joi, 30 septembrie 2010

Nunta + raceala + pastarnac

Nu am mai scris demult. Am avut nunta in weekendul trecut, asa ca am fost ocupata cu bagaje. Nunta a fost la Gilau, langa Cluj, asa ca si duminica ne-a fost ocupata. Si apoi Alexucu a fost (este) racit. Deci nu am mai apucat sa intru pe net. Si ma simt asa de in urma cu toate, cu prietenele bune ce mi-au scris pe mess, pe mail, cu blogul, cu blogurile pe care le citesc si la care probabil ca as mai fi vrut sa comentez cate ceva, cu forumul pe care il mai frecventez, cu facebook-ul, ... Sunt in urma rau...

Dar sa o luam treptat:

Ardei

Nu pot considera ca am facut 4 zile de ardei pentru ca doar in primele a papat putin de tot, un varf de lingurita. Apoi in urmatoarele 2 zile isi strangea buzele (cum face de obicei la fructe) si isi intorcea capul intr-o parte. Stia el mai bine decat mine ca nu ii face bine. S-a iritat rau rau la fundulet, ragaia foarte rau de la el si ii venea pana in gat. Mi-am dat seama ca asa patesc si eu cand mananc zacusca :D. Ma refer la venitul pana in gat, nu la iritatia de la fundulet :P.

Nunta

Sambata am fost la nunta la Motel Gilau, pe malul lacului Tarnita, langa Cluj. A fost foarte frumos, vremea excelenta, locatia frumoasa. Alex era vesel. L-a luat toata lumea in brate, si la inceputul nuntii si la sfarsit cand ne-am luat la revedere eu ma tot uitam unde mi-e copilul si era in brate la alte si alte femei... Nu comenta deloc. Doar cand ma vedea pe mine maraia si se intindea la mine. Toata lumea s-a mirat de el cat e de vesel si cat e de sociabil si de cuminte. Nimeni nu a observat ca pentru a fi Alex vesel eu cu Relu nu stateam inauntru la masa cu el, nici in brate nici in carucior, ca mancam pe rand, ca il plimbam continuu afara, ca ii tot aratam cate ceva nou, ca il dansam, etc. :)) Asa da, asa e cuminte de tot Alex! Dar cand eram si eu in preajma lui nu scapam decat sa-l iau in brate, nici la taica-sau nu voia daca ma vedea pe mine. A, am uitat sa spun ca venea lumea cu aparatele foto proprii sa ni-l ceara pe Alex sa-l ia in brate sa-si faca poze cu el, ca nu au mai vazut asa copil frumos si cuminte! (?!)





Seara am crezut ca vom dormi la motel, dar parea frigut in camere, asa ca am coborat in Cluj si am dormit la parintii lui Relu. Alex din nou a fost incantat cand s-a vazut intr-o camera cu pat, mergea razand in hohote pe marginea patului. Cred ca iarasi si-a imaginat ca il prinde noaptea in masina :D...

Raceala

Dar duminica seara, cand i-am dat sa suga, am auzit ca are nasul infundat. Duminica noaptea avea deja febra. Era fierbinte. Nu am dormit deloc toata noaptea pentru ca Alex plangea si gemea si urla. Ba in somn, ba se trezea de tot si incercam sa-l adormim. Era suparat ca i se infunda nasul si nu poate respira. Nu putea nici sa suga bine. Nu trecea nici macar un minut, ca sa zic ca am apucat sa adorm, fara sa geama saracutul. A avut inainte de ora 4 vreo 40 de minute tacute in care am dormit, in rest eu nu am dormit deloc. Dimineata nu l-am lasat la mami sa mai fur o ora de somn, pentru ca eram ingrijorata si voiam sa vad cat are temperatura, si sa incerc sa i-o cobor cumva. Chiar am zis seara cu Relu ca si daca am fi avut motive de oboseala, nici nu o simteam, daca eram asa ingrijorati.

Febra nu avea mare, doar 37.7. A vrut sa planga cand i-am luat temperatura la fundulet, e a doua oara cand face asta, si in Grecia am patit-o dar acolo am crezut ca de la constipatia si blocajul lui intestinal. Eu am zis ca la temperatura asta si la mucii limpezi nici nu sun la doctorita. Mami i-a pus cartofi felii in sosetute. Eu am incercat sa-l dau cu un prosopel umezit in apa la temperatura camerei dar nu prea am reusit. Ca de cate ori il atingeam incepea sa planga. Mai ales daca voiam sa-i pun pe frunte. Spre finalul zilei ma lasa pe maini si pe picioare.

Dar era in continuare la fel de fierbinte. L-am scos putin si la aer. Desi la noi a venit toamna-iarna. Maxima de 14 grade, care n-o prea vedem noi... ieri ne-am plimbat pe 9 grade... Si ploua si e intunecat... As fi vrut o toamna frumoasa ca sa nu fiu trista... Cum postarea asta o scriu deja de 3 zile, pot sa fac un jurnal al vremii :)), azi deja maxima e de 9 grade la noi :(...

I-am dat cu apa de mare in nasuc si a plans rau rau... La raceala trecuta nu mai plangea dupa ce ii puneam. O singura data am mers si la aspirator cu el pentru ca nu putea manca, ii venea sa vomite cand inghitea asa fara sa poata respira... A fost mare mare suparare cu aspiratorul. Asa ca i-am comandat de pe net un aspirator nazal electric de la Graco, cu melodii. Am citit ca nu scoate asa de bine ca batista bebelusului, dar poate nici nu trebuie sa scoata asa de bine.

Uite ca de cand tot scriu am si uitat ce i-am mai dat. L-am dat pe frunte si pe piept cu Badger Winter Balm. I-am dat probiotice. Am incercat sa-i dau ceai de musetel dar cum el nu bea nimic altceva decat tzitzi era clar ca nu va bea acum. L-am alaptat cat de des am putut, ca de obicei. Saracutul era tare bolnavior.

Dupa-masa a zis totusi Relu sa sunam la medicul de familie, sa intrebam si ce sa facem daca noaptea ii va creste temperatura. Doamna doctor a spus ca la febra asta nu-i dam nimic, si in nasuc doar apa de mare. Si sa-l alaptez foarte des :D. M-a cam surprins, pentru ca ea da foarte usor antibiotice. De asta nu mi-a venit s-o sun. Si a mai zis ca pentru a-l intari, sa-i dam vitamina C. Eu mi-am adus aminte ca vitamina C scade si febra. Ea a spus sa-i macinam vitamina C pentru adulti si sa-i dam in ceai. Cum el nu bea nimic, eram cam ingrijorata. Dar m-am bucurat ca am gasit la farmacie picaturi de vitamina C, cu un singur excipient, propilen glicol, nu multitudinea care se gasesc in pilulele pentru adulti. Si culmea e ca isi intindea limbuta, ii puneam picatura, se stramba si se scutura, si apoi deschidea iar gurita dupa alta picatura :)).

Foarte rapid dupa vitamina C i-a scazut de tot temperatura si a devenit vioi. Iupii! I-am dat si vitamina D, cunoscuta ca ajuta la cresterea imunitatii.

Am tot stat si m-am gandit de ce o fi racit?
- Relu a fost saptamana trecuta racit o zi
- la nunta la Cluj era frigut seara afara si cald inauntru. Noi stateam mai mult afara, imbracati cu un hanorac. Dar cand intram inauntru cate 5 minute, nu ii dadeam jos hanoracul, deci poate a transpirat.
- la nunta la Cluj l-a luat o gramada de lume in brate
- era rupt de oboseala, ceea ce duce la scaderea imunitatii
- parintii lui Relu au fost raciti saptamana trecuta, si noi am dormit la ei, chiar daca le trecuse poate totusi mai erau virusii "zburand" prin casa :D
- drumul obositor combinat cu venirea brusca a frigului duminica

Marti a fost mult mai bine, fornaia doar putin. Si-a revenit foarte rapid cu vitamina C. Febra nu a mai avut deloc de luni dupa-masa si poate si sa doarma. Problema e ca si la somnul de zi acum geme si se trezeste des, asa ca e nevoie sa stau langa el in pat si sa-i tot dau tzitzi sa readoarma la loc. De aici si lipsa mea de pe internet. (Imi cer iar scuze celor care poate nu le-am prea raspuns la unele mesaje)

In plus adoarme foarte greu, chiar daca e obosit. Numai pacalindu-l pot sa-l adorm. De exemplu acuma am dansat cu el sa-l adorm, pentru ca daca m-am dus in camera sa-l leagan si sa-i dau tzitzi a urlat sa-l las pe jos sa "umble". Si daca l-am pus pe jos a inceput sa planga de oboseala... Si seara doar dupa ora 11 adoarme, tot asa, pacalit cumva.

Problema e ca am racit si eu. Rau rau. N-am mai fost de mai mult de 10 ani asa racita. Eu aveam o imunitate foarte buna, dar uite ca de cand am nascut am racit deja de 3 ori. Inainte raceam o data la cativa ani si ma tinea putin. Acum imi curge nasul continuu, stranut, ma doare gatul, am avut si putina febra, ma doare capul, urechile, ochii, umerii, tot corpul. E groaznic. N-am putut dormi azi-noapte de la 4 si ceva, din cauza nasului. Sunt un dezastru si trebuie sa am grija si de Alexucu. Mami e si ea la pamant. In plus fata de toate simptomele mele mai are si dureri mari de masele. Asa ca stam acasa si avem grija de Alexucu doua bolnave. Noroc ca el e mai bine, saracutul. Daca si pe el l-a durut capul cum ma doare pe mine acuma, atunci nu inteleg cum de nu a plans toata ziua. Uite ca are imunitate mai buna decat mine daca l-a tinut numai o zi.

Ce iau eu? O gramada de prostii: echinaceea, ceaiuri de raceala (tot felul), vitamina D, vitamina C, System Well Ultimate Immunity de la Nature's Way, Probiotice, Zinc, Orz verde, polen, miere cu propolis, gargara cu sare si apa cu sare pe nas. Am citit pe facebook pe grupul peaceful parenting ce iau acolo femeile la raceala daca alapteaza si cel mai intalnit raspuns era fructe de soc si echinaceea. Ar trebui sa pap si putin usturoi dar ma enerveaza ca ma doare burta in ziua urmatoare de la el si imi miroase gura cateva zile tare urat :)).

