Si avem o saptamana!

Da, acum mi-am dat seama, cand sa scriu titlul de a 7-a zi! Super! Hai ca nu-i rau, eu aveam impresia ca n-oi avea timp de asa ceva, dar vad ca ne obisnuim repede!

Sa le iau in ordine cronologica, sa nu uit ceva... de-as avea un reportofon mintal la alaptarea asta de seara, cate imi zboara prin minte sa scriu, si apoi uit tot..

Somnul

Azi noapte la 3:50 Alex s-a trezit, da treaz treaz, s-a ridicat pe maini, s-a tarat pana la mine (eu tot shhhshhh catre el, dupa incercari ratate de a-l alapta, sperand ca va adormi), si-a pus mainile pe fata mea, a inceput sa rada si a zis "mamaaaa"! No, cum sa te superi? Si ce greu l-am adormit la loc, extraordinar, in brate plimbat si leganat, el se tot impingea in mine, nu voia sa puna capul pe mine, nu cumva sa adoarma... In rest, daca tot am deschis paragraf legat de somn, pot spune ca incepe sa-si elimine somnul de seara, adica de dupa-amiaza tarziu, ultimul somn inainte de cel lung de noapte. Si pentru ca nu doarme, chiar daca ii e somn, e marait :D.

Alaptatul

Am zis eu ca de vreo doua saptamani are colici. Ei acum are si mai tare, pentru ca in sfarsit am papat si eu ciorba de pastai (fasole verde). Dar rara rara, de imi ajung in farfurie vreo 5 fire de pastai. Era prea de tot deja, la orice incercare de a introduce fasoliferele a facut urat, dar m-am gandit ca imediat ii introduc lui si el nu e pregatit. Si nu il stresez cu fasole uscata, ci cu pastai. Pe langa asta, aveam si eu nevoie de fierul din fasolifere, ca sunt cam slabita (a nu se citi slaba :D, cantarul merge in sus de cand nu mai fac sport noaptea cu adormit Alexutu la intervale regulate). Ei, si el pe vremuri cand avea colici (nu a avut cand a fost mic, ci mai pe la 4 luni) tipa si urla de durere la san, atunci i se declansau, cand papa. Si se scutura tot, nu reusea sa scoata gazele. La fel si acum, dar fara sonor, scumpicul mic. Sta cu sanul in gura si isi onduleaza soldurile, se screme, si nu iese nimic. Si maraie ca un catel :)). In plus, stie cine e vinovat, asa ca imi loveste sanul cu o putere incredibila, din cand in cand se loveste si pe el in cap din greseala. Si strange din gingii in menghina sanul si se impinge in mine cu mainile, capul si-l da pe spate, pentru a testa elasticitatea :)). O durere incredibila si o imagine care daca as poza-o s-ar crede ca e prelucrata si ca sfarcul unei femei nu poate fi intins asa ca guma de mestecat. Si strig ori "au-au-au-au", ori "nuuu, nu-i voie", pe tonuri clar dezaprobatoare. Si el incepe sa rada, de ma face si pe mine sa rad (stiu, nu e pedagogic deloc), dar oricum, scopul meu e atins, pentru ca razand lasa sanul din gura :D.

KK

Da, are paragraf separat, ca daca citesc peste cativa ani colegii lui de scoala blogul sa aiba de ce rade :D. Azi in timpul a doua ture de supt, dupa ondularea si scremutul specific unei jene interioare, l-am luat de la san si l-am pus pe olita (imbracat, dar e super pozitia, mai ceva ca cea de pe picioarele mele). A facut imediat kk, si spre bucuria mea avea aspect de kk de bebe nediversificat, ca prea ma speriasem zilele trecute :D. No, da imi pare bine ca nu mai e constipat, ce-o fi fost si cu perioada aia?

Papi

A descoperit mami ca mai avem cativa morcovei de pe gradina noastra bio, sa ii facem si putin suc de morcovi. Dar nu am inceput acum, sa scapam de stresul cu mersul la Cluj joi, sa avem apoi 4 zile consecutive pentru a studia reactiile. Multi copii reactioneaza urat la morcovi, cruzi sau fierti, datorita nitritilor pe care ii absorb din solul tratat. La noi sper ca nu va fi cazul.

Asa ca azi tot piure de marut a papat Alex, si tot cam o lingurita cu varf, si iar mi-a dat impresia ca e satul tare tare. Chiar si dupa o ora parea tot plin. A papat la fel ca zilele trecute, entuziasmat de lingurita, se pacaleste si mananca ce e pe ea.

