O zi memorabila

Este vorba de ziua de ieri, 21 ianuarie.

Trecem peste faptul ca dimineata m-am trezit nervoasa ca am dormit prea putin :D.

Ieri m-am intalnit cu Ina! E atat de calda si de dulce!!! Exact cum o stiam de pe internet si de la telefon! Cred ca orice stres si orice suparare daca ar avea cineva, atunci cand se intalneste cu ea sigur se insenineaza si se linisteste! Si cat de frumos vorbea cu Alex!!! Dar ... recunosc ca nu am putut fi foarte atenta la Ina, pentru ca Anais m-a captivat! Si cand ii vedeam pozele pe blog eram cucerita de ea, dar in realitate e... greu de descris in cuvinte! E fericita, e tot timpul cu zambetul pe buze, e iubitoare si pupacioasa, e atat de frumoasaaaaa!!! E incredibila!

S-a intins la Alex sa-l iubeasca. Asta micu’ al meu s-a intimidat si s-a ascuns in geam. Dar cand a auzit ca vrea sa-l pupe, s-a intors catre ea si s-a intins la ea, au fost atat de dulci! ♥♥♥

(Relu, care se plimba pe afara pana am povestit noi in masina, a fost atat de impresionat de Anais si Alex, cat de dulci au fost, incat a vrut sa-i surprinda cu telefonul. Momentul Kodak trecuse, dar tot sunt scumpici :D.)


Ca sa mentin traditia totusi de a vorbi putin de locurile din Baia Mare si din jur, unde se poate iesi cu piticii, voi spune cateva fraze si despre Cavnic. Stiti ca am zis ca la Suior e foarte fain sus la Cota 1000. Urmeaza sa povestesc si despre Mogosa, unde am fost la plimbare in 1 si 2 ianuarie, e superb. Ei bine, la Cavnic, poate ca e fain daca esti schior, nu stiu. Dar daca nu esti, mie personal mi-a crescut tensiunea cu gasirea unui loc de parcare intre miile de masini parcate pe marginea soselei pe kilometri intregi. Emotii mari ca ne vom zgaria masina de celelalte. Aglomeratie multa si in afara de schiat nu prea am vazut sa se faca ceva interesant.

DAR recunosc ca e prima data cand merg la Cavnic si poate nu am stiut unde sa caut atractii pentru ne-schiori. La Mogosa merg de cand eram mica, asa ca ma descurc pe acolo. Si nici nu am avut timp sa ma plimb, pentru ca am stat mai mult in masina cu Ina si apoi am tot mers cu ei la hotel, la Danesti.

La Danesti la hotel venit si Mara (Diana), colega si prietena mea, cu sotul ei si cu Iza. Iza, ca de obicei, super tupeista si plina de energie (motiv pentru care lui Alex in general ii e teama de ea :)) ). Anais dormea angelic in bratele Inei, fara s-o intereseze galagia din jur. Doar era la mama ei in brate, nu? Unde s-ar fi simtit mai in siguranta?

Am comandat mancare si Alex a zis foarte hotarat ca vrea mamaliga si a mai repetat de multe, multe ori, pentru ca mamaliga lui tot intarzia :)). A si mancat bine de tot, desi dupa cate am inteles de la cei de la masa, mancarea la hotelul asta nu e tare buna :D. Si nu stiu daca lumea ma crede cand ma plang ca juniorul meu nu e mancacios, pentru ca la restaurante se pare ca i se face pofta :)).

Dupa mancare, s-a jucat cu Iza! Mare, mare mirare! Iza, cum e obisnuita sa se joace cu copii mai mari, credea ca il poate trage si impinge dupa ea in fuga, cum vrea. La inceput am stat pe langa ei, si eu, si Mara, sa-i prindem in cazul unei dezechilibrari. Dar apoi, desi se speria cand era tras si impins si ciupit si strans in brate, Alex al meu a inceput sa ne impinga la o parte, sa-l lasam in pace, si sa fuga razand in hohote prin tot restaurantul cu Iza :)). O mare, mare dragoste. De cate ori o prindea cu spatele, mergea timid catre ea s-o mangaie ♥. Cand nu era atenta Iza, el o mangaia pe par. Daca Iza dansa, dansa si el. Fugeau razand in hohote amandoi. Au fost atat de minunati!!! Eu ii tot propuneam Marei sa mi-o dea pe Iza acasa :)))). Ah, si cand au dansat, l-am atentionat pe sotul Marei ca asa vor dansa si la nunta si i-a cam cazut fatza :))). E tatic de fata, era si normal :)))).

Si taticul Izei se distra de copiii astia doi crescuti sanatos, ca la frigiderul de sucuri se uitau fascinati aratand sticlele de apa :))). “Apa! Apa!” :))) fara sa isi dea seama ce or fi celelalte sticle colorate. Doar Iza a zis “rosu” uitandu-se la sticlele de coca-cola :))).

