Ce mai facem noi: litere, abtibilduri, acuarele

Daca tot a avut atat de mare succes ultima postare mai personala, sa mai scriem deci :D.

De fapt nu am vrut sa treaca nenotata undeva, pentru ajutorarea memoriei mele, prima data cand a recunoscut literele. Zilele trecute a vazut un M si a zis foarte entuziasmat "mama!!!". Apoi mi-a aratat un T si a strigat "tataaaa!!!". Deci se pare ca nu a uitat de asta-vara, cand vreo doua luni a avut mania sa ma tot puna sa-i scriu pe orice foi, pe orice tabla, "MAMA", "TATA", "UNCHIU LALI", "BUNICU", "BUNICA", "LUCKY", "NERO" :)))). M-a surprins totusi, pentru ca de prin octombrie sigur nu m-a mai pus sa-i scriu.


Si am mai vrut sa scriu aici care sunt cele mai noi activitati adaugate zilelor noastre (pe langa puzzle-urile de dinainte, masinutele, creioanele colorate, plastilinele, cititul cartilor ... despre care nu cred ca am scris pe blog, sau sa fi pus macar o poza).

Din 1 ianuarie incoace are o pasiune usor costisitoare :)). De la bunicu' avea o carte cu abtibilduri, cu animale de la ferma, de la Editura Girasol. Eu recunosc ca daca nu ar fi fost din intamplare cartea in casa noastra, nu m-as fi gandit sa ii cumpar asa ceva. De aceea vreau sa va spun de ea, sa va dau idei :)). A fost o mare, mare distractie in seara de 1 ianuarie, impreuna cu Relu, cautau abtibildurile si locurile lor din carte. Si se distrau de fiecare abtibild. Si Alex trebuia sa-i dea pupicuri si daca gasea Relu intai, si daca gasea el (si nu s-a prins ca Relu il "fraiereste" la faza asta :))) ).

Zilele trecute am gasit albumul Cora si cateva pachetele cu abtibilduri, iar a fost foarte entuziasmat. Si putin trist cand s-au terminat si a vazut ca nu e complet albumul (ce sa facem, daca in toamna nu am avut pasiunea asta :)) ).

(da, face ca toate animalele ce le gaseste :D)

Acum am inceput sa-i cumparam mai multe. Si de aceea am spus ca e o pasiune putin costisitoare, pentru ca destul de repede completam cartile si revistele. Dar, daca luam in considerare ca Alex nu cere nici un produs din magazine (dulciuri sau alte lucruri procesate), consideram revistele cu abtibilduri "kinder-ul" lui saptamanal :)))). Si sunt folosite oricum, si dupa completare, ii arata bunicului care e cel mai mare animal, care animal inoata, care se catara, stie tot fara sa-i fi explicat noi.

Zilele astea am inceput sa desenam cu acuarele. Din motive de auto-protectie, am tot amanat, si am ales sa desenam pana acum doar cu creioane colorate :D. Ne jucam frumos cu acuarelele, mai ales eu :)). El se plictiseste destul de repede, si apoi vrea apa curata sa isi curete cu pensulele masinutele din dotare. Imi cere sa-i pun sort, "ca bunica".

Si mi-am dat seama de ce nu vrea Alex sa manance: ca sa nu ii fie ocupata gura, pentru ca vorbeste continuu! :))


Editez ca am uitat totusi ceva. Chiar daca avem paharelele astea de cand era micut, Alex doar acum are pasiunea de a le pune unul in altul si unul peste altul. Si dupa ce termina cele doua turnuri, imi spune "pozaaaaa!" si se aseaza intre ele :)).

Al saselea aliment: salata verde

Fiarta la aburi, bineinteles, pentru ca am citit ca sunt interzise legumele crude la varste asa mici. Fara nici o explicatie, dar tot n-am vrut sa risc. Asa ca azi amestecata in piureul lui de morcovi si dovlecei a ajuns si o frunza de salata verde din gradina noastra, fiarta la aburi. A mancat foarte bine!