Ieri si azi incercand sa-mi usurez munca am lucrat dublu :D. Ieri am bagat o jumatate de mar la un blender stil cana, si a zburat marul pe peretii canii. Am luat alt mar, l-am dat pe razatoarea de plastic si era super sfaramicios asa ca a ramas cu bucatele prin el. Azi am incercat blender vertical si mi-a ramas tot marul acolo in tija aparatului, pe langa elice... L-am luat, l-am pus in tifon, doar un strat, si l-am stors sa iasa piure. Si oricum, lui Alex i-ar fi ultra-suficient chiar si o optime dintr-un mar. Pe razatoare ii dau un sfert, si restul il mananc eu seara, ca doar seara imi place sa pap fructe. In aparatele astea am incercat cate o jumatate de mar, sa fie mai mult, sa se faca, si tot n-am reusit, asa ca lasam pe cand vom papa si noi mai mult.

Evie's Kitchen

Am reusit sa citesc vreo 3 pagini. Si o propozitie mi-a atras atentia. Shazzie, autoarea, isi creste fetita "raw vegan", dar ea considera ca a fi vegan nu e natural, asa ca e de parere ca trebuie avut grija si suplimentata cu atentie dieta. Ea considera ca cei mai sanatosi copii sunt cei "raw vegetarian". Si mi-am dat seama ca are dreptate (o paranteza totusi, in orice dieta pot fi intalnite regimuri nesanatoase, degeaba esti raw vegan sau raw vegetarian si mananci doar fructe, trebuie un echilibru in toate, la fel la fiecare dieta: vegana, vegetariana, sau cea obisnuita). E clar ca un copil crescut cu mancare gatita va fi mai lipsit de nutrienti decat unul hranit cu cruditati prin simplul calcul ca se pierd la gatit de la 60 la 90% din ei. Deci dupa parerea mea umila, citind propozitia ei, mi-am dat seama ca lipsiti de nutrienti nu sunt numai copiii hraniti cu mancare obisnuita, ci si veganii care mananca gatit! Si e asa de logic! Pai gatind pierzi atatia nutrienti! Un exemplu de deficienta posibila ar fi fierul, pentru ca fierul din surse vegetale se absoarbe in prezenta vitaminei C, asa ca un spanac gatit la abur cu orez fiert sa zic, nu va aduce in organism fierul necesar, decat daca il mancam cu ceva crud (sau spanacul crud... iammmiii). Si intr-adevar, un copil "raw vegetarian" are din laptele crud vitamina B12, singura dilema care s-ar fi pus! Eu nu-l pot creste pe Alex raw vegetarian pentru ca eu nu sunt raw, oricat as vrea. Dar sper sa ajunga sa manance ca mine, mancare vegetariana sanatoasa, cat de multe cruditati e posibil, ouale fierte, dar lactatele crude, desigur! Sa vedem ce vom reusi! Ce va cere prima data din ceea ce eu nu mananc: ciocolata sau gratare? :))

Altele
Pe Alex nu-l mai pot lasa singur pe jos, in fund sau pe burta, nici cat sa ma duc pana la bucatarie si sa vin repede inapoi. Intr-o secunda e ba la perdea s-o bage in gura, ba la ceva cabluri. Si Doamne fereste, daca trage de cabluri isi poate trage aparatura peste el. Si trebuie sa ne gandim serios la asta. Nu stiu, poate degeaba am face camera noastra sigura pentru el, ca va ajunge sa umble in 4 labe prin toata casa. Sa ma ocup de toata?

Azi m-am uitat la el cum arata in brate la mami mea si am ramas socata cat e de mare! Apoi mi-am dat seama ca imediat face 7 luni si nu stiu cand a zburat luna asta! Ultimele doua luni, de cand e cuminte, s-au dus foarte repede. Cele dinainte mi s-au parut o eternitate :D. Dar e asa de cuminteeee, plange saracutul asa la oboseala, cum va fi joi pe cand venim de la Cluj. Dar in rest, acasa, mai maraie cand e obosit sau cand vrea plimbat in brate, dar nu plange, e ceva incredibil! Am un copil tare cuminte, Doamne, tine-i naravul!

Edit 4 martie 2015: ce ma zgarie cuvantul cuminte! In loc sa ma bucur pentru el ca nu mai sufera deci nu mai are motiv de plans...