A avut si ieri (miercuri, imi notez ziua daca nu reusesc sa postez azi sa stiu) o tusa care m-a speriat. A si vomat de la o tusa din asta care nu i s-a mai oprit, la plimbare prin frig in oras. Ca mi-am amintit de primele luni cand imi era frica sa ies cu el in oras, ca ma facea leoarca si pe mine si pe el de voma. Mi-a vomat in ergo direct in decolteu. Aseara am sunat la doctorita de familie si nu a raspuns, asa ca am sunat-o pe nasa lui Relu, care e o pediatra buna. A venit la noi, bucuroasa ca se joaca cu Alex. Ii e tare drag. L-a cautat peste tot si a zis ca e perfect, nu are nimic. Asa ca tusa era de la mucisorii care ii coboara in gat. A zis sa-i mai punem totusi apa de mare. (Eu nu i-am mai pus daca am vazut de marti ca e mai bine si poate manca si dormi)

A, am uitat sa zic ca papa foarte putin de doua zile, si ma refer la tzitzi, ca doar solide se stia deja ca nu papa. Asa ca lipsa poftei de mancare, tusa si voma, m-au facut sa ma tem de un rosu in gat dar se pare ca nu e cazul.

Hapciu

E demential! Dupa ce stranut eu sau el, l-am obisnuit ca eu spun asa comic "haaaapciu!" ca sa-l fac sa rada, ca la inceput se speria de stranutul nostru. Tot timpul rade la hapciu asta. Ei dar acuma a inceput si el razand sa spuna asa de dulce cu o voce subtire si dulcica "haaaaapta!". Si apoi ieri a zis chiar "haaaaapciu!" :))). E ultra-mega-simpatic!

Dragoste

Apropo de asta, toata ziua ma minunez la el cat imi e de drag, cat il iubesc de mult si cat sunt de fericita. De multe ori mi-e frica, am impresia ca e ilegal sau imoral sa fii asa fericita asa de multa vreme. Ma uit la el si ma umplu de o stare incredibila, o simt si la nivel fizic, ma umplu de fericire! De multe ori cred ca de asta mi-au iesit si analizele de tiroida mai bune, pentru ca starea asta numai bine poate sa faca in organism. Si am intrebat-o pe mami cat dureaza starea asta, pentru ca totusi vezi atatia parinti nefericiti si suparati, inseamna ca la un moment dat nu te mai umpli asa de fericire uitandu-te la copilul tau. Si a zis ca e pentru totdeauna, ca ea asa simte si cand se uita la mine. Si am intrebat-o eu "ca si cand te uiti acum la Alex?". Si ea "apoi nu, ca la Alex ma uit mai cu drag, ca-i mai micut si mai dragut!" :)))))))

Tot la paragraful asta cu dragoste vreau sa spun ca luni dimineata eu ma trezisem devreme, ca m-a tot supt. Si stateam asa cu el in pat si ma bucuram ca el mai poate dormi putin. Si stateam pe o parte, fata in fata, el cu genunchii indoiti in burta mea, cu capul in pieptul meu, de unde se servea cand il mai deranja ceva. Si eram lipiti lipiti. Il mangaiam pe par, il strangeam langa mine in brate... Si cand l-am mangaiat pe fundulet asa am avut un deja-vu, m-am simtit ca in sarcina dimineata cand ma mangaiam pe burta. Pentru ca funduletul lui rotund era exact in dreptul burtii mele :x :x :x. A fost un moment foarte emotionant!

Mi-am amintit cu ocazia asta de ce am citit aici: http://bobulmeudeorez.blogspot.com/2010/09/somnul-dulce-mult-aduce.html

Apropo de asta, co-sleepingul e ceva minunat! Si ajuta mult si la alaptare. Sper sa am timp candva sa vorbesc despre beneficiile co-sleepingului asupra alaptarii si asupra sanatatii puilor. Pentru ca des aud de mame care isi culca copilul in camera separata si apoi se mira ca alaptarea a esuat.

Marti aveam o stare bizara de bucurie. Incepuse deja sa ma doara gatul si sa am febra, asa ca ma tot intrebam ce e cu starea mea ciudata. Apoi mi-am dat seama ca fara sa ma gandesc constient, eram foarte fericita ca puiului i-a trecut asa repede raceala asta ingrozitoare!

Pastarnac

Azi va fi a treia zi de pastarnac. N-as fi vrut sa incep pe raceala, ca nu prea papa solide, dar e dulcic si bun si a papat putin. Si mami e tare stresata cat suntem de in urma cu diversificarea :D.

Mers de o manuta

Cam de o saptamana deja merge numai dus de o manuta. Se scutura tot daca vrei sa-i iei si manutea cealalta. E asa de simpatic, ca o ratusca, sau ca un pinguin. O minune sa te uiti la el :x. Simt dintr-o data ca am un baiat mare!

Alaltaieri s-a scuturat sa nu-l mai tin nici de manuta aceea, si a stat pentru o secunda singur in picioare. A incercat chiar sa-si miste un picior vreo 2 cm. Dar am sarit eu repede sa-l prind.

Ieri saracutul era asa de slabit de la raceala incat a tot cazut, de multe ori, chiar si dus de manuta. A slabit si la cantar in prima zi de raceala peste 200 de grame!

Linkuri

Ce am mai citit interesant:

Despre atingerea starii de fericire http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/2010/09/si-iar-e-totul-simplu.html

Un articol foarte complet si nu prea lung impotriva circumciziei. Expune toate motivele pentru care nu trebuie facuta si e scris cu mult suflet de o mamica cu pareri de rau ca si-a circumcis primul baiat doar pentru ca asa facea toata lumea. Mi se pare inca foarte bizar sa aud asa ceva in statele unite din zilele noastre, o mutilare genitala... http://www.drmomma.org/2010/09/knowing-better.html

Despre jumper-uri. Banuiesc ca deja toata lumea stie ca premergatoarele nu sunt deloc sanatoase, le deformeaza copiilor soldurile, picioarele, si mersul. Sunt si periculoase. In multe tari sunt interzise. Dar antemergatoarele si jumper-urile sunt permise. Aici se poate citi o parere foarte faina despre jumper-uri, se pare ca nici astea nu is tare indicate: http://greenmommyblog.com/index.php/2010/09/28/jumperoo-or-not/

Cateva chestiuni despre alaptare, poate unora li se vor parea ceva banal, dar sunt multe viitoare mamici care nu stiu nici macar atata. http://www.drmomma.org/2010/09/7-breastfeeding-facts-you-should-know.html

miercuri, 22 septembrie 2010

Ardei+somn in carucior+babbinka+mers de o manuta

Azi e a doua zi de ardei. I-am facut ieri cartof dulce aburit cu un ardei portocaliu, sa se asorteze :D. Le-am aburit la oala cu sita, asa ca am avut mai mult lichid. Am compensat cu mei, oricum ma gandeam ca nu papa cereale zilnic. Eu eram innebunita dupa mirosul de ardei din cartoful dulce. El nu :)).

Deocamdata totul e ok. Ma tot gandesc ce sa-i bag alimentul urmator, ceapa, ceva radacinoasa pentru ca noi evitam morcovul, ceva cereala pentru ca tot mei primeste din cauza orezului constipacios?

Azi am fost la plimbare in oras. Cu caruciorul. Asta la noi e foarte comic, pe cand ajungem acasa tot timpul Alex e in brate, sau in sling, sau in ergo. Si imping de carucior. Si ma intalnesc cu cineva cunoscut care ma intreaba ce fac. "Uite, la plimbare cu caruciorul :D". De obicei sta in carucior cam 5-10 minute. Am mai fost o data saptamana trecuta si a stat mai mult, am ramas foarte surprinsa. Si acum... tananaaaaa (tobele in fundal) a stat mai mult si a adormit in carucior la plimbare in oras, pentru prima data in lunga lui viata!!! Uau! Incredibil! La 11 luni si ceva! Ce fain a fost si pentru mine :)).

Am profitat si m-am tot plimbat cu el, am ajuns la fix cand s-a trezit in parc. Pe o alee mai putin umblata l-am pus la san. A fost asa de incredibil de extraordinar! Am realizat inca o data ca s-a terminat cosmarul nostru cu mancatul doar in camera lui, doar la anumite ore, doar daca ii era somn si eu il scuturam... Si am savurat momentul, m-am uitat atenta in jur sa memorez locul si sunetele si tot... Stateam asa comod pe o banca, si el sugea la san... si apoi dupa ce i-a trecut setea/foamea, a inceput sa ma mangaie pe fata, tot cu sanul in gura, dar nu mai sugea, radea de numa :)). A fost minunat. Am simtit la un moment dat ca si cum cineva m-ar fi atins pe picior. Primul meu gand instinctiv a fost: "da, si eu sa fiu o entitate nevazuta n-as putea trece pe langa un astfel de tablou de vis, m-as opri sa-l sorb din priviri...". Apoi m-am gandit ca mi s-or fi miscat cumva blugii...

Am pornit spre casa. Dupa vreo 10 minute a vrut totusi iar in brate din carucior, oricum isi depasise toate recordurile. L-am pus in ergo, si m-am bucurat ca am ales sa-l pun in fata, nu in spatele meu, pentru ca imediat a vrut sa suga. I-am bagat tzitzi in gura si am stat pe loc pe straduta. A trecut lume pe langa noi, nimeni nu a observat ce se intampla. Din punctul asta de vedere e mult mai bun ergo decat slingul. Am pornit apoi spre casa si a mai vrut o data pana acasa. De data asta i-am bagat tzitzi in gura si eu am continuat sa imping de carucior. Nimeni nu a vazut nimic.

Oricum, de cand suge oriunde oricand a devenit tupeist rau. Daca el acum vrea tzitzi, dintr-o data suna sirena, fara sa imi dea timp sa ma gandesc unde sa ma asez sau unde sa ma intorc sa nu ma vada toata lumea. Nu apuci sa desfaci nasturi. Umblu cu tricouri care pot fi largite la gat dintr-o miscare.

Azi a fost mai ok si el. De cateva zile a fost foarte dificil. Maraia continuu sa il iau in brate, apoi sa-l pun jos sa umble. Nu mai statea deloc in fund sa se joace cu ceva, sau sa busileasca. Nu oboseala fizica ma ajungea, cat fondul sonor cu maraielile lui si faptul ca vedeam ca nu-l multumeste nimic. Se cerea in brate ca in secunda urmatoare sa ma impinga. Nici tzitzi nu prea a supt, ca nu avea rabdare sa stea atat fara sa faca nimic. Adica eu sunt sigura ca acum invata sa umble si e frustrat, stresat si nervos cu treaba asta. Si de la tzitzi dupa mai putin de un minut ma impinge si vrea pe jos. La fel cu somnul, si asa ajunge extenuat si nervos si irascibil.