In rest, o zi obisnuita in care el se ridica in picioare pe orice, si pe chestii inalte (si sta asa in picioare tinandu-se) si daca nu are nimic se ridica in maini in podea, si face figura de yoga Downward facing dog, in traducere insemnand "cainele care se uita in jos" :)).

Si azi a fost dupa-masa mai marait plangocit, dar a trecut repede. Si acuma seara a adormit foarte greu, dar atata vreme cat e sanatos si nici nu plange, e super!

Edit: Ce am mai citit interesant azi: o schema faina de diversificare. Chiar abordeaza multe chestii citite in alte parti, cum ar fi apa, lactatele introduse doar in cantitate mica daca bebe e alaptat, etc.

Azi am mai citit putin din Evie's Kitchen si mi-am dat seama ca poate ar trebui sa incep sa spun chestii din ea. Pe mine ma surprinde mult ca nu e o carte in care sa se apuce autoarea sa te lamureasca intr-un mod sectant ca numai asa e bine de crescut un copil. Mai mult, expune toate aspectele care trebuie acoperite de parintii care vor sa-si creasca puii raw vegan. Riscul nu exista in partea de "raw", acesta e un avantaj si puiul primeste mult mai multi nutrienti decat un copil crescut cu mancare gatita vegana. Riscul este la partea de vegan, pentru ca sunt anumite lipsuri care trebuie supravegheate. Oricum sunt de parere ca orice parinte ar trebui sa gandeasca in amanunt meniul copilului. In amanunt nu ma refer la faptul "azi ii fac cartofi piure cu carne, pentru ca ieri a avut cartofi copti" :D. Nu! Am spus-o si o mai spun: un copil poate ajunge nesanatos si sa aiba deficiente in orice stil de viata, si cel gatit omnivor, si cel raw vegan, daca meniul nu este atent gandit. Shazzie a afirmat ca cei mai sanatosi copii pe care ii cunoaste sunt cei raw vegetarian. Dar ea nu consuma lapte si oua si din considerente etice, dar si pentru faptul ca se stie deja ca lactatele declanseaza boli auto-imune, boli alergice, sunt producatoare de mucus in organism, hranesc tumorile, deregleaza sistemul hormonal, etc. Asa ca autoarea alege alte cai pentru a se asigura ca Evie are un nivel optim pentru fiecare nutrient (de exemplu vitamina B12 nu este suficienta in sursele vegetale). Mi-a placut mult ca nu a inceput sa afirme, cum am citit la mai multi fanatici in domeniul vegan, ca nu conteaza astea, ca daca mananci vegan de exemplu, numai sanatos poti fi, chiar daca mananci junk food. Nu e asa. Si autoarea e foarte documentata si in amanunte medicale dificile, se vede ca a studiat mult problema pentru a o putea creste pe Evie sanatoasa cu acest stil de viata.

Oricum, dupa cum se vede, noi raw nu suntem :D. Dar chiar cred ca o astfel de carte e utila pentru orice stil alimentar. Eu cred ca orice parinte ar trebui sa o studieze. Adica, tot ca un exemplu, nu inteleg de ce doar un raw vegan i-ar da copilului alge sau goji berries, de ce doar un raw vegan si-ar alimenta copilul cu superalimente? Poate cu atat mai mult cu cat copilul intra in contact cu mancaruri nesanatoase, cu atat mai mult trebuie sa contracareze cu alimente bogate in antioxidanti.

Asa ca incet incet voi expune unele chestii din carte. Prima data mi-a atras atentia prefata, super prefata scrisa de Jock Doubleday.