Intreb in eter :D: voi ati inceput sa vi-i imaginati mari, sa va ganditi ce le va placea copiilor vostri, daca vor fi mai mult cu cartile, cu arta, sau mai mult cu miscarea (astea in cazul bun in care nu vor ajunge dependenti de tv, jocuri pe calculator si internet). Ce meserie vor avea? Off, important, pe langa sa fie sanatos, imi doresc sa fie fericit, orice ar face! Si sa aiba posibilitatea sa aiba ca "servici" exact ceea ce-i place! Bine, recunosc ca si daca va alege sa fie studios, tot mi-ar placea sa fie in conexiune cu natura, sa stea mult pe afara... Dar sa vedem intai ce ne rezerva anul 2012 :D in afara de o criza imensa in Romania...

Ziua a 6-a

Intru repede sa scriu ce s-a mai invartit prin capul meu azi si apoi merg inapoi la comentariile de la postarea precedenta (care tare m-au racorit :D, sa vad ca mai gandeste lumea ca mine). Oricum subiectul trebuie intr-adevar discutat din nou, legat de multe nelamuriri, de exemplu nu inteleg de ce in toate carucioarele pe care le vad pe strada se mananca! Nu mai zic ce se mananca! Topul este: covrigi, pufuleti, biscuiti, placinte-langosi, suc frutti-fresh, sticksuri, snack-suri gen pufuleti aromati, biscuiti cu crema, eugenii! Daca se merge la plimbare de ce trebuie neaparat sa fie copilul ocupat cu mancarea? Si de ce e invatat de la inceput cu mancare nesanatoasa? Banuiesc ca toate mamicile stiu ca asta nu e sanatoasa si nu aduce nimic bun. La locul de joaca la fel. Eu iar imi explic prin faptul ca mamele molfaiau in continuu si n-au putut sa nu isi invete si copiii cu aceleasi obiceiuri. Dar astept orice opinie cand vom deschide din nou cutia Pandorei cu subiectul mancare nesanatoasa la copii asa mici.

Deocamdata sa scriu ceva la subiect, ca oricum mami meu mi-a spus ca i-ar placea mai mult ca blogul asta sa fie ca un jurnal legat de evenimente din viata lui Alex, si nu sa fie o descarcare a nervilor mei :D. Cu alte cuvinte, nu i-a prea placut postarea mea de aseara, desi e de acord cu mine. De cand sunt si eu mama, stiu ce simt parintii nostri legat de noi. Partea buna e ca acum ii inteleg prin cate au trecut cu noi, partea proasta e ca imi dau seama cat ma iubesc, si ca mi-ar ierta orice :)).

Asa, sa revenim la data de azi. Dimineata un kk diversificat muuulllttt si taaarrreee ai ai ai. Foarte greu de curatat :D. A trebuit dupa ce l-am spalat in lighean sa mergem si la dus. Tot in domeniul mirositor a mai facut un kk "pe olita" acuma seara. Era in timp ce sugea, a inceput saracul sa se tot unduiasca, nu reusea sa adoarma, se vedea ca il deranjeaza ceva la burtica. L-am pus asa imbracat pe olita, sa profite de pozitia buna, si dupa cateva scremete saracutul, a facut kk. Oricum, el si pana acuma trebuia tinut pe noi cumva in fundulet ca sa faca mai usor kk, asa ca acum profitam sa cunoasca olita. De multa vreme ne spune cand face kk, incepe sa se screama, si eu tot ii spun "Kk? Faci kk? Bravo!", sa asocieze cuvantul. Kk numarul 2 de azi a fost cu bucatele nedigerate, pentru ca marul dat pe razatoare a ramas cu bucatele in el.

Super interesant aliniatul de mai sus :D. A papat din nou piure de mar, tot cam o lingurita cred, poate asa mai cu varf, in total. S-a pacalit saracul si el tot cerea lingurita sa se joace, eu i-o murdaream cu piure de mar, se apuca apoi sa mestece ce avea in gurita si sa inghita. Si s-a vazut la un moment dat ca parca ii venea inapoi, era prea mult dintr-o data, asa ca nu i-am mai dat mar pe lingurita. N-am vrut sa vomite si sa se sperie.