El a inceput sa umble asa dus de brate dinainte de a implini 3 luni. Parea foarte precoce. Si voia el sa umble, de multe ori doar asa il opream din plansul lui isteric ce tinea cu orele. Si ii placea mult sa sara. Apoi, la fix 6 luni a stat in picioare sprijinindu-se de canapea. Cred ca prin luna a saptea deja umbla dus de palme si ridica piciorul la scari. Tot in luna a saptea a invatat din tarasul militaresc de pana atunci, sa umble de-a busilea, in 4 labe. De atunci, pana acum prin luna a zecea, nu a mai vrut deloc deloc sa umble in picioare. Daca mergeam undeva unde era foarte murdar sau foarte rece pe jos, eu il puneam in picioare sa umble dus de manute, si el se trantea cu fundul in jos si o lua "la fuga" busilind. Se simtea foarte puternic, si inainte de a implini 8 luni deja urca scarile cu viteza singur busilind (invatase sa se ridice singur in picioare sprijinindu-se de ceva inca din luna a saptea). Putea ajunge oriunde singur, fara sa aiba nevoie de noi.

Si asta l-a facut sa abandoneze pe moment mersul biped. De cand am venit din Grecia a inceput sa se ridice iar si sa isi intinda mainile sa le ceara pe ale noastre sa-l ducem unde vrea.

Dar saptamana asta a fost extenuant, pentru ca era foarte foarte nervos. Ca urmare, de vreo 3 zile, merge si el puiul mic dus de o manuta. Probabil ca dupa startul precoce, faptul ca abia acum merge dus de o manuta pare bizar. Dar le face si el in ritmul care ii place lui :D. Bine macar ca s-a mai calmat, azi a fost cum am zis, destul de ok.

Am comandat de la Greenbaby ca sa fac cadou unei fetite frumoase, un SSC, Babbinka. Nu am putut investi intr-un ergo, noi oricum l-am luat second. Si as fi vrut sa ofer cadou ceva ce ne reprezinta, nu un set de cosmeticale ce nici noi nu am folosi. Asa ca am ales SSC-ul de la Greenbaby. Aveam emotii daca va fi la fel ca ergo-ul. Am intrebat-o intai pe Reka, si ea a spus ca voi fi multumita de el. Mi-a raspuns foarte prompt de fiecare data, sa stiti daca vreti s-o intrebati ceva.

Babbinka e superba! Asa ca cei care nu isi pot permite ergo sa nu mai stea sa isi roada degetele de nervi :D, sa isi comande o Babbinka din asta. E si foarte draguta, si e in stilul lui Ergo. (Si e fetita, Babbinka, nu? Ergo suna a baiat :)) ).

Oricum, din cate am vazut eu si in pozele cu Manduca, as putea spune ca Babbinka si Manduca sunt pentru niste persoane mai feminine. Ergo-ul e mai sportiv, mai masculin. Babbinka mi se pare asa, artistica. Manduca feminina. Mi se pare ca pentru purtator e mai comod ergo-ul, bretelele parca la Babbinka vin mai spre exterior, spre incheieturile mainilor. Dar sunt detalii nesemnificative. Fiind un SSC, e din start foarte comod pentru purtator si foarte sanatos pentru copil. Copilul mi se pare ca sta mai comod in Babbinka, si Alex mi-a intarit spusele, sarind entuziasmat in el si razand in hohote! I-am facut si poza, dar o voi pune altadata ca mi-e prea lene sa descarc aparatul :D.

De citit interesant:

http://blogulmeumediocru.blogspot.com/2010/09/vocile-care-se-intalnesc.html

Editez sa pun poze cu Alex in Babbinka:





joi, 16 septembrie 2010

11 luni

Da, acum ma uitam uimita la postarea de 10 luni. Nu-mi vine sa cred ca aceasta e postarea dinainte de drumul de Grecia! Chiar a trecut o luna? Incredibil!!! Stiu ca tot timpul ma mir de trecerea lunilor, dar asta m-a uimit cel mai tare!

Pai inseamna ca bilantul pe planul diversificarii e simplu. Timp de doua saptamani, in Grecia, Alex a fost alaptat exclusiv! De cand am revenit am luat-o iar incetuc, exact cum am scris si in raportul de la 10 luni de mai sus, papa fructe milimetric de putin, si legume totusi papa de ordinul linguritelor. Daca ii fac ce-i place, da, deja avem preferinte! Cartoful dulce e mancarea preferata, apoi morcovul (pe care il primeste rar din motive constipante). Ii place sa-i ingros legumele cu cereale, suntem tot la capitolul "cateodata mei" (daca e prea gros piureul de cartof dulce nu-i pun deloc cereale) si foarte rar orez, ca il constipa.

De doua zile ma minunez ca papa si fructe cam o lingurita de-a lui pe zi. Incerc sa masor vizual cat ar fi o lingurita de-a lui in firimituri. Pentru ca nu accepta deloc piureul cu lingurita, nici din fructele intregi nu mananca, doar se joaca. DAR papa daca din fructul intreg mananc eu si ii dau si lui bucatele mici mici mici cu degetul.

Alimente noi in aceasta luna, doar ce am reusit sa-i dau acuma dupa ce am sosit din Grecia: piersici si prune. Am in plan pentru viitor multe legume, radacinoase, quinoa, hrisca, etc.

Apa bea la fel de putin, adica nu bea :D. Se joaca cu ea, face baloane si o scuipa.

Cu kk e tot constipat sau o da in diaree. Azi, dupa 3 zile de prune si pere si de constipatie (deci in astea 3 zile nici un scaun), a avut un scaun normal dimineata si unul diareic mai la amiaza. Din cauza celui diareic care nu a dat semne cand a venit, Alex a ramas foarte iritat acum in toate cutele de la fundulet. Si eu nu stiam de ce se tot intinde la mine in brate spunand mamamamama... saracutul pui, de ar putea el vorbi... Tratam cu crema bio cu zinc.

Dintisori in aceasta luna au aparut doi: numarul 6 si numarul 7. Coltul alb de la numarul 8 e de doua saptamani acolo, dar nu reuseste sa sparga gingia. (Si numarul 5 iesise chiar in ultima zi de luna a zecea, asa ca au fost destul de aglomerati unul dupa altul)

Cel mai important lucru ce s-a intamplat in aceasta luna a fost excursia noastra in Grecia, cu schimbarile aferente. Alex e mult mai cuminte si acasa, nu e asa plangacios, nu mai plange pe masina (cu amendamentul de rigoare, ca fac greseala de a-l scoate din scaun sa-i dau sa suga, altfel se ineaca si isi pierde respiratia de plans...), doarme pe masina (adoarme la san si apoi il pun in scaun), e mult mai iubitor, ne arata semne de afectiune, si cel mai important: SUGE LA SAN oricand si oriunde!

Sunt sigura ca suptul asta l-a schimbat in bine. Ma gandesc de cate ori el plangea sau maraia de obosit sau de stresat sau de speriat, sau de foame si sete... Si acum toate astea se repara cu un supt scurt, doua guri de lapte, si gata, inapoi la joaca!

El 10 luni jumate a supt doar daca il adormeam intai. Asa a ramas de la problemele cu refluxul. Trebuia sa-l adorm ca sa poata manca. Si cum noi il adormim (de pe vremea cand urla toata ziua) scuturat in brate, asa era si alaptat, plimbat si leganat in brate. Asta nu s-a schimbat, cand e de dormit si de supt mult, si acum trebuie sa ma plimb cu el in brate prin camera. Dar pentru supturi scurte, suge oriunde si oricand. Nu mai rabda foame si sete la un drum de Cluj. El inainte papa doar in camera lui. Si problema cea mai comica era ca daca din greseala adormea la Relu sau la mami in brate toata lumea intra in panica, ce ne facem, ca daca isi face somnul dupa aceea nu mai mananca nu stiu cate ore, pana cand reusesc eu iar sa-l adorm. Si daca nu dormea de tot, ca e clar ca nu-mi dormea de atatea ori pe zi, dar ca sa suga eu trebuia sa ma straduiesc sa-l ametesc in asa fel incat sa suga.

Deci de fapt pe langa ca-l plimb in continuare cand e de papat mult si de dormit, acum mai are si zeci de alte supturi pe zi. Si eu ma bucur, da! La 11 luni! :))

Dar faptul ca suge oricand ii trebuie a facut ca in ultimele 3 zile sa ajunga de la 5-6 mese pe zi, la 4 principale (la care suge mult), multe guri mici de lapte pe parcursul zilei, si alea multe de noapte. Si-a prelungit pauzele dintre mese. Pana acum cerea la fix 3 ore. Acum daca il pun la san dupa 3 ore vrea doar o gura de laptic.

Asa ca traiesc clipe minunate (de si uit de diversificare), savurez la maxim ca pot iesi in oras cu el oricand (fara sa ma stresez ba ca e ora lui de masa, ba ca nu cumva sa adoarma in sling in oras, ca apoi acasa nu-mi mai mananca... stresuri care pot parea bizare din afara, dar le traiam din plin), putem merge oricand oriunde cu masina. Probabil acum am ajuns la nivelul la care alte mame sunt la 6 luni cand incep diversificarea... Asta e, nu eu il fortez pe Alex sa suga si sa nu manance, asa ca daca asta e ritmul lui, nu il pot obliga sa manance solide. Stau si savurez si traiesc din plin viata asta minunata de mamica alaptareasa :)).

Am si uitat ca la alte rapoarte incepeam cu greutatea: 10.27 kg (deci plus 230 grame). Pentru un copil aproape exclusiv alaptat, si cu cele 2 saptamani chiar exclusiv, eu cred ca e ok. De fapt, orice ritm ar fi avut, ar fi fost ok, pentru ca toti copiii sunt diferiti.