El povesteste ca toate enzimele din plante sunt distruse la temperaturi peste 50 de grade. Unele se denatureaza si mai devreme. Apoi se leaga de acest cuvant, "a se denatura", mirandu-se ca suntem singura specie care isi lasa mancarea sa se denatureze inainte de a o manca. El ne sfatuieste sa respiram aerul curat al naturii si sa ne alegem o masa vie din oferta abundenta a naturii. Nu e nici o graba, pentru ca anotimp dupa anotimp, natura ne asteapta, continua sa creeze gradini vii ale caror culori vii exclama sanatate. Natura ne da darurile ei continuu si asteapta sa intelegem asta.

ziua 8: semi-autodiversificare

Papi

Da... nu stiu cum a trecut vremea, nu am fost atenta la ceas, si am ajuns sa-i dau marucul lui cam cu 20 de minute inainte de ora de tzitzi si de somn (macar acum am aflat cum ar fi mesele daca i le-as da chiar inainte de lapte). Era deja marait, nervos, somnoros. Lua lingurita sa se joace cu ea, dar nu isi baga buzica acolo in ea sa ia si marucul. Asa ca nu am avut succes. Tot voia ceasca in care aveam marucul, si nu ajungea la el, mai rodea din masa, asa ca i-am pus piureul de mar pe masa! De asta am numit-o semi-autodiversificare, pentru ca totusi nu era marul intreg. A inceput sa se joace intr-un mare fel! Deci cred ca as recomanda autodiversificarea sau macar varianta semi celor care se plang de copii mofturosi la masa. Al meu n-ar fi inghitit nimic azi. Dar asa, de pe degetele lui era asa de bun marucul, de pe marginea mesei sa linga ca un catel era iarasi super! A mancat mai putin decat ieri, poate cam o lingurita de bebelus. Daca as fi avut mai mult piure, sa aiba pe masa peste tot, sigur ar fi mancat mai mult, dar asa l-a imprastiat pe tot si nu a mai fost :)). A avut pe toata salopeta, pe cap, pe dupa urechi, in pliurile de la gat, scaunul era tot tot tot cu mar si in locuri unde nu mi-am imaginat cum a putut ajunge! Si pana azi trebuia spalat si scaunul dupa fiecare masa, si el pe manute si pe toata fata! Dar azi a fost ceva!!! Nu stiu cum se descurca fetele cu autodiversificarea, ca io am pierdut mult timp cu curatarea, schimbatul copilului, etc :D. Dar a fost distractiv!

"Mami, cred ca am facut o prostie :P"



"Hai tu mami, ca stiu ca nu te superi!":



"Ups, m-ai prins ca mi-am pus si sub brat pentru mai tarziu..."



"Marul asta de aici e mai bun decat ce imi dai tu, mami!"



"No, bun, da altceva nu mai este in meniu azi?"



"Ah, era sa pierd o bucata de aici dintre degete!"



"Mami, nu eu am facut toata mizeria asta, jur"



"Ce-ai zis? Ca nu-mi mai dai laptic daca nu ma sterg la gura???"



"Bine atunci, treci incoace sa ma sterg!"




Somn

Da, la 1 noaptea s-a trezit perfect treaz, cu pofta de joaca. Si dupa multe plimbari, am reusit sa-l adorm. Apoi dimineata, ritualul frumos care ne pune zambetul pe fata oricat de somnorosi am fi: mangaiat Relu prima data, intors cu spatele la el sa il tina in brate, apoi se intoarce la mine, se lipeste de mine si incepe si rade si zice "mama". :x :x :x ma topesc!

Azi a dormit mai putin decat de obicei... si automat a fost mai marait. Si-a si scos din schema un somn si a fost si mai marait...

Gingii dureroase

Noi am mai avut o data problema gingiilor dureroase in regiunea premolarilor, culmea, pe la vreo 4 luni oare? Si o prietena draga din afara mi-a trimis atunci o solutie homeopata pentru dureri de gingii. Dar nu am mai avut nevoie atunci. Acum saracutul iar sufera. Geme tare, ca si cum ar urla, la fiecare supt, in plus, strange gingiile pe tzitzi, e agitat, roade bretelele de la sutien, etc. Roade tot, sta cu 3 degete in gura, nu ma mai lasa sa ii vad gingia, pana acum statea la scarpinat gingiutele, acum se vede ca-l doare daca il ating. A salivat el pana acum, dar acum are rauri rauri... Si trezirile astea de noaptea, cand e treaz treaz si nu vrea tzitzi, sunt un semn. Si a ajuns si din somnul de zi sa se trezeasca direct plangand cu lacrimi. Mi-a venit si mie sa plang cand l-am vazut... Sper sa nu ne chinuie mult.

