Trenuletul copiilor - Budapesta

Fac ordine in poze si mi-am dat seama ca inca nu am terminat cu Budapesta. 

Dupa prima zi foarte plina, cu Gradina Zoologica si Funicular, a trebuit sa il ademenim pe pitic cu ceva ca sa nu ne mai spuna toata ziua ca el vrea la animale. Asa ca i-am promis ca vom ajunge la trenulet. Noi credeam ca trenuletul va fi cat de cat micut. Dar nu, se numeste Trenuletul Copiilor pentru ca e condus de copii, controlorii sunt copii, vanzatorii la casele de bilete ale tuturor statiilor sunt copii, pe toti cei 15 kilometri, sefii de gara sunt copii, etc. Si era o zi normala din saptamana, ceea ce mi se pare super cool, sa poti alege sa inveti despre calea ferata lucrand acolo.

Am luat un tramvai de la noi din centru, ca sa trecem Dunarea sa ajungem la unul din cele mai mare noduri de autobuze/tramvaie. Acolo, mizerie asa ca la romani, si am urcat pe niste scari, gasind cu ajutorul iphone-ului cu aplicatia Maps chiar daca un metru am luat-o in directia gresita dinspre autobuzul ce trebuia luat. Alex a tinut minte si ne-a povestit multa vreme cum a luat autobuzul dupa ce a urcat niste scari multe :D. Cu acest autobuz am mers pana la capatul liniei si Alex a adormit la mine in Boba intre timp. De la capatul liniei, intr-un cartier de vile budapestene, intr-o zi de primavara frumoasa, am luat-o la pas cam un kilometru pana la gara trenuletului copiilor. Ne-a prins bine somnul lui asa pe drum si am sperat sa se trezeasca la timp sa savureze excursia cu trenul. Daca am fi stat la hotel pana cand si-ar fi dormit el acolo somnul de amiaza, am fi ajuns sa terminam aceasta excursie noaptea si sa nu mai facem nimic in aceasta zi.

Ne-am plimbat frumos cu trenuletul, la mijlocul traseului s-a trezit si Alex, a studiat locomotiva, s-a distrat de tunel, dar tot a fost un pic dezamagit si ne-a zis toata ziua ca el vrea la trenulet mic, nu mare :D.

Mai multe informatii despre trenulet puteti citi aici (in dreapta e meniul din care puteti selecta sa cititi povestea lor sau sa vedeti ce puteti vedea in zona, pe dealurile de la capatul Budei). Daca aveti un copil mai mare de 10 ani, am inteles ca il primesc si in locomotiva, sa-i arate cum functioneaza, poate chiar s-o conduca.

De la capatul liniei eu as fi vrut sa ne intoarcem tot cu el. Dar Relu, acompaniat de iphone maps, era sigur ca decat sa facem iarasi 15 km cu trenul si un autobuz si un tramvai, sigur este o cale mai scurta. Ajunsesem intr-un capat de oras, dar noi ocolisem de fapt cu trenul pe dealuri, prin paduri. Asa ca a avut dreptate, am luat un singur tramvai si am ajuns inapoi in marele nod de autobuze/tramvaie de langa Dunare. De acolo am mers rapid pe insula Margareta ca sa ne mancam pranzul la pachet :D. As fi uploadat si poze de pe insula Margareta, dar nu are rost, suntem doar noi si Dunarea frumoasa, nu am vizitat acolo nici un obiectiv :D. Era sa uit sa va dau linkul cu poze de la trenulet!