Am mai vrut sa imi notez aici ca nu drumul de Grecia in sine a facut schimbarea cu alaptatul. Stiu ca prin iulie-august, nu mai tin minte, am avut o zi in care am incercat sa-i dau lui Alex doar stand jos, si deci el treaz. Si se tragea pe umarul meu in sus de parca l-as fi ars. Nu gasesc acum postarea, dar tin minte ca a fost o zi chinuita si pentru mine si pentru Alex, si am renuntat la a-l invata sa suga asa, am continuat sa-l plimb. DAR dupa acea zi, a inceput sa ceara tzitzi in starea aia de somnolenta cand se trezeste! (Da, m-am bucurat si pentru asta, chiar daca asta inseamna ca de atunci eu nu pot lipsi de langa el, sa las pe altcineva de paza, nici cand doarme, ca ma vrea sigur dupa ce se trezeste. )

Si apoi a inceput sa studieze tzitzi si cand era treaz, sa puna degetul, sa puna gura, etc. Dar nu sugea. Apoi a fost drumul de Cluj chiar dinainte de plecarea in Grecia in care am fost fericita ca suge pe masina! Deci lucrurile au evoluat treptat, dar in Grecia a fost evolutia cea mai rapida! Ii multumesc lui Dumnezeu!

miercuri, 15 septembrie 2010

Ce mai face Alex

Joaca fotbal :D. Adica dus de manute da cu piciorul in toate obiectele, si daca prin asta le muta din loc, merge dupa ele si iar da cu piciorul sa mearga si mai departe. Eu am vazut ca s-a apucat de asa ceva de cand vrea mai mult in picioare, dus de manute, dar parca totusi s-ar juca si cu obiectul de pe jos :D. Asta face deja de vreo luna.

Ma imita mult in ce vorbesc, dupa ce rade bine. I-am spus ca l-as papa tot tot tot si dupa un ras copios, a zis si el "tot", si iar a ras :)). Si am tinut-o asa cateva minute. Acuma seara i-am zis ca tata spune dulce si simpatic, si mama zice ori necajit ori nervos. Si tot ii spuneam "mama", si a inceput si el sa turuie "mamamamamama" :x :x :x.

E tare harnic :)). Daca are in mana un servetel, sterge pe jos in jurul lui de numa. Noi ne-am gandit ca sigur e cum ne-a vazut pe noi cum tot stergeam pe jos cand voma el mult.

Oare am mai zis cat de fain coboara scarile de-a busilea? Din timp isi pregateste piciorul, pentru ca e piesa importanta :D. In orice pozitie ar fi, s-a invatat sa coboare cu mana stanga prima, asa ca numai asa merge tot timpul. Coboara mana stanga, apoi tot face miscari mici mici pana ii coboara si piciorul stang! Abia apoi are siguranta si repede repede isi coboara si mana si piciorul drept. Asta era tehnica initiala. De cateva zile incearca si sa coboare cu ambele maini prima data.

Dimineata i-am dat o punga cu fulgi de-ai mei sa se joace sa ma lase sa pap. A pus punga in caruciorul antemergator, s-a ridicat in picioare la manerul lui, si a mers de langa mine :)). Normal ca am sarit imediat, ca antemergatorul nu are rotile franate, deci o luase la fuga :)).

De cate ori aud mamici care acum o duc mai greu, de cand sunt puii mobili, ma gandesc cat imi e de bine acuma fata de cum era la inceput. Pai acuma il pot lasa pe jos sa ma imbrac, sa beau apa, sa fac orice treburi. Maraie? Inapoi in brate, nu-i problema, dar am momente fara el in brate! In primele 5 luni, pana cand a inceput sa stea in fundulet, Alex statea numai in bratele mele si treaz si dormind. Nu puteam sa beau apa cand imi era sete, nu puteam sa mananc cand imi era foame (bine, asta nu prea pot nici acuma :)) ), nu puteam sa merg la baie, nu puteam sa fac nimic decat daca Alex era treaz si il puteam da la mami in brate un pic. Daca as fi fost singura, fara ajutor, nu stiu cum ar fi fost.

Ieri ne-am plimbat prin oras cu caruciorul si cu slingul :D si de 3 ori a vrut sa suga asa ca m-am executat un-doi. De fiecare data a fost doar un supt scurt, de sete sau de speriat de zgomotele orasului sau de oboseala. Il ador cum a devenit el tupeist sa vrea si el tzitzi. Deja ma simteam bizar ca trebuia sa-l adorm ca sa-l lamuresc sa suga :)), si asta pana la 10 luni jumate...

A, mi-am mai amintit cat e de simpatic :D, de parca as fi uitat :)). Azi buni curata niste ceapa. Si el lua ceapa din ladita si o punea in galeata unde buni lasa cojile. Daca a vazut ca asa se face!

Apoi a mers la o galeata cu lemne de foc. A luat bucati de lemn si le-a pus sub soba, unde erau cladite frumos restul :D.

Normal ca de cand e o caldura placuta, nu canicula de vara, umbla de-a busilea peste tot pe afara toata ziua. E incantat de atatea descoperiri. Dar plange de numa daca nu il las unde vrea, de exemplu, sa atinga cu capul soba fierbinte... Si e asa murdar, si pe maini, si pe haine, si pe fata, e un scump :)).

Asta mi-a amintit ca azi m-am intalnit cu cineva cu o fetita de 6 luni. Totul ok cu mamica si fetita. Dar ne-am intalnit la un loc de joaca si eu l-am lasat pe Alex pe jos prin nisip. Si puiul bucuros se juca acolo cu nisipul. O mamica a unui copil de vreo 4 ani ii explica dand din cap (se vedea ca o intrebase baiatul) ca sunt si astfel de parinti, care ii lasa pe copii... N-am prins restul conversatiei :)). Cand i-am zis la mami, a spus ca poate si mamica aia o sa scrie deseara pe blog cat ii e de mila de copilul tau, asa cum scrii si tu de multe ori :)). Da, recunosc, si azi si ieri am vazut cate unul rosu de plans si lasat in carucior... Cred ca faptul ca nu prea ies din curte ma facea sa cred ca toate mamicile sunt ca cele pe care le am alaturi in mediul virtual...

Eu am facut ieri un herpes. Ce-i drept ca mi-a fost sete alaltaieri si nu am avut apa la indemana. Dar stiam ca se face de la imunitate scazuta, si ca iti pica greu ceva la ficat. Si ca de aceea ti-e sete cand iti apare herpesul. Dar uite ca eu nu stiu sa nu-mi fie bine dupa ceva mancare. Am citit ca e super sa iei aminoacidul Lizina imediat. Nu am in casa, asa ca am comandat pentru data urmatoare. Oricum nu am facut demult herpes, stiu ca in timpul sarcinii eram foarte stresata ca stiam ca e grav. Am luat echinaceea, zinc, probiotice, si system well de la nature's way pentru imunitate. Si mi-am pus pe el niste ulei de tea tree. S-a retras si nu se mai vede, dar eu il simt. Cu zovirax si alte unguente din farmacii tot timpul dura 7-10 zile sa se retraga...

marți, 14 septembrie 2010

Mijloace de purtare a bebelusilor

De multa vreme vreau sa fac o schita cu purtatoarele mele, pentru ca multe mamici si viitoare mamici imi cer pareri si sa nu scriu de mai multe ori. Le voi trece in ordinea cronologica a intrarii in posesie :)).

1. Wrap - marca Sleepywrap

Din cat am cercetat eu internetul inainte de nastere, sleepywrap ar fi cel mai bun wrap pentru nevoile mele. De exemplu, eu sunt mai comoda, si asta e printre putinele wrapuri care le legi strans si apoi bagi copilul, indiferent de marimea lui, fara sa mai trebuiasca sa ajustezi nici o legatura. La Moby am inteles ca trebuie facute ajustari si ca legaturile depind de marimea copilului. La wrapurile fixe treaba e si mai dificila, dar sunt renumite ca se pot purta pana e bebe mare.

Eu l-am folosit de la nastere (de fapt caruciorul l-am folosit prima data in luna a doua, si foarte putin in primele 5 luni. Nu putea sta nici in scoica, nici in landou fara sa vomite si fara sa planga ingrozitor! Asa cum spun eu de multe ori, Alex m-a invatat natural parenting, nu eu pe el!)

Alex la 11 zile:




Toata iarna i-a fost cald la plimbare la pieptul mamei:



La Botez a fost un ajutor incredibil. Alex acasa plangea la orice schimbare si la orice noutate. Dupa ce aveam musafiri, plangea mai mult de o jumatate de ora isteric. Asa ca am avut emotii pentru Botez, cu atata lume, muzica tare, locatie straina. L-am tinut in camera de hotel cat a dormit, si apoi, dupa ce s-a trezit, l-am adus in restaurant, in wrap. Si ca sa se simta in siguranta, si ca sa nu-l ia toata lumea in brate, si ca sa dansam frumos in 3 :x. Chiar daca isi facuse somnul, a adormit imediat!









Cu liniuta:

- se poate purta de la nastere
- de fapt ii ia bebeului durerile de colici, ii calmeaza multe tipuri de plans (pentru ca se simte ca in burtica, aproape de mami, ii simte respiratia, pulsul, caldura, e in siguranta)
- nu simti absolut deloc greutatea copilului
- legaturile alea se invata super repede, le legi in cateva secunde
- poti baga copilul usor singura, si il poti scoate la fel de usor
- sa mai zic o data ca nu simti deloc copilul si ca el e cel mai fericit si doarme dus in orice conditii stresante? E chiar mai bine decat simplu in brate. De exemplu, daca eram in mall si i se facea somn in inghesuiala aia, era speriat si in brate, si in carucior, dar cum l-am pus in wrap, cum a adormit, s-a simtit protejat.
- e ideal pentru copiii cu reflux care trebuie sa stea mult la verticala. Am observat ca in brate nu il tineam chiar ergonomic, i se curba coloana vertebrala. Dar in wrap statea fix in pozitia broscuta.
- de fapt noi nici n-am apucat sa-l folosim mult in pozitia cu picioarele afara, pentru ca tot cu picioarele inauntru, broscuta, l-am purtat pana pe la 4 luni. Deja cand i-am scos picioarele afara era mare, si nu a mai vrut sa stea in wrap. Am citit ca se poate folosi pana la 4 ani, 18 kg, dar Alex nu a mai suportat sa fie strans de la 5 luni, si nu a mai vrut sa stea in el. Se tot impingea sa vada in jur
- mi se pare deci mijlocul ideal de purtare a bebelusilor in primele luni
- ca orice carrier, are avantaje in comparatie cu caruciorul, de la cele practice, gen "pot intra in orice magazin, pot urca orice scari", pana la cele legate de sanatatea psihica, emotionala si fizica a puiului.
- a, si nu numai ca poti face orice la plimbare (e ca si cum ai fi iar putin gravida :D), dar si acasa! Noi eram in situatia ca Alex si cand dormea trebuia sa stea la verticala, din cauza refluxului puternic. Asa ca daca dormea doua ore si eu uitam sa-mi pun wrapul, eram tintuita pe fotoliu. Daca imi aminteam sa-l pun in wrap, puteam sa merg oriunde, inclusiv la toaleta, sa mananc, sa beau apa, sa fac orice.
- in toti carrierii am putut si sa-l alaptez pe Alex. Si in toti mi-a adormit. Si vorbim de un copil care in rest trebuie scuturat o jumatate de ora sa adoarma, shsshhhh-it si plimbat la tzitzi...