Mi-am amintit acum, la faza asta ca s-a trezit plangand, cat e de simpatic in general cand se trezeste. De o vreme ziua il culc in patutul lui, nu in patul nostru. Pentru ca ajunsese sa se trezeasca si sa nu ne dea de stire, sa porneasca in expeditie prin pat, chiar ajungea pe marginea patului, oricate bariere puneam. L-am mai culcat in pat acu vreo 2 saptamani, cand a fost racit, pentru ca il puneam ridicat pe o perna, in speranta ca va putea respira putin si va putea dormi. Dar in rest, din moment ce oricum il adorm in brate plimbandu-l, el nu-si da seama unde il pun, asa ca ziua il pun in patut sa nu am grija lui ca va cadea din patul mare. Noaptea imi e mult mai usor cu el langa mine in pat. Ei si ziua, se trezeste el foarte silentios, si se intoarce cu capul in locul picioarelor, pentru ca asa sta cu fata catre usa. Isi pune manutele pe aparatorile de la pat, sa vada usa, si abia apoi incepe sa scoata sunete. Deci de fiecare data cand intru in camera ma asteapta fata lui zambitoare, uneori speriata daca nu l-am auzit repede, printre zabrele. E minunat! De asta am resimtit si eu alaturi de el azi trezirea mai zbuciumata, parca mi-a lipsit surpriza obisnuita...

Alaptat

In continuare din cauza durerilor de orice fel, ca or fi de burtica sau de gingii, ma loveste pe sani, isi face toarte din sanii mei si le roteste :D, deja am urme impregnate de la degetelele lui :)). Apoi din cand in cand imi da manuta la gura mea sa i-o pup :). Si simt asa o mare mare dragoste si fericire ca imi permite sa-l iubesc! Nu as fi crezut niciodata! Eu tot timpul credeam in reciprocitate in dragoste, nu le intelegeam pe femeile care iubeau chiar daca erau batjocorite. Ei bine, fata de Alex simt asa o iubire incredibila! Sunt recunoscatoare si pentru ca il pot privi, il pot atinge, il pot pupa :x :x :x. Daca in plus, imi mai arata cate un semn ca nu-i sunt indiferenta, daca mai zambeste, ma mai admira, rade cand il iau in brate, ma mangaie, ma striga "mama", sunt absolut cucerita total!

Altele

Am stat si azi doar in scutecel afara. Nu am facut nudism total ca am mai stat si in carucior si nu am vrut sa avem accidente...

De azi am si cartea Copilul vegetarian. N-am apucat sa vad decat ca e vorba de vegetarian in sensul romanesc al cuvantului, vegetarian strict, fara oua si lactate. Are si parte teoretica si o gramada mare de retete.

A, mi-am amintit o chestie faina ce l-a invatat bunica pe Alex. Era intr-o zi saptamana trecuta caloriferul fierbinte si Alex a pus mana din greseala, apoi a retras-o repede. Si a incercat bunica (adica mami mea) sa-l imite, i-a aratat ca duce mana la calorifer si a spus "ai!". El a retinut!!! Si de atunci de cate ori e la bunica lui in brate langa calorifer, isi apropie mana, dar nu-l atinge, si se uita la ea. Mami spune "ai!" si el si-o retrage si nu mai incearca! Mi se pare super ce memorie are!

Si avem o saptamana!

Da, acum mi-am dat seama, cand sa scriu titlul de a 7-a zi! Super! Hai ca nu-i rau, eu aveam impresia ca n-oi avea timp de asa ceva, dar vad ca ne obisnuim repede!