Ah, ce mai voiam sa zic cu mancatul lui. Si ce stiam eu dinainte din carti, si ce am citit recent la BLW (autodiversificare), bebelusii pana la 9 luni trebuie doar sa guste una alta, sa se obisnuiasca cu gusturile, cu texturile, cu mestecatul si inghititul. Mancarea nu poate fi folosita de organele lui, nu are enzimele necesare sa proceseze nutrientii din mancarea solida, pana la 9 luni. Mancarea nu trebuie sa inlocuiasca laptele. Asa scrie. Acuma stiu ca sunt cazuri multe de copii care nu mai vor lapte dupa ce mananca si parca grabesc ei procesul de diversificare. Dar acuma vom vedea cum va fi Alex. Oricum, cand am inceput diversificarea, ma deruta ca in unele locuri scria ca ar trebui sa scada in greutate in primele luni de diversificare, in alte locuri scria ca va creste. Locurile in care scria ca bebelusul scade erau cele in care se indica inlocuirea meselor de lapte cu mancare. Nici o leguma nu va avea caloriile laptelui. Site-urile in care se spunea de ingrasare spuneau ca bebelusul papa sa zic 1000 ml de lapte pe zi la 6 luni. De la 6 la 9 luni el trebuie sa-si pastreze cantitatea de lapte. Dar din moment ce nevoile lui nutritionale si calorice cresc, in loc sa se creasca laptele baut, se adauga mancarica. Deci pe langa cei aproximativ 1000 ml de lapte, mai papa cate ceva. Abia dupa 9 luni mancarea trebuie sa inceapa treptat sa inlocuiasca cate o masa de lapte. (Stiu ca am prietene dragi la care a mers altfel diversificarea, chiar recomandat de medic, deci aici nu-mi impun puncte de vedere, stiu ca totul e diferit de la bebelus la bebelus, scriu ce am citit si peste cateva luni vom vedea cum se aplica la mine)

Si imi puneam si eu problema daca Alex va papa mai putin lapte din cauza marului (celor catorva picuri de mar :D), sau marul va fi in plus? Si cand voi vedea eu asta la cantar? Aveam si eu curiozitatea asta. Ei bine nu ma asteptam ca de vinerea trecuta pana sambata asta (ca am uitat sa-l cantarim vineri, ca de obicei) sa puna 200 de grame! Caloriile din mar nu au avut cum fi atatea, singura explicatie pe care o vad ar fi ca intr-adevar de cand papa maruc are o pofta de lapte incredibila, suge foarte mult! Cred ca ajunge la tzitzi si zice "iarta-ma ca nu te-am apreciat pana acuma, da tot tu dai cel mai bun papi" :)). Acuma stiu ca nu va mai creste asa, poate doar saptamana asta s-a intamplat asa, dar m-a socat putin, dupa 4 zile de diversificare.

Am fost azi pana in Real si acolo un copil isi striga mama "mamiiii", si se uita al meu la mine (din ergo, deci la cativa cm de fata mea si-a dat capul pe spate sa ma vada bine) si incepe "ma-ma, ma-ma, ma-ma" :)). Oare ce-o fi crezut? Ca pe mine ma striga si copilasul? :))

Din Real am luat sa avem si noi canita cu cioc. Cum Alex nu stie bea din biberon, si dupa experienta suc din lingurita, am vazut ca nici asta nu merge ok, am cumparat canita cu cioc sa avem pentru apa. Intrebare: trebuie sa-i ofer apa? Eu ii dau sa guste marucul intre mese, ca sa nu-i fie rau, oricum era el vomacios. Azi a fost prima data cand dupa ce l-am luat din scaun a inceput sa-mi muste umarul, semn ca ori vrea lapte ori vrea sa doarma (ca in capul lui sunt una si aceeasi). Nu i-am dat laptic, ca vomita mult daca papa lapte la intervale asa mici. Dar nu i-as da nici apa dupa mancare, ca si la oamenii mari se zice ca se dilueaza acolo sucurile si nu merge digestia cum trebuie. Astept pareri daca trebuie apa si cand dati apa... Sa-i mut marul mai aproape de masa urmatoare sa tot pape laptic? Hmmm...

Dupa ce ieri m-a strigat doar de doua ori cand a fost mai necajit, si se uita la mine sa-l iau "ma-maaa ma-maaaa", azi, mai ales spre seara, nici nu a putut adormi, pentru ca a trebuit sa exerseze "mama papa baba". Si eu chiar mancam fructe! O fi vrut sa zica "mama papa banana"? Sau "mama vreau si eu sa pap banana"? Sau "mama nu mai manca atata ca ajungi baba"? :))