Musai de citit linkul de la sleepywrap si asta. Si despre carrieri. Un articol excelent despre pozitia ideala a bebelusului in primele luni. Si unul despre cat e de important sa fie purtati bebelusii.

2. Slingul cu inele - Ring sling - de la sling.ro

Nu am gasit poze in care sa il am pus corect :)) asa ca nu prezentam poze...

- carrier-ul pe care l-am folosit cel mai greu
- nu reuseam sa invat sa-l strang cum trebuie, tot timpul inelul imi cobora de pe umar, nu puteam fi atenta daca Alex are o pozitie buna cand il pun, ca eram mai atenta sa strang inelele dupa ce-l puneam
- imi trebuia inca o persoana sa ma ajute sa il pun pe Alex in timp ce reglam inelele, si nici asa nu reuseam (sunt constienta ca sunt fete care fac asta si cu ochii inchisi, dar eu nu am reusit oricat am incercat)
- mi-am cumparat sling cu inele ca sa il poata purta mai multe persoane si ca sa-l pot si eu purta oricat de mic sau mare e Alex.
- in pozitia semi-culcat nu voia sa stea, poate tot de la reflux, deci tot in fata, in pozitia de broscuta ca in wrap statea. Dar wrapul se mula frumos pe el si ii tinea piciorusele cum trebuie, aici, nefiind elastic, il si strangea materialul, dar ii si stateau mai bizar picioarele sub el
- l-am folosit mai usor dupa ce a crescut Alex si il puneam pe un sold. Dar chiar si asa ma enerva sa largesc slingul cand il bag si sa il strang dupa aceea. Din motivele astea cu ring-slingul l-am purtat doar prin curte, ca sa pot oricand sa-l scot

3. Soft Structured Carrier (SSC) - Ergo Baby Carrier

- chiar daca are infant insert, nu stiu daca l-as fi purtat cand era Alex mic. Il avem de prin luna a sasea cred.
- chiar daca ei spun ca dupa 8-9 kile sa-l pui in spate, inca il tin in fata, si nu-l simt deloc greu. Alex are peste 10 kilograme si chiar daca fac o plimbare prin oras de doua ore, nu ma doare spatele, umerii, nimic. Nu il simt greu. Adica no, ce sa zic, nu e un fulg de nea, dar e asa ca si cum as fi graviduta.
- sunt sigura ca il vom purta si cand va fi mai mare, in spate. In orice excursii, plimbari, etc.
- nu mai zic ca e singurul "marsupiu" sanatos pentru soldurile si picioarele si coloana puiului, ca sper ca asta se stie. Marsupiu ma refer la astea stil ghiozdan. Cele din comert de la noi sunt toate distrugatoare pentru sistemul osos al copilului, cum sta el atarnat dintre picioare, cu coloana curbata nenatural, cu presiune si pe picioare si pe coloana... Ca sa nu mai spun de nesanatoasa pozitie cu spatele la mama! Sper ca astea le stie toata lumea.
- deci daca vrem un carrier mai simplu, cel mai simplu, de luat pe noi un-doi si pus copilul in el, atunci asta este!
- si din cauza usurintei utilizarii, si din cauza aspectului, asta mi se pare ca merge de minune si la tatici
- cand am facut prima plimbare cu ergo mi-am dat seama ce minune am. Pentru ca a si stat linistit sa priveasca in jur (in wrap nu mai avea rabdare sa stea decat daca ii era foarte somn), si a si adormit intr-un final (in carucior, unde se uita in jur la oameni, si in sling, pe sold, unde admira natura, nu adormea). Aveam carrier-ul perfect pentru varsta de dupa 6 luni! Probabil e bun si inainte, nu stiu.

4. Slingul de vara Tonga - primit de la Adelle.ro (HipHip.ro)

- are avantajul ca e mic mic mic
- are avantajul ca il bagi si il scoti foarte usor pe pui
- ce nu-mi place e ca trebuie sa-i tii cu o mana spatele, la restul carrier-ilor ai amandoua mainile libere! Am uitat sa scriu asta la ele...
- ce nu-mi mai place e ca lasa urme cu patratele din alea pe fundul si picioarele lui Alex
- e ideal pentru zilele caniculare cand nici nu se pune problema de wrap sau pouch gros.
- daca il port pe Alex mult in el, ma doare umarul.

5. Slingul fix - Pouch-ul - primit de la sling.ro

- e minunat, nici asta nu ocupa atata loc. Daca mergem la plimbare cu caruciorul si stiu ca dupa un kilometru Alex va vrea in brate, imi pun acolo in cosul de jos si ergo si pouch-ul (astea le folosesc la maxim acum). Ca incap acolo destule. Dar daca mergem undeva si am la indemana doar o gentuta mica, un ghiozdanel mic, atunci imi iau rapid pouch-ul si il indes acolo!
- il pun foarte usor pe Alex in el
- sta extraordinar de comod in el! Sta pe sold si admira lumea...
- are faze la plimbare cand vrea sa fie fata in fata cu mine, si atunci il pun in ergo, si are faze cand vrea sa fie atent la ce e in jur, sa se uite si el in directia in care ma uit eu, si atunci il pun in pouch.
- azi am fost in oras cu slingul si ma asteptam sa ma doara putin umarul, dar nu!
- ai ambele maini libere daca nu adoarme puiul :D, ca daca adoarme trebuie sa-i tii capul:




Deci daca ar fi sa aleg 3 carrieri, nu as ezita: wrap pentru primele luni, si apoi ergo si pouch. Desi toate astea 3 merg de la nastere pana la 4 ani (18 kg)! Deci normal ar fi sa pot alege un singur carrier, dar nu pot asta...

Pentru alte comparatii:
- http://adelle.ro/motive-pentru-care-purtam-bebelusul/
- http://adelle.ro/esarfa-port-bebe-totul-despre-wrap/
- http://wrapmama.blogspot.com/2010/09/un-mijloc-de-purtare-pentru-fiecare-1.html
- si de fapt toate despre purtare de la wrapmama: http://wrapmama.blogspot.com/search/label/purtarea%20copiilor

Daca imi mai vin idei, voi mai completa lista.

Update 4 mai 2011

In aceasta primavara ajunsesem destul de rau, pentru ca Alex care nu vroia in carucior, nu mai statea nici in Ergo. In spate nu avea rabdare daca eram singura, in fata nu-i placea ca nu vedea tare multe, pe sold nu am incercat. Asa ca vreo luna de zile am rabdat nervi (si ai mei si ai lui :)) ) si nu mergeam de pe langa casa, nu puteam sa merg in oras sa-mi rezolv nimic. Cu el la plimbare pe jos nu ajungeam departe pentru ca incepea sa cerceteze toate santurile si rotile de la masini, nu mergea frumos pe trotuar ca alti copii. Mie imi place sa merg pe jos kilometri intregi si sa rezolv ce am de facut prin oras. Nuuu, el avea alte planuri si culmea ca tot nu era multumit, si el ar fi vrut sa iesim.

Si atunci am redescoperit slingul fix (pouch-ul). Dintr-o data puiul meu statea cu orele in el. Mergeam o ora pana in parc, acolo se juca pe jos, si apoi inapoi acasa o ora. Daca a fost nevoie si aveam de rezolvat prin oras niste treburi, a stat si 3 ore in el. Si el a fost multumit, si nici pe mine nu m-a durut nimic. Parca o usoara jena in umarul de sprijin...

Ei dar acum nu stiu daca am slabit noi doi :)) sau s-a mai lasat materialul din slingurile fixe (ca acum am 3 :)) ), sau le-am intins noi purtandu-le cu haine groase de iarna, dar ce-i drept e ca acum Alex imi cam atarna destul de jos in pouch. Nu-i stres sa cada, si sta chiar comod in hamacul lui. Dar daca atarna asa jos, ma doare umarul dupa mai mult de o ora de purtat.

Si stateam eu pe ganduri daca sa-mi comand un pouch si mai mic (al 4-lea :)) pe langa Ergo si 2 wrapuri si slingul tonga si slingul cu inele :)) ) sau sa imi incerc ring-slingul ascuns de pe vremurile cand nu-l stiam folosi... Si am incercat slingul cu inele. Revelatie!!! UAU! UAU! UAU! Pai poti sa reglezi tot tot, si cat de apropiat e copilul de tine, si cum sa-i atarne funduletul, si cum sa-i stea picioarele, si nu strange absolut deloc peste umar. Deci cand am incercat prima data slingul fix, comparativ cu tinutul in brate pe sold, a fost o minune, dintr-o data mi s-a parut ca nu mai am nimic in brate, nu ma mai doare nimic. Ei, acelasi feeling l-am avut cand am trecut de la pouch la ring sling! Ca si cum as fi dintr-o data usoara ca un fulg! UAU! Pai nu credeam ca se poate mai bine decat cu pouch-ul!

Si asa pe sold Alex e in culmea fericirii, nu se cere deloc pe jos. Ii place sa ma intrebe continuu tot ce vede pe strada. Cred ca sochez pe toata lumea, ca in continuu eu spun "autobuzul, motocicleta" si mai si cant despre ele, ca asa e la noi, cu cantec :)). Ii mai dau in gurita niste snacksuri homemade :D. Ma pupa si ma imbratiseaza si ma mangaie pe cap. Na, ce sa mai vrei? :D

Cum ce sa mai vrei? Inca un sling! :)) Ce, vrei sa ai doar unul? Poate la vara vei dori sa te asortezi cu unul denim! Care azi vine prin curier! :))) Iuhuuuu!

Si sunt si mici ca volum slingurile astea. Ieri aveam unul in ghiozdanasul meu mic mic, si a mai incaput si umbrela, si o sticla de jumate de apa, si o cutie cu gustarica pentru Alex, si telefon, portmoneu, sepcuta pentru Alex si multe maruntisuri :).

Doua poze cu ring slingul, ca saracul era suparat ca nu a fost prezentat frumos aici:




Update 22 mai 2011: Ergo mi-a soptit ca e suparat ca el nu are nici o poza aici, si cat m-a ajutat el toata vara trecuta, toata toamna si o parte din iarna! Asa ca, din moment ce in 9 mai am prins o ocazie de poze... sus cu ele pe blog. Alex era intr-o zi maraita, cu caninii gata de iesit, si voia numai in brate. Mainile ma dureau. Umerii am zis ca ii pastrez pentru plimbarile lungi in oras (unde nu vrea in ergo), asa ca l-am pus in ergo in spate si mi-am redresat spatele! E cea mai comoda pozitie la 11.45 kilograme ale lui Alex. L-as purta tot timpul asa daca i-ar placea, dar in oras, la plimbari lungi, se simte mai in siguranta in sling.