Sa le iau in ordine cronologica, sa nu uit ceva... de-as avea un reportofon mintal la alaptarea asta de seara, cate imi zboara prin minte sa scriu, si apoi uit tot..

Somnul

Azi noapte la 3:50 Alex s-a trezit, da treaz treaz, s-a ridicat pe maini, s-a tarat pana la mine (eu tot shhhshhh catre el, dupa incercari ratate de a-l alapta, sperand ca va adormi), si-a pus mainile pe fata mea, a inceput sa rada si a zis "mamaaaa"! No, cum sa te superi? Si ce greu l-am adormit la loc, extraordinar, in brate plimbat si leganat, el se tot impingea in mine, nu voia sa puna capul pe mine, nu cumva sa adoarma... In rest, daca tot am deschis paragraf legat de somn, pot spune ca incepe sa-si elimine somnul de seara, adica de dupa-amiaza tarziu, ultimul somn inainte de cel lung de noapte. Si pentru ca nu doarme, chiar daca ii e somn, e marait :D.

Alaptatul

Am zis eu ca de vreo doua saptamani are colici. Ei acum are si mai tare, pentru ca in sfarsit am papat si eu ciorba de pastai (fasole verde). Dar rara rara, de imi ajung in farfurie vreo 5 fire de pastai. Era prea de tot deja, la orice incercare de a introduce fasoliferele a facut urat, dar m-am gandit ca imediat ii introduc lui si el nu e pregatit. Si nu il stresez cu fasole uscata, ci cu pastai. Pe langa asta, aveam si eu nevoie de fierul din fasolifere, ca sunt cam slabita (a nu se citi slaba :D, cantarul merge in sus de cand nu mai fac sport noaptea cu adormit Alexutu la intervale regulate). Ei, si el pe vremuri cand avea colici (nu a avut cand a fost mic, ci mai pe la 4 luni) tipa si urla de durere la san, atunci i se declansau, cand papa. Si se scutura tot, nu reusea sa scoata gazele. La fel si acum, dar fara sonor, scumpicul mic. Sta cu sanul in gura si isi onduleaza soldurile, se screme, si nu iese nimic. Si maraie ca un catel :)). In plus, stie cine e vinovat, asa ca imi loveste sanul cu o putere incredibila, din cand in cand se loveste si pe el in cap din greseala. Si strange din gingii in menghina sanul si se impinge in mine cu mainile, capul si-l da pe spate, pentru a testa elasticitatea :)). O durere incredibila si o imagine care daca as poza-o s-ar crede ca e prelucrata si ca sfarcul unei femei nu poate fi intins asa ca guma de mestecat. Si strig ori "au-au-au-au", ori "nuuu, nu-i voie", pe tonuri clar dezaprobatoare. Si el incepe sa rada, de ma face si pe mine sa rad (stiu, nu e pedagogic deloc), dar oricum, scopul meu e atins, pentru ca razand lasa sanul din gura :D.

KK

Da, are paragraf separat, ca daca citesc peste cativa ani colegii lui de scoala blogul sa aiba de ce rade :D. Azi in timpul a doua ture de supt, dupa ondularea si scremutul specific unei jene interioare, l-am luat de la san si l-am pus pe olita (imbracat, dar e super pozitia, mai ceva ca cea de pe picioarele mele). A facut imediat kk, si spre bucuria mea avea aspect de kk de bebe nediversificat, ca prea ma speriasem zilele trecute :D. No, da imi pare bine ca nu mai e constipat, ce-o fi fost si cu perioada aia?

Papi

A descoperit mami ca mai avem cativa morcovei de pe gradina noastra bio, sa ii facem si putin suc de morcovi. Dar nu am inceput acum, sa scapam de stresul cu mersul la Cluj joi, sa avem apoi 4 zile consecutive pentru a studia reactiile. Multi copii reactioneaza urat la morcovi, cruzi sau fierti, datorita nitritilor pe care ii absorb din solul tratat. La noi sper ca nu va fi cazul.