(da, sotii nostri ne pozau amandoi, deci Iza cu Alex fugeau liberi singuri pe holul hotelului :)) )


Am totusi un mare regret pentru ziua de ieri :D. Eu, cum stiam ca mergem la sanius, la zapada, nu l-am imbracat pe pitic elegant. Pe sub salopeta de zapada i-am dat un overall de bumbac, o pijama din aceea intreaga, sa-i fie cald. Asa ca in restaurant sigur ar fi fost mai cool cu niste pantaloni de catifea si un tricou, decat intr-o pijama bej simpla si banala. Si ar fi iesit niste poze mai faine. Bunica lui Alex a fost destul de afectata ca am dus asa copilul la o intalnire asa importanta, mai ales ca s-a lasat cu poze :D.

Dar sa nu credeti ca e fidel baiatul mamei :D. La plecare, cand tot spunea “pa” catre Ina si Anais, s-a intins sa o pupe pe Anais, a prins-o de manute si a pupat-o pe obrajori!!! Un moment sublim, erau atat de inocenti si te induiosa sa-i vezi asa fericiti pe amandoi ca s-au pupat :).

Cand am ajuns acasa, baiatul meu care nu vrea niciodata sa iasa afara, care imi spune zilnic ca nu vrea sa iesim pentru ca ii e frig la nas, care nu suporta zapada, mi-a spus din masina ca el vrea afara la zapada. Asa ca l-am imbracat la loc cu salopeta de zapada si pe intuneric am stat in curte. El de fapt avea un mare stres, sa dam zapada cu lopata, sa nu se culce fara sa curete zapada din curte! Chiar am observat ca asta e singurul mod in care il pot lamuri cateodata sa iesim la aer: ii spun ca avem ceva de lucru sau de rezolvat! Ce sa fac, e baiat :)). Probabil, ca oricarui barbat, i se pare plictisitor sa se plimbe fara nici un scop :)).

In casa, seara, puiul meu mi-a mai facut o surpriza! Pentru prima data in viata lui mi-a spus:

“te iubesc, mama!” ♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥♥

M-am topit! Mai ales ca prima data n-am inteles ce-a zis (“te ‘besc, mama!”), si mi-a mai repetat de nu stiu cate ori, de fiecare data cu un zambet cuceritor pe fata :).

Apoi, dupa cateva minute, m-a pupat pe obraz, si a zis:

“te-am pupat, mama!”

Alta topire... Alex e tot timpul iubitor si pupacios si dragastos, dar in cuvinte nu prea spunea, ci doar ma imbratisa, ma mangaia, si spunea “mmmmmm” ca atunci cand mananci ceva bun :)).

Peste cateva minute, momentul de topire numarul 3. M-a mangaiat pe piept si apoi a zis:

“mangai tzitzi, mama!” :)).

Sunt sigura ca am uitat sa scriu multe detalii de ieri, si de la intalnirea cu Ina si Anais, si de la distractia cu Iza, si de la vorbele lui minunate de acuma seara! Dar am vrut totusi sa imi notez cate putin, sa stiu ca 21 ianuarie 2012 a fost o zi frumoasa!


Linkuri:
Am ajuns si pe blogul Izei.
Si nu m-am putut rabda sa nu urc toate pozele celor doi mostenitori Kiddy Shop facute de taticul Izei :D (v-am zis, raman cu un regret ca nu l-am imbracat si eu mai cool :D)

P.S. In momentul asta tocmai i-a zis lui Relu "te 'besc, tata! te 'besc tata pentru ca esti frumos!" :))))


Am selectat si eu aici cateva poze facute de taticul Izei (le vedeti pe toate in linkul de mai sus):

Dansuri si iubire multa

Noi de obicei seara avem o muzica de atmosfera, sau ceva lent, sau in perioada sarbatorilor am avut chiar si colinde. Acuma seara piticul nu a reusit sa adoarma la san, asa ca mi-a spus sa-l plimb. Am dansat in doi pana a adormit, pe piesa asta:



Si mi-am dat seama ca ni se potriveste. Am ajuns sa fiu si eu o lady pentru cineva (chiar ma crede frumoasa :)) ), si el e cavalerul meu drag care m-a invitat la dans in aceasta seara. "Whenever you reach for me/ I'll do all that I can", puiule...