Update 16 noiembrie 2011:

Tocmai am dat acest link unei mamici care ma intreba de mijloace de purtare pentru nou-nascuti si mi-am dat seama ca nu am updatat postarea de multa vreme.

Intre timp am achizitionat inca 3 pouch-uri :D. Unul cu doua fete, maro si floral (de la sling.ro) pe care l-am folosit asta-primavara, cand Alex voia doar pe sold. Unul albastru mai subtirel, de vara:



si unul cu dungi, tot marca Poarta-ma, de la Kiddy Shop:



Am mai luat de la sling.ro un sling cu inele mai subtire, denim:



Si... atunci cand mi-am luat o Boba mi-am amintit de postarea aceasta http://alexcreste.blogspot.com/2011/01/oare-vrem-un-ssc-nou.html in care ma intrebam ce sa ma fac, cu Ergo nu ma mai descurcam.

Boba e SSC-ul ideal si nu spun asta doar pentru ca am adus-o la Kiddy Shop. Fata de ergo e o revelatie.

- Alex sta in ea, in ergo nu mai voia.
- Alex nu se lasa pe spate (citeste linkul de mai sus), deci nici pe mine nu ma doare spatele deloc.
- cand il port in spate, centura din talie nu ma taie peste burta, nu imi imparte burta in doi colacei :D.
- cand il port in spate curelusa aceea care leaga bretelele nu imi vine pana in gat, cum era la Ergo, si e mobila.
- intaritura din talie e mult mai buna si nici nu-l simt pe pitic.
- ca sa nu mai spun ca avand curelusele pentru picioare, pozitia e mai buna.

Poze cu noi cu Boba: aici, aici si aici.





Update 30 decembrie (fara poza inca, din pacate): Slingul cu inele e iar la putere!!! Se pare ca Alex are preferinte ciclice. Acum e a treia guvernare a slingului cu inele (imi place mult cel in dungi, e foarte usor de aranjat, parca mai usor decat cel denim). De vreo doua saptamani, de cand in sfarsit se plimba pe jos prin oras, impreuna cu noi, nu a mai vrut in Boba. Da, Alex doar acum la 2 ani si 2 luni a inceput sa umble pe jos in oras pe trotuare (in rest, in magazine, in parcuri, pe terase, la locurile de joaca, umbla pe jos demult, nu va speriati :)), ma refer strict la mersul pe trotuare in centrul nostru cam aglomerat). Era speriat de aglomeratia de pe strazi cred. Si dintr-un copil purtat doar in brate a ajuns direct sa faca 5 kilometri pe jos in prima zi :)). Deci de vreo 2 saptamani de cand ii place sa umble pe jos, nu mai vrea in Boba, ci doar pe cap sau pe sold in brate.

Dupa vreo cateva plimbari din astea in care mergeam in oras cu el in brate sau pe gat chiar si o ora, chiar si 6-7 kilometri (fara hainele de iarna ar fi usoare cele 12+ kilograme ale lui, dar asa nu prea e comod :D), mi-am adus aminte de slingul cu inele. Chiar daca pouch-ul imi place mai mult pentru simplitatea lui, intervine problema hainelor in exces. Cel albastru din pozele de mai sus l-am cumparat special sa-mi fie mare, ca sa-l port purta iarna cu haine groase, dar intre timp l-am facut cadou verisoarei si finutzei mele :D. Asa ca am ramas fara pouch cu o marime mai mare, am doar 2 pouch-uri potrivite pentru primavara-vara-toamna.

Ieri mi-am luat slingul cu inele si am umblat prin oras cu piticul mai mult de o ora. A povestit continuu, nu i s-a oprit gura nici 10 secunde :))). Si ne-am distrat si ne-am jucat si am glumit. Si i-a placut. Si eu m-am bucurat ca nu mai trebuie sa-l duc iar in brate :)). M-a durut putin umarul dupa o ora de purtat. Dar eu simt ca sunt dureri musculare, nu de oase, si dupa cateva iesiri nu mai apar, se obisnuiesc muschii.

Si eu nu sunt mare maestra la legatul rapid al slingului cu inele (motiv pentru care am preferat pouch-ul). Dar peste hainele de iarna atat de usor se regleaza si atat de comod e! Incredibil! Merita incercat!

Deci oricine m-ar intreba ce mijloc de purtare recomand, unul singur, nu as putea sa ma opresc la unul anume. Cu un bebe mic daca as lua-o acum de la capat nu as putea fara wrap elastic in care sa se cuibareasca, fara sling cu inele super versatil, fara pouch comod si rapid, fara SSC comod, fara dureri la purtat, si usor de folosit. Am noroc ca nu am avut ocazia sa iau virusul wrapului ne-elastic, al wrap-tai-ului si al mei-tai-ului, pentru ca mamicile ce le cunosc cu aceste "boli" sunt virusate rau :)) deci sigur mai dadeam cativa bani si pe ele.

Edit 23 aprilie 2012: Poze multe cu noi cu pouch si Boba si in aceste doua postari:
http://kiddyshopblog.blogspot.com/2011/08/purtarea-bebelusului-pe-timpul-verii.html
http://kiddyshopblog.blogspot.com/2012/02/babywearing-ul-e-foarte-util-in.html



Update 22 aprilie 2014:

Alex acum la 4 ani si jumatate e purtat foarte rar, in concedii cand oboseste dupa cateva ore de mers pe jos. Cum ar fi aici: http://kiddyshopblog.blogspot.ro/2014/01/boba-air-bun-si-pentru-copii-mari.htmlDespre tot ce am folosit cu Alex (dar o postare fara Boba Air, pentru ca o scrisesem inainte): http://alexcreste.blogspot.ro/2013/10/povestea-purtarii-lui-alex.html

David a preferat la inceput wrapul elastic, apoi slingul si wrapul tesut, iar de vreun an doar SSC: Boba 2G, Boba Air si Ergo. Si mie mi-e mai usor cu SSC, el fiind mai greu decat era Alex la varsta lui, asa ca ma bucur. 

Despre purtarea lui ca bebelus:

http://alexcreste.blogspot.ro/2013/01/purtarea-nou-nascutului-port-bebe-uri.html
http://alexcreste.blogspot.ro/2013/05/purtatul-bebelusului-2-6-luni.html


David in wrap elastic:

aici avea 4 zile!


David in wrap tesut:



David in sling cu inele:



David in Boba Air:



David in Boba 2G:



luni, 13 septembrie 2010

Despre weekend + prima zi de prune

Vineri am mers la Cluj. In primul rand ca sa-l vada si bunicii pe Alexul bronzalit din concediu. In al doilea rand, ca sa-mi refac eu analizele de tiroida. Din iulie tot voiam sa mi le refac sa nu cumva sa fie si mai dezastruoase. Adica ma gandeam ca e posibil sa se fi agravat mult de tot pentru ca nu am luat tratamentul recomandat de doctorita (ci am ramas la doza mica de euthyrox). Si sa ma gandesc mai bine totusi la tratament...

Imi cer scuze de mii de ori fetelor dragi din Cluj, dar la lista lunga ce o aveam de rezolvat in timp asa scurt chiar nu mai incapea si o intalnire... Tare rau imi pare.

Am mers la Synevo, oameni super profesionisti ca de obicei. Am terminat cu analizele si am fost inapoi la masina in mai putin de 5 minute. De acolo am mers la Polus, sa cautam incaltaminte la pui. Am intrat la Deichmann si am gasit o pereche de ghetute superbe albastre, cu captuseala, ideale pentru iarna. Am mai gasit si o pereche de pantofi sport de toamna, bej cu maro. Si niste opincute din alea de casa, bleumarin. Superbe toate, si toate doar un pic mari (marimea 20). Opincutele la reducere, la 49 ron. Din piele toate. Absolut delicioase si superbe si minunate! O sa le fac o poza. De fapt cred ca cel mai tare m-a entuziasmat cat de usor i le-am pus in picioare! Piciorul a intrat simplu si usor! Fara nici un impins, nici o fortare! Talpa super moale si flexibila. Asa de tare m-am bucurat, incat m-a inveselit pe toata ziua!

Apoi am mai intrat si la un magazin sportiv, pentru ca Relu voia sa-i cumpere la pui niste pantofi sport adidas. Am gasit, dar nu am luat, pentru ca la pretul ala (200 ron) ne-am fi asteptat sa fie din piele...

Am mai intrat si la ecco si i-as fi luat la pui niste pantofiori marimea 19, ca i-ar fi fost chiar buni acuma de umblat, dar erau numai ghete marimea asta. Apoi am intrat rapid in Carrefour sa ne luam body-uri frumoase cu maneca lunga. Nu mai aveam decat 3 acasa care sa intre pe el, si din Baia Mare iei la pret triplu si tare urate...

Apoi am iesit in fuga, pentru ca mai aveam atatea pe ordinea de zi :)). In fata la Polus era ceva campionat mondial de gatit in aer liber, si circ. Am pus mana pe trompa unui elefant! Chiar a zis si Relu ca atatea chestii faine se intampla in Clujul asta!

De la Polus am zis ca mergem la magazinul Boribon, sa-i luam puiului un antemergator frumos, ce-l vazusem pe site (si chiar sunasem joi sa vad daca il au). Pana am ajuns noi de la Polus in centru, Alex a adormit la san. Asa ca eu n-am putut iesi din masina sa vad magazinul frumos, dar i-am explicat lui Relu ce sa cumpere. Acest antemergator. E absolut superb! Nu numai ca e dragut, dar jucariile astea de lemn de la boribon am inteles ca-s vopsite non-toxic, lemnul e lemn, nu placaj, no, calitate buna. Si pe langa ca e antemergator, si ca va putea sa-l foloseasca de carucior pentru jucarii mai incolo, are pe laterale gaurele pentru formele ce le are inauntru, mai are un vitelus de tras dupa carucior, si are un capac si manere ca sa poata si sa stea pe carucior si sa se miste cu ajutorul picioarelor. Nu stiu daca am reusit sa ma exprim bine :D.

Revenind la Cluj, era deja tarziu, eram lihniti de foame, asa ca am fugit la Iulius Mall sa-mi cumpar papi. L-am trimis pe Relu, ca Alex inca dormea. Dar cand s-a trezit am intrat si noi rapid. L-am recuperat pe Relu si am mai intrat totusi si aici la ecco sa vedem ce gasim, dar nici aici nu i-am gasit ce am fi vrut marimea 19. Au zis ca vor aduce... A, am trecut exact pe langa Mihai Albu :D ca urma sa fie ceva prezentare de moda pe acolo...