Asa ca azi tot piure de marut a papat Alex, si tot cam o lingurita cu varf, si iar mi-a dat impresia ca e satul tare tare. Chiar si dupa o ora parea tot plin. A papat la fel ca zilele trecute, entuziasmat de lingurita, se pacaleste si mananca ce e pe ea.

Ieri si azi incercand sa-mi usurez munca am lucrat dublu :D. Ieri am bagat o jumatate de mar la un blender stil cana, si a zburat marul pe peretii canii. Am luat alt mar, l-am dat pe razatoarea de plastic si era super sfaramicios asa ca a ramas cu bucatele prin el. Azi am incercat blender vertical si mi-a ramas tot marul acolo in tija aparatului, pe langa elice... L-am luat, l-am pus in tifon, doar un strat, si l-am stors sa iasa piure. Si oricum, lui Alex i-ar fi ultra-suficient chiar si o optime dintr-un mar. Pe razatoare ii dau un sfert, si restul il mananc eu seara, ca doar seara imi place sa pap fructe. In aparatele astea am incercat cate o jumatate de mar, sa fie mai mult, sa se faca, si tot n-am reusit, asa ca lasam pe cand vom papa si noi mai mult.

Evie's Kitchen

Am reusit sa citesc vreo 3 pagini. Si o propozitie mi-a atras atentia. Shazzie, autoarea, isi creste fetita "raw vegan", dar ea considera ca a fi vegan nu e natural, asa ca e de parere ca trebuie avut grija si suplimentata cu atentie dieta. Ea considera ca cei mai sanatosi copii sunt cei "raw vegetarian". Si mi-am dat seama ca are dreptate (o paranteza totusi, in orice dieta pot fi intalnite regimuri nesanatoase, degeaba esti raw vegan sau raw vegetarian si mananci doar fructe, trebuie un echilibru in toate, la fel la fiecare dieta: vegana, vegetariana, sau cea obisnuita). E clar ca un copil crescut cu mancare gatita va fi mai lipsit de nutrienti decat unul hranit cu cruditati prin simplul calcul ca se pierd la gatit de la 60 la 90% din ei. Deci dupa parerea mea umila, citind propozitia ei, mi-am dat seama ca lipsiti de nutrienti nu sunt numai copiii hraniti cu mancare obisnuita, ci si veganii care mananca gatit! Si e asa de logic! Pai gatind pierzi atatia nutrienti! Un exemplu de deficienta posibila ar fi fierul, pentru ca fierul din surse vegetale se absoarbe in prezenta vitaminei C, asa ca un spanac gatit la abur cu orez fiert sa zic, nu va aduce in organism fierul necesar, decat daca il mancam cu ceva crud (sau spanacul crud... iammmiii). Si intr-adevar, un copil "raw vegetarian" are din laptele crud vitamina B12, singura dilema care s-ar fi pus! Eu nu-l pot creste pe Alex raw vegetarian pentru ca eu nu sunt raw, oricat as vrea. Dar sper sa ajunga sa manance ca mine, mancare vegetariana sanatoasa, cat de multe cruditati e posibil, ouale fierte, dar lactatele crude, desigur! Sa vedem ce vom reusi! Ce va cere prima data din ceea ce eu nu mananc: ciocolata sau gratare? :))

Altele
Pe Alex nu-l mai pot lasa singur pe jos, in fund sau pe burta, nici cat sa ma duc pana la bucatarie si sa vin repede inapoi. Intr-o secunda e ba la perdea s-o bage in gura, ba la ceva cabluri. Si Doamne fereste, daca trage de cabluri isi poate trage aparatura peste el. Si trebuie sa ne gandim serios la asta. Nu stiu, poate degeaba am face camera noastra sigura pentru el, ca va ajunge sa umble in 4 labe prin toata casa. Sa ma ocup de toata?