Nu stiu daca am scris pe aici de faptul ca i-au trecut tantrumurile din jurul varstei de doi ani in momentul in care a inceput sa vorbeasca. Nu stiu daca am scris aici ca a avut tantrumuri :D. Dar e atat de iubitor si atat de minunat!!! ♥♥♥♥♥

Noaptea cand se trezeste, chiar si cand ajung in pat langa el, se intoarce la mine, se cuibareste la mine in brate, isi pune mana pe dupa gatul meu, ma mangaie, ma pupa pe fata. Si adoarme repede inapoi. Si mie imi trece toata claustrofobia pe care am avut-o vreodata (niciodata nu am suportat sa dorm cu fata inspre cineva, ci doar in afara, nu mai vorbesc sa ma ating de cineva :))), aveam impresia ca ma sufoc). Si ma cutremur de fericire, si inchid ochii si vreau sa memorez clipa, pentru ca e cea mai mare fericire si fizica, sa-mi tin in brate puiul, si emotionala. Si Ii multumesc lui Dumnezeu ca e sanatos si ca putem sa ne imbratisam asa fericiti.

Dimineata ma trezeste si vrea "tzitzi astalalt" (el crede ca inseamna "asta"). Dupa ce suge asa, stand culcati, in loc sa-mi spuna din aceeasi pozitie ca il vrea si pe cel de deasupra, si ridica in picioare si razand imi pune degetul pe sanul nesupt, spunand "si aaaacccuuummaaaa astalalt!" :))).

Desi eu m-as imbraca doar in negru si albastru, are pasiuni si la hainele mele. "Ia bluza rosie, mama!" aud toata dimineata. Daca trebuie sa iesim si ma schimb de bluza rosie de casa, e bai :D. Daca trebuie s-o pun la spalat, iarasi nu e bine :D.

Are grija de mine, cand coboram la parter unde e frig "ia papucii, mama, jos e frig!".

Ma vrea in totalitate chiar si cand se joaca. Stam jos pe covor cu masinutele, si chiar daca ni se lipesc genunchii, atat suntem de aproape, el imi spune "hai, mama, aici langa mine!" ca un pisoi abandonat :)).

Ma intreaba mereu "ce faci, mama?", "de ce razi, mama?". Daca nu inteleg ceva ce spune el, zice, dand din cap dezaprobator, "aiiii, mama asta!"

Vorbeste toata ziua! Continuu. Si foarte corect. Conjuga verbele corect, foloseste corect pronumele, ba chiar m-a surprins prin decembrie cred sa vad ca foloseste genitivul cand trebuie, corect. Si noi, total nepedagogic, ori ne minunam de el cand mai scoate cate o perla, ori izbucnim in ras.

Ii place mult sa-i citesc si stie pe de rost toate carticelele din care citim, dupa aproximativ 3 lecturari. Cand fac pauza la un cuvant, il spune el, chiar daca nu e poezie, sa cred ca l-a ghicit. In rest, toata ziua ne distram cu masinute, cu creioane colorate, cu plastilina, cu lego, ba mai si pacatuim cu iphone si ipad, unde face orice joc, orice puzzle, fara sa ii explic eu. Invata regulile jocurilor singur, chiar daca sunt in engleza, eu nici nu-mi dau seama ce are de facut, si el in cateva secunde e gata cu jocul. Si stie si denumirile englezesti ale animalelor si ale formelor geometrice :)).

Tzitzi este la putere inca, toata ziua, toata noaptea. De vreo 2 luni principala mancare solida pe care o accepta este: paine cu vinete sau paine cu zacusca de vinete. Nu tu oua, nu tu unt, oricat am incercat sa-l tentez. Nu mai vorbesc ce bunatate de mancare de broccoli i-am facut zilele trecute, am savurat-o la maxim :D. El doar prin lapte. In rest, foarte rar, o data pe saptamana poate, gusta ceva nou, dar numai gusta, si apoi nu se mai atinge de acel aliment.

Din septembrie, desi inca era cald afara, nu mai vrea sa iasa din casa. De fiecare data trebuie sa-l lamurim ore intregi, sau sa-l santajam, sau sa-l pacalim. Santajul e un cuvant mare, de fapt pur si simplu cand nu mai pot de aer inchis, eu ies afara la aer, si ii spun asta. Ii las usa deschisa de la casa si eu stau afara, la cativa metri de el. Doar dupa ce se supara, se hotaraste sa vina afara si ma cheama sa-l imbrac. Dar tot bosumflat, ca "e frig afara, mama!". Eu as iesi la aer de dimineata pana seara. As iesi in oras la plimbare zilnic. Dar vad ca nu am cu cine.

Asa ca ne ramane mult timp sa ne maimutarim prin casa. Pentru ca, pentru ceilalti din familie, ori suntem canguri, ori suntem koala, ori suntem maimute. Tot timpul legati unul de celalalt si in casa, tot timpul unul langa altul, sau unul peste altul.

Dar va veni vremea cand Alex va dansa cu altcineva... si atunci va fi o problema... pentru Relu :)) care ii va lua locul de dansator! (Cred ca daca citeste se va hotari sa-mi mai faca un baiat, doar doar se mai prelungeste concediul lui de la dans :)) )