Apoi am mers la parintii lui Relu si Alex a fost, normal, in centrul atentiei. Cand n-a mai putut de oboseala, am pornit inspre casa. Inainte de a iesi din oras, totusi, am mai facut o oprire pentru a rezolva tot ce ne pusesem in plan. Mi-am cumparat doi arbusti de Goji Berries! Sunt tare fericita. Am si mancat cateva fructe de pe ei si urmeaza sa-i plantam undeva.

Pe drum Alex a fost minunat si inspre Cluj si inapoi acasa. A dormit mult, nu a plans, a fost super! Bine, de adormit il adorm la tzitzi, altfel plange, da...

Chiar am vorbit cu Relu cate schimbari in bine ne-a adus drumul de Grecia, incredibil! Incredibil!

Vineri seara acasa la Baia Mare a poftit cum manca bunica fructe si lebenita, asa ca a primit si el, si noi i-am tot dat daca am vazut ca vrea. Dar lebenita era cam veche, asa ca sambata si duminica a avut cate doua scaune apoase pe zi. Drept urmare, nu a mai primit deloc fructe, si la legume i-am dat morcov cu orez. Ii place combinatia asta, poate pentru ca i-o dau cam rar, din cauza ca e el asa de constipat :D. Azi (luni) n-a mai avut deloc scaun, asa ca am indraznit sa ii incep in planul diversificarii si prunele. Normal ca daca a avut impresia ca papa ca mine, cu bucati rupte si date cu degetul, a mancat. Cand vede lingurita inchide strans gura :)).

O, dar apropo de constipatie, joi parca, ajunsese asa de marait saracul, ca ne-am dat seama ca de fapt il doare burta si incearca sa se screama. Nu facuse kk de 3 sau 4 zile, nu mai tin minte acuma. La noi tocmai se luase curentul si eram si asa destul de nervosi :)), a fost luat 5 ore, de ne-a prins si intunericul. Am incercat sa-l ajut pe Alex in fel si chip sa aiba scaun. Pana la urma am ajuns la supozitor din nou, si a reusit sa il scoata intreg supozitorul, langa o bucatica mica de kk super tare! Peste o jumatate de ora a mai facut unul tot tare. Imi e asa de mila de el cat se chinuie cu constipatia! Si in zilele alea, pe langa lapte, singurele firimituri de solide mancate fusesera pere si piersici, doua fructe cu efect laxativ.

Duminica dimineata a vrut Relu sa-l duca in targul de masini cu el, sa prospecteze piata. Pe cand au ajuns acolo, Alex adormise in scaun :)). A stat cu el in masina sa-si faca somnul. Si culmea, spre deosebire de acasa, cand are un somn de o jumatate de ora pe zi, acum a dormit 2 ore! :))) si a stat Relu cu el in masina, si s-a terminat targul si nu a vazut nici o masina :)). Pe cand s-a trezit, a venit acasa :)).

Dupa-masa iar l-a luat Relu cu el cu masina sa mearga pana la un croitor dupa o pereche de pantaloni. Pana a ajuns acolo, Alex a adormit din nou :)) de a trebuit sa-l cheme pe croitor la masina sa-i aduca pantalonii :)).

Ca sa petrecem cumva mai frumos ultima zi de concediu a lui Relu, am zis sa mergem in parc. Daca poate fi denumit asa, sunt cateva alei pe care lumea se plimba. Cred ca e cel mai amarat parc din tara asta... Normal ca Alex a vrut in brate la mine. L-am pus in sling si am vazut ca lumea incepe sa se uite bizar. Cand ma plimb prin oras cu slingul nu mi se intampla, deci probabil ca cei ce sunt duminica in parc sunt alti oameni :))). Alex a vrut sa mearga inspre un carucior cu un copil de vreun an, si a ajuns destul de aproape, incat trebuia sa fac, sa zic ceva, asa ca i-am zambit mamicii. Aceasta a ridicat din sprancene si s-a uitat in alta parte, cu nasul usor in sus :)). Tot in parc am mai zambit si altor oameni, ca asa mi se pare normal, daca vad ca se uita la Alex, sau ca eu ma uit la copiii lor, ca si un fel de salut. Si de fiecare data am fost privita ciudat. Na, poate eu m-am obisnuit asa din Grecia de la atatia straini zambitori, pe cand aici... (A, si sa nu uitam in ce oras locuiesc, am trecut pe langa un bebe cat Alex care primea sticla de Frutti Fresh, banuiesc cu aroma de portocale, ca era galben... no, ce poti sa zici, oamenii or fi crezut ca e sanatos, nu e cola...)

Azi a fost mai greut un pic cu el, pentru ca Relu s-a intors la servici, si mami a lucrat toata ziua sa ne faca noua magiun fara zahar. (Si in plus, nu am prea dormit azi-noapte, ca puiul tot gemea, plangea, tipa, foarte des, nici nu apucam sa inchid ochii sau sa-mi scot tzitzi din gura lui. Cred ca ii iese dintele nr.8. De vreo luna e alb un colt al gingiei, se vede clar dintisorul dedesubt, dar nu a spart. Noaptea asta se anunta la fel dupa cat geme deja...) Alex are o energie incredibila si nervi daca nu-l lasi unde vrea el. Asa ca spre seara era murdarici ca un purcelus, si pe fata, si pe maini, si pe haine, cum s-a plimbat prin toata gradina, prin toata curtea, avea inclusiv funingine pe fata si furnici pe pantaloni. Si normal ca iar nu a vrut sa adoarma cand am crezut eu, si a adormit in masina lui Relu cand a vrut sa-l duca la spalatoria de masini :D.

O, dar cand s-a intors Relu de la servici, ce emotionant! Alex totusi in ultima luna l-a vazut zilnic toata ziua, banuiesc ca el chiar credea ca asta e starea normala. A zis tata de cateva ori azi. I-am pus si la ureche telefonul sa ii vorbeasca Relu si se uita mirat la telefon, l-a luat din mana si a zis "ta-ta"! :x

Dar cand a venit Relu acasa, s-a uitat la el aproape cu lacrimi in ochi. Ca si atunci cand a fost Relu plecat la Bucuresti, suparat si pentru ca nu a fost tata lui acasa, dar si ca si cum s-ar simti pacalit, ca numai atunci si-a dat seama de lipsa. Cum a ajuns Relu la un metru de noi, s-a aruncat de era sa-l scap, din brate de la mine in bratele lui, si s-a agatat de hainele lui, chiar daca Relu nu-l putea tine cu mainile, ca avea niste pungi in maini. Emotionant!

Acuma cand sa pun tagurile mi-am dat seama ca nu am povestit ca atunci cand eram la socri, am intrat pe net sa-mi vad rezultatul la analize, ca trecusera cele 3 ore. Vestea rea e ca anti-tg sunt 414 si trebuie sa fie <115. Dar am mai multe vesti bune: in primul rand, anti-tg am mai avut si am mai scapat o data de ele, deci se poate. Trebuie doar o detoxifiere buna de tot (ceea ce nu pot acuma cu alaptatul, dar nici nu e o urgenta) si o reimunizare buna. Alte vesti bune: anti-TPO 10 (trebuie sa fie <34), FT4 14.5 (trebuie sa fie intre 12 si 22), si TSH 1.97 (valori normale 0.27 - 4.2). Deci un TSH minunat pentru cineva care ia un sfert din tratamentul recomandat. Adica doctorita mi-a dat de inteles in luna mai ca daca nu iau tratamentul soc va creste si mai mult decat rezultatele dezastruoase de atunci. Deci nimeni nu s-ar fi asteptat chiar sa si scada si sa ajunga normal! Rescriu rezultatele de atunci: anti-tg: 676 - valori de referinta: <115, anti-tpo: <5 - valori de referinta: <34, ft4: 7.7 - valori de referinta: 12-22, tsh: 73.6 (!) - valori de referinta: 0.27 - 4.2. M-am gandit ca va fi bine, din cauza "curei" de mare si soare. Dar incerc sa profit sa imi re-dresez (ma refer chiar la dresaj) tiroida sa lucreze mai mult, si in timp ce voi continua sa mananc alimente bogate in seleniu si iod, voi scadea si 25 de micrograme astea ce le iau. Deja iau doar 3/4 din pastila de doua zile. Doamne ajuta!

duminică, 12 septembrie 2010

Linkuri diverse

Weekendul asta mi-am umplut timpul cu ceva. Nu ca ma lafaiam in timp liber, dar am strecurat si eu cum am putut :)). De cate ori il duceam pe Alex de manute prin camera trageam cu urechea cum mi-am dat la laptop volumul mai tare sa aud. In fiecare seara ascultam la casti, si il puneam pe Relu sa-mi spuna cand trebuie sa fug la pitic. Si pana la urma nici nu stiu daca a meritat sacrificiul de timp. M-am uitat la 3 filme lungi, de aproape 2 ore fiecare: http://bucuriebunastarehrisca.blogspot.com/2010/02/calendarul-maya-o-intelegere.html. Nu am simtit nimic de genul cum scrie Andreea acolo. Nici o revelatie. Ba chiar mi s-a parut enervant omul cu glumele lui. Si in plus, filmul e din 2003 si profetiile pentru 2003, 2004 si 2005 nu s-au adeverit, deci nu poti sa-l mai crezi. Oricum, nu am iesit in pierdere, pentru ca abia acum am aflat si eu cum e structurat calendarul maya. Pana acuma daca ma intrebai ceva de Maya, spuneam doar decembrie 2012 :)). Deci filmele sunt interesante, dar nu merita 5-6 ore din viata noastra super ocupata de bebei. Pentru cei care se plictisesc, da, te acapareaza.

Mi-a placut si ce e scris aici: http://www.drmomma.org/2010/09/peaceful-parenting-following-your.html

Articolul asta http://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2010/09/08/china-study.aspx?aid=CD945 de la Mercola m-a intors putin, desi nu are de fapt nici o baza medicala, stiintifica, se bazeaza doar pe experienta. Dar sunt de acord ca sunt mult oameni care o duc mai rau cand sunt vegetarieni. Stiu ca oamenii sunt facuti sa manance carne si vegetale crude, si nu lapte. Suntem care o ducem mai bine fara carne. Mai ales cand vorbim de carnea din timpurile noastre. Chiar si vegetalele nu mai sunt ce au fost, si continutul lor de minerale depinde de solul in care sunt crescute si de modul in care sunt crescute. Articolul asta mi-a amintit de un filmulet de-al lui Kevin Gianni, raw-food-ist, care era uimit de oamenii din Peru parca, ce mancau aproape numai cartofi gatiti, si erau super super sanatosi! Si el pana atunci ar fi fost sigur ca daca nu mananci o anumita cantitate de frunze verzi zilnic, sigur te imbolnavesti.