Azi m-am uitat la el cum arata in brate la mami mea si am ramas socata cat e de mare! Apoi mi-am dat seama ca imediat face 7 luni si nu stiu cand a zburat luna asta! Ultimele doua luni, de cand e cuminte, s-au dus foarte repede. Cele dinainte mi s-au parut o eternitate :D. Dar e asa de cuminteeee, plange saracutul asa la oboseala, cum va fi joi pe cand venim de la Cluj. Dar in rest, acasa, mai maraie cand e obosit sau cand vrea plimbat in brate, dar nu plange, e ceva incredibil! Am un copil tare cuminte, Doamne, tine-i naravul!

Edit 4 martie 2015: ce ma zgarie cuvantul cuminte! In loc sa ma bucur pentru el ca nu mai sufera deci nu mai are motiv de plans...

Intreb in eter :D: voi ati inceput sa vi-i imaginati mari, sa va ganditi ce le va placea copiilor vostri, daca vor fi mai mult cu cartile, cu arta, sau mai mult cu miscarea (astea in cazul bun in care nu vor ajunge dependenti de tv, jocuri pe calculator si internet). Ce meserie vor avea? Off, important, pe langa sa fie sanatos, imi doresc sa fie fericit, orice ar face! Si sa aiba posibilitatea sa aiba ca "servici" exact ceea ce-i place! Bine, recunosc ca si daca va alege sa fie studios, tot mi-ar placea sa fie in conexiune cu natura, sa stea mult pe afara... Dar sa vedem intai ce ne rezerva anul 2012 :D in afara de o criza imensa in Romania...

MA-MA-MA-MA-MA-MA!!!

Am emotii si cum ar trebui sa scriu despre asta, am impresia ca nici un cuvant nu poate descrie evenimentul de azi! Alex a zis MAMA! De o gramada de ori!

Sa o luam cu inceputul, totusi.

S-a trezit dimineata ca de obicei pe la 6, eu am incercat sa-l mai adorm cu tzitzi, apoi el ca de obicei se cuibareste la taica-sau in brate, Relu il mangaie in palma si el mai adoarme vreo 3 minute, apoi se intoarce pe burta si vine inspre mine si pune mana pe mine; apoi se uita iar la Relu si i se pare apetisanta barba lui, asa ca merge si o prinde cu manutele si il mangaie de numa; apoi stie ca-mi place sa vina sa isi puna capul pe mine, asa ca un copil cuminte :)) (pe vremuri facea asta doar cu Relu, ii imbratisa mana si se culca cu capul pe ea; cand a fost Relu plecat o data la Bucuresti, dupa ce a privit locul gol cateva minute (!), s-a intors la mine si a facut acelasi lucru, eu m-am topit toata si l-am laudat, asa ca de atunci se culca asa usor pe mine in fiecare dimineata :D). Pana la urma s-a trezit de tot, si statea si se uita speriat la noi cand aveam ochii inchisi (in incercarea de a mai prinde o secunda de somn) si radea cand ii deschideam. Pana acum totul e normal, la fel cum se deruleaza diminetile noastre somnoroase dar pline de zambete si fericire!

In sfarsit a facut kk, nu facuse de sambata. Primul moment bun al zilei.

Dupa 10 jumate i-am pregatit ca de obicei suculetul de mar. Minune mare! Ma prinde de maini, tine el cu ambele maini lingurita (si cu mainile mele, desigur, nu i-am lasat-o de tot, ca ar fi varsat-o pe el) si isi duce capul catre lingurita, deschizand gurita!!! :x :x :x Imi venea sa-l tzuc! Apoi se juca putin cu ea in gurita si o luam de la capat. A curs putin si pe pijamale, dar putin. In total azi cred ca a inghitit cam cat o lingurita de adulti! S-a strambat dupa fiecare picatura, si s-a scuturat de frig de cateva ori, dar la fiecare lingurita, timp de vreo 5 minute, a deschis gura si a venit el cu capul, s-a intins dupa lingurita! Din nou, cand am avut impresia ca isi pierde rabdarea, l-am luat din scaun si am incheiat masa. Al doilea moment bun al zilei!

