal ca era la nivelul lui, pe care scria "pericol de electrocutare. 400V". L-am luat rapid pe sus in mari proteste si am mers spre casa.

Mai nou nu mai trebuie sa ma gandesc eu cand e marait daca nu cumva ii trebuie tzitzi, pentru ca atunci cand asta e motivul cere deja pe fata: ma trage de bluza si daca nu poate sa se serveasca imediat ma loveste pe piept :)). Dar e un mare simpatic cum ma trage de bluza! Mare mare! Si ma mai distreaza ca daca ma aude ca povestesc ceva despre tzitzi, isi aminteste brusc si atunci vrea! Pe loc!

Mai nou cand adoarme ramane de la joaca cu un obiect in mana, fie un pahar de plastic, fie o jucarie, o lingurita, etc. Aseara a fost o carcasa de cd. E destul de dificil sa-l cobor la san ca se mai si loveste singur in obiectele lui. Si mai trebuie sa fiu sigura ca atunci cand adoarme il leagan deasupra unui covor, nu pe parchet, ca isi scapa obiectul din mana :)). Dar e un simpatic el cu obiceiurile lui :)).

Dupa cum s-a vazut si in filmuletul cu prosopul, mai nou orice material prinde vrea sa si-l puna pe cap sau pe dupa gat. Si umbla asa prin toata casa cu haine de-ale noastre atarnandu-i pe umeri. Nu stiu daca asta face doar de la treaba cu ghiozdanul ce urmeaza s-o povestesc, sau pur si simplu e o etapa.

Am la usa de la intrare un ghiozdanel mic. Normal ca l-a luat si a incercat sa il ia pe o mana. I l-a pus bunica in spate si i-a zis "du-te vezi in oglinda ce frumos esti!". Si el s-a dus direct la oglinda si a inceput sa se admire, din fata, din lateral!!! A stat minute bune in oglinda zambind mandru tare! :)) Apoi a inceput sa se plimbe cu ghiozdanul in spate tantos de numa! Nu a fost chip sa i-l dam jos apoi, ca facea scandal.

In fosta mea camera este o barza de jucarie atarnata sus pe aerul conditionat. Cand o vedea, de mic, o arata cu degetul si maraia. Asa ca bunica a inceput sa-i cante "barza barza ce-ai in cioc/ un bebe si un boboc / barza barza ce-ai in gusa / zarzare si corcoduse". Normal ca era "o friptura de boboc", dar a schimbat bunica, atenta la sentimentele mamei :)). Ei si acum incepe el cand o vede sa cante asa ca poezia :). Si de saptamana asta mai si spune "bahha" si intinde mana la ea.

Tot din categoria vocabular, mai nou cand il aude pe Nero latrand, arata cu degetul afara si spune si el timid, incet, "ham-ham" :).

Si de la Pavlov citire, cand aude soneria, sau sunetul portitei de afara, repede se uita la mine, imi arata cu degetul geamul si se cere in brate, aratandu-mi cu degetul ca vrea sa-l duc la usa de la intrare, sa vada cine a venit :).

Iesire

Ieri am plecat in mall la kenvelo la cumparaturi. Da, mare stire mare, FARA EL! Uau! Cred ca am fost plecata de langa el mai mult de o ora. Si asta as putea numara pe degete de cate ori s-a intamplat de cand s-a nascut!

In primul rand m-am simtit usoara fara 10 kilograme atarnate ori in spate ori in fata. In al doilea rand am incercat sa savurez cumparaturile, ca doar acum aveam ocazia fara fond sonor de maraieli. Imi trebuia musai o bluza cu maneca lunga buna de alaptat, pentru ca aveam doar una si cand era la spalat umblam cu tricouri cu maneca scurta. Mi-a placut fara el, recunosc. Dar m-am simtit mai urata :)). Stiu, pentru ca sunt mai urata. Nu-i cuvantul potrivit, pentru ca mami se va supara cand va citi. Dar sa recunoastem, aveam parul lung pe vremuri, acum ma tund cu masina, nu ieseam nicaieri nemachiata frumos, purtam haine ce ma avantajau, eram mai slaba, sanii mai fermi, pielea mai sanatoasa, etc. De obicei nu ma gandesc deloc la asta cand ies, pentru ca ies cu Alex, el e tot ce am mai frumos si mai pretios. (Bine, si nu am deloc timp sa ma aranjez, recunosc!!!) Si poate si eu sunt mai frumoasa cand sunt cu el, ca ii zambesc continuu si mi se lumineaza fata. Dar asa, urata si singura, simteam ca un mare handicap lipsa lui Alex. Cand am ajuns acasa m-a imbratisat asa de tare!

Mami mi-a propus sa ma mai elibereze mai des, sa mai fac astfel de iesiri. Dar i-am spus ca nu mi se pare profitabil. Eu la oboseala mea nu prea simt nici o imbunatatire dupa o ora plecata de acasa. As avea nevoie de zile intregi probabil :)). Si de cealalta parte, o ora doar cu Alex e extenuanta, ca sa "pedepsesc" pe cineva cu asta :)). In plus, mami il mai tine si dimineata o ora de obicei sa mai dorm eu. Si iar cand mananc, ca altfel nu ma lasa in pace. Stiu ca ar trebui incet incet sa ma mai desprind de el, sa nu fie asa brusca revenirea la servici.

Linkuri

Apropo de asta, chiar zilele astea m-am gandit ca niciodata in viata mea de dinainte de Alex nu am simtit o asemenea extenuare, chiar daca aveam zile lungi la servici, urmate apoi de mers pe jos si sala si piscina. Si munci agricole, menajere, nimic nimic nu se compara cu ce simt acum. Si mai ales cred ca te aduce la oboseala asta cronica faptul ca nu poti cand vrei tu sa te odihnesti, sa te relaxezi. De fapt nu mai trebuia sa adaug "cand vrei tu" in propozitia anterioara :)). Nu ai o pauza, o noapte dormita, ce noapte, 3-4 ore continue dormite, sau o seara mai relaxanta. Nu poti sa faci nimic cand vrei tu, nici macar lucruri normale gen mers la baie sau baut un pahar cu apa.

Se pare ca nu sunt singura obosita:

http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/2010/11/un-oic-despre-oboseala-unei-mame.html

Interesant despre diversificare: http://happy-mami.blogspot.com/2010/11/povestea-diversificarii.html

Super super super fain despre alaptare! http://9davids.blogspot.com/2010/11/nurse-ins-are-for-everyone.html

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...