Asa ca adevarul e de multe ori la mijloc. Probabil cel mai bine o ducem pe alimente locale, cu care corpul nostru este obisnuit genetic. Mai mult bine iti va face un mar local decat un mango.

Si asta a fost exemplul sanatos. Pe langa asta, eu stiu multe persoane super sanatoase care arata perfect, chiar daca nu fac sport, nici un dram de miscare, un mers pe jos, ceva, nu mananca decat junk food, etc. Tenul le arata perfect, parul, sunt sanatosi tun! Ce sa mai intelegi de aici? (eu pe de alta parte, eram cu cel mai sanatos regim posibil pe o dieta vegetariana, ca nu am putut renunta la lapte, dar cea mai sanatoasa dieta vegetariana posibila, si gandita si calculata bine! Si in plus, faceam si sport zilnic! Si eram grasuta, cu acnee, parul imi cadea, cu probleme de tiroida, probleme de ovare, de fertilitate, de digestie,... )

Revenind la mercola, articolul de fapt m-a pus pe ganduri. Bun, stiu ca eu sunt fericita pe regimul meu actual, nu as merge inapoi la carne Doamne fereste! Stiu cand si ce imi trebuie si stiu cand nu ma simt bine. Dar cum sa stiu eu daca Alex se simte mai bine pe un regim preponderent vegetal sau pe unul cu mai multe proteine? De unde stim cum sunt ei? Hmmmm....

Mi-a placut cum vorbeste tipa asta http://www.youtube.com/watch?v=qInBqTiCXw8
despre retractia preputului, lucrul care noi, mamele de baieti, suntem indemnate sa-l facem...

Oricum, eu sunt uimita de faptul ca in ultimele luni am aflat despre circumciziile din Statele Unite: cat de multe se fac, motivele stupide pentru care se fac (sau mai putin stupide pentru cei direct interesati), riscurile, numarul imens de decese, numarul incredibil de mare al efectelor adverse pe viata, faptul ca evreii sustin ca ei nu practica circumcizia in acel fel, faptul ca e aproape obligatorie in state (trebuie s-o refuzi, ca un vaccin), chiar daca e o forma de mutilare, asa cum era circumcizia feminina pe vremuri, si atatea si atatea noutati. Fara sa vreau mi-au trecut prin fata ochilor si am ramas uimita de prostia umana. Am citit eu articole super bine puse la punct, de la aspectele religioase pana la cele legate de sanatate. Dar nu le-am pus aici pentru ca m-am gandit ca nu au pe cine sa intereseze. Totusi, postarea asta de pe un blog mi-a placut mult, asa ca dau linkul. E vorba de scrisoarea unei mame pentru copilul ei ne-circumcis: http://ashley-fridgemagnets.blogspot.com/2010/09/letter-to-my-intact-son-why-i-kept-you.html

Am sperat sa ajung sa povestesc despre weekendul asta, si de drumul la Cluj de vineri, dar sper sa reusesc maine. Acum am vrut sa-mi explic disparitia, asa ca am dat linkul cu filmele mult prea lungi :)).

miercuri, 8 septembrie 2010

Despre drumul inapoi si altele

Din Grecia vad ca am inceput sa uit ce am mai vrut sa scriu. Stiu ca atunci m-am pierdut in Ikea de baietii mei si eram disperata... Mai stiu ca ultimele zile a fost destul de rece si nu prea am facut baie in mare. In piscina m-am ferit sa-l bag, eu am intrat de doua ori. Copii vedeam din ce in ce mai multi care plangeau din anumite motive si parintii ii ignorau, chiar daca puii se intindeau inspre ei cu disperare. Nu inteleg cum de nu am mai intalnit asa ceva pana acum, oare traiesc doar cu ideile de pe web de crestere a copiilor prin dragoste? Oare asa sunt parintii in viata reala? Totusi erau acolo si nemti, si greci, si rusi, si chiar si romani care faceau lucrurile astea. Si atunci? Care e numitorul comun la ei? Sau suntem noi, cateva femei care ne dam cu parerea pe bloguri si pe forumuri, exceptiile? Mi-ar placea sa cred ca nu. Mi-ar placea sa aflu ca astia erau exceptiile si am fost eu doar ghinionista sa nimeresc pe ei... ca imi venea mie sa ma duc sa-i iau in brate. Deci nu faceau istericale din alea fara logica. Pur si simplu se intindeau la parinti disperati si astia ii ignorau...

Pe drum inapoi Alex a fost saracutul de la inceput plictisit de drum si satul si obosit. I-am zis lui Relu ca a doua zi de drum o sa se tina cu mainile de marginile usii sa nu-l mai bagam in masina :)). Dar, scumpul de el, a fost cuminte. Nu-si gasea locul, mai maraia, eu m-am chinuit extraordinar sa il distrez, dar nu a plans si a cooperat cu mine tot drumul, a fost foarte intelegator! Cred ca m-a ajutat mult si tzitzi, cum maraia putin, cum il puneam la tzitzi, si daca era flamand, insetat, plictisit, obosit, somnoros, nervos, tzitzi rezolva pentru o scurta bucata de timp orice problema. Ii multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns vremurile astea sa suga si el oricand si oriunde. Am ajuns sa ma bucur la 10 luni jumate ca Alex suge de zeci de ori pe zi :)))).

Ne-am oprit sa mai bushileasca prin iarba pe la o benzinarie. Dar nu parea sa-l relaxeze, asa ca nu avea rost sa pierdem timpul. Am vrut sa schimbam traseul, sa nu mai venim prin Budapesta. Si ne-am gandit ca de la Szeged sa o luam la dreapta catre Arad. La Novi Sad i-am dat pe gps Arad, ca ne-am gandit ca la Szeged sigur este ceva centura, nu avea rost sa ii dam Sgezed. Si cand ne-a scos de pe autostrada am lasat dupa gps sa vedem unde ne duce. Adica gps-ul nostru a vrut sa ne bage in tara cat de repede, asa ca am ajuns la Jimbolia (noi acu doi ani tot pe la Timisoara am umblat, dar prin Deta). Am tras tare sa mai mergem putin si sa innoptam la Arad. Desi, cum se lasa noaptea, cum Alex e disperat in masina. Cred ca in oboseala aia incepe sa creada ca vom innopta in masina si se supara tare. Chiar as putea spune ca e speriat noaptea in masina, si daca ii aprind becurile din spate.

Am ajuns la Arad si scumpul de el era asa de fericit, ca a inceput sa faca ture pe jos prin camera si radea in continuu de fericire ca va dormi intr-un pat! Chiar daca era tarziu, am iesit totusi pe terasa sa pape Relu o supa. Cand am iesit cu el din camera si am intrat in lift iar s-a speriat ca plecam de acasa! Si noaptea a fost destul de grea, a dormit destul de rau puiul mic. S-a si trezit de tot inainte de 6, asa ca am profitat si am pornit la drum.

Am ajuns in Oradea si imi trebuia la baie, asa ca ne-am gandit sa mergem prin Ungaria acasa, ca au toalete mai civilizate la benzinarii :))). Glumesc :D, de fapt ne enervaseram pe drumul Arad-Oradea si stiam deja de mai demult ca Oradea - Satu Mare e dezastru rau rau, asa ca, la fel ca multi romani probabil, am iesit din tara la Oradea (Bors) si am intrat inapoi in tara la Satu Mare (Petea). Drumuri bune, benzinarii civilizate cu toalete curate :)). Si cu ocazia asta am "economisit" un drum, ca aveam noi de gand sa mergem candva la Tesco la Matesalka sa ii luam puiului haine de toamna. Ca a venit frigul si el nu are decat maieuri si pantaloni scurti :)). Hainele de copii in Ungaria sunt cam la un sfert de pret ca la noi si mult mai frumoase si mai de calitate. Asa ca am facut-o si pe asta si pe la ora 2 am ajuns la Baia Mare.

Si pe drum cand mai era marait eu incepeam sa-i povestesc despre bunicu' si bunica, cu cantecele de rigoare (ca ii inventeaza bunicul cantece cu orice), cu unchiu Lali cu care face cioc cu capul, cu Lucky si Nero (la fiecare trebuie descris latratul specific). Si de fiecare data cand ii povesteam asculta curios, se oprea din marait, ma privea nedumerit, ca si un batranel care parca parca isi aminteste ceva de chestiile astea dar nu stie de unde sa le scoata, ca si cum s-ar gandi "pai eu astea le cunosc bine, dar unde au disparut zilele astea?". Si zambea asa, usor, rusinat parca pentru ca nu isi aminteste totul bine. Cand am ajuns acasa, cateva ore a scos continuu exclamatii de mirare, si la bunica, si la catei, apoi l-a vazut pe unchiul Lali si a zambit, apoi la orice mic detaliu se mira (si curtea si casa sunt tare mari.... si el a fost peste tot si peste tot s-a jucat cu ceva)...


Despre zilele astea:

- eu caut papuci - astept recomandari :D. Imi plac cei de la hiphip.ro sau napati.ro, dar am inteles ca sunt de interior. Noi avem gresie rece, deci ar trebui sa-i iau ceva. Dar pentru afara, sa umble pe asfalt ud de toamna, oare ce ar merge? Imi plac mult cum arata pantofii sport, parca par mai flexibili decat pantofiorii clasici rigizi si greoi. Dar oare sunt ok? Cei gen adidas, nike, etc... De unde de pe net i-as putea lua pantofiori? Si cum as putea avea incredere de pe net ca ii sunt buni, cand ceea ce incerc aici in oras marimea 19 nu ii sunt buni, iar marimea 20 sunt prea mari? Cred ca 19 ar fi ok pe lungime, dar nu ii incape piciorusul pe latime... Si pentru la iarna oare ce trebuie sa cumparam? Sunt in mari dileme si cautari si nu ma lamuresc deloc... Am citit o reclama ca Elefanten de la Deichmann ar fi pentru piticii astia cu piciorul mai lat. Chiar asa o fi? Sper sa ajung la Cluj la un Deichmann

- azi m-a luat o mamica de baietel de un an ca il alaptez prea mult pe Alex. Eu am zis ca nu mananca solide. A spus ca ar trebui sa ii dau cateva zile tzitzi doar dimineata si seara, si de foame va manca solide :)))).
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...