Eram gata sa intru la amiaza sa scriu despre asta, noroc ca n-am avut timp si deci am mai multe de scris :D. Aaaa, si azi ce a mai fost fain: nu mai mesteca de pofta cand ma vede mancand :))). Se uita fix la mine inca, mirat tare, dar nu mai pofteste. Cred ca se gandeste "cum poti manca acreala aia?" :)))).

A venit Relu de la servici si trecuse pe la posta (nu vreau sa-mi amintesc ca de fiecare data imi vine sa-i reclam pe astia de la posta din BM cate prostii fac). Mi-a venit o carte minunata pe care abia astept s-o citesc! Evie's Kitchen - merita citita toata descrierea. Nu, nu vreau sa-l cresc raw-food-ist pentru ca nu sunt eu asa priceputa sa ii stiu oferi in aceasta dieta tot ce ii trebuie. Nu avem noi atatea frunze verzi cate i-ar trebui. La noi in afara de salata verde nu mai gasesti altceva. Dar mi se pare o carte superba, din care voi invata multe. Mi-am luat-o mai ales pentru a alege bine pentru sanatatea lui Alex, dar cred cu siguranta ca aceasta carte este mult mai mult de atat! Sper sa am timp sa acord o postare intreaga cartilor bune pentru copii, si una intreaga acestei carti! Deci al treilea moment bun al zilei!

Asadar al patrulea si cel mai important moment al zilei:

Si l-am pus pe pui in fund pe jos cu jucarii, eu langa el, rasfoind cartea. L-am intors cu spatele la mine, altfel ar fi vrut el cartea :D. Si se tot rasucea si nu reusea sa ma vada bine, asa ca a inceput "ma-ma-ma-ma....". Am crezut ca nu l-am auzit bine, l-am intrebat "ai zis mama, puiule?", el "ma-ma-ma-ma-ma-ma". Eu "a zis MAMA!!!!". Relu striga de la cativa metri "eu n-am auzit nimic". Trecea maica-mea prin zona, Alex a inceput iar "ma-ma-ma-ma-ma-ma" :x :x :x :x :x. Eu cu lacrimi in ochi am sarit pe el sa-l pup!

Deci o am martora pe mami, ca Relu nu voia sa recunoasca. A mai incercat puiul de cateva ori toata seara, si de fiecare data si-a dat seama si Relu ce incearca, mai ales ca ma cauta cu privirea :D.

Deci el de multa vreme stie cine e mama. Daca e intrebat unde e mama, zambeste rusinat si se intoarce inspre mine. Daca il intrebi unde e Lucky il cauta cu privirea prin curte. Pe noi doi ne stie numai deocamdata :D. Asta pentru ca asta i s-a repetat indelung :)) toata ziua. Statea bunicul cu el in brate, apaream eu, si bunicul ii zicea "ma-ma", cu Lucky se converseaza demult, acolo e dragoste mare! Bine ca n-a zis Lucky prima data :)))).

De ieri incerca el sa spuna ceva, eu credeam ca vrea sa se joace si sa spuna pa-pa, fara sa stie ce inseamna. Spunea un fel de pa-pa, dar fara sunet, doar din buze, cum am spune si noi pa-pa soptit. Si spunea mai ales aproape de orele de masa si de somn, se baga apoi cu capul in mine, mai sa cred ca vrea sa spuna pa-pa. Si acele prime ma-ma au fost la inceput niste amestecuri intre mama spus cu voce tare si papa asta soptit, ca de fapt el mama voia sa spuna dar nu stia cum sa-si puna buzele. Asta pana s-a prins! Vaaaaiii ca abia astept sa vad daca maine ma mai fericeste cu din astea! Scumpul mic, cat am asteptat sa-i aud glasul! Nici nu ma asteptam sa-mi faca asa o bucurie! Hai ca iar lacrimez...

Am scris haotic, oboseala la ora asta tarzie si emotiile sunt vinovate :)