De cateva zile imi e simtitor mai usor sa am grija de el, de cand ii place in fundulet. Pai pana acum, tot timpul de cand se trezea si pana cand adormea iar (plimbat la san) il plimbam in brate, prin gradina, prin casa, sa vada una alta. Foarte putin timp rabda sa stea pe burta, foarte putin timp sa stea in fund. Iar in brate sau pe picioarele cuiva care sta jos pe fotoliu e naspa rau de tot :)). Plimbare plimbare plimbare in brate! Acum, de vreo 3 zile vrea el sa stea in fundulet! Maraie in brate de multe ori si se intinde dupa ceva si imi dau seama ca vrea sa stea in fund. Si incepe sa se joace cu ce are pe langa el, apoi vrea ceva de mai departe, apoi si daca toate sunt la el in poala, isi indoaie un picior ca sa se puna pe burta (la inceput pica in nas pe burta :D) si sa plece sa manance perdeaua, sa caute cabluri sa le roada, marginile de la covoare sunt super, etc.! Merge ca un soldat in transee si are o viteza, face cam un metru in doua secunde. Un pic daca n-as fi atenta, cine stie unde ar ajunge si ce ar gasi pe jos... Dar tot zic ca mi-e mai usor, ca asa zice spatele meu, mai are si el cateva minute concediu.

Nah deci nimic super interesant azi, nimic super spectaculos, si urmeaza o saptamana mai grea. Marti merge Relu la Bucuresti, se intoarce miercuri seara si joi dimineata trebuie sa mergem la Cluj pentru controlul meu la tiroida. Si cum va trebui sa-mi fac si analizele, va fi o zi grea in Cluj. De obicei daca stateam vreo 5-6 ore, Alex era terminat, plangea la intoarcere pe drum neconsolat... Pentru ca nu putea nici sa pape nici sa doarma orele alea... voi fi cam stresata ca fata de vizitele la Cluj de pana acum, acum nici macar nu voi fi langa el o perioada, deci in mod normal ar fi trebuit programate mesele sa se potriveasca. Si asta nu se va putea... No, va trece si asta, cu multe plansete, dar pe vineri seara vom uita :D. Sa avem o saptamana usoara, frumoasa, cu bebei sanatosi!

Ziua 5

Ziua 5 de diversificare

Azi Alex a papat piure de mar! Partea buna e ca nu ii mai aluneca din gura asa usor ca sucul :)). Cu strambaturi, cu scuturaturi, dar totusi cu mers cu gura dupa lingurita, a papat cred tot cam cat o lingurita de adulti!

A fost si Relu de fata si era tare incantat cand l-a vazut pe pui ca vrea sa pape. El probabil ramasese cu imaginea din filmarea din prima zi. Chiar i-a si dat la sfarsit si el putin. Nu mi-am dat seama de la inceput, ca ar fi trebuit sa-l las pe el azi. Mai este ziua de maine!

Ce a mai fost nou azi? Am studiat mai bine autodiversificarea. Am gasit multe informatii foarte faine. DAR ce ma nedumereste pe mine intre teoria care explica numai cat e de ok, nedand exemple concrete, si practica citita la multe mamici care practica BLW, este de ce se dau atatea alimente noi deodata? Se incearca de mai multe ori pe zi, se ofera muuullltttee sortimente de legume fierte, cereale facute bilute, fructe, paste, etc. Si se dau multe deodata, din prima zi, si de mai multe ori pe zi, si in fiecare zi altceva. Mie chiar mi se pare de bun simt regula de a incerca 4 zile consecutive acelasi aliment, pentru ca doar atunci corpul reactioneaza pentru a-ti da seama daca bebelusul este alergic. Deci daca as alege BLW, mi s-ar parea logic ca in loc de sucul si piureul de mere, eu cateva zile sa-i dau bucati de mar in mana. Nici bebelusii autodiversificati despre care am citit nu mananca mult, poate tot cam o lingurita pe zi din multitudinea oferita, dar nu inteleg inca de ce trebuie atata varietate de la inceput... poate ma lamuresc eu pe parcurs.

Inca o noutate: iar nu mai facuse kk de joi. Azi cred ca a fost primul kk diversificat (poate din cauza fibrelor din piure) si deja mi-e dor de mustariul aproape lichid si aproape inodor... Oare cum se sterge si se spala asta? :D Ca toata apa din lighean a murdarit-o rau :">.

Asa... abia asteptam sa termin cu chestiunile importante sa ma descarc de altele :D. Am fost azi in vizita la niste prieteni care au un copil de un an si 8 luni. Problema e ca prietena asta a noastra a diversificat copilul intr-un mod in care probabil nici mamele noastre nu faceau. El de la 7 luni deja manca felii imense de tort din comert, mezeluri, etc. Nu mi-am exprimat niciodata dezaprobarea, desi m-am intrebat de multe ori daca gresesc. Poate ca daca va fi bolnav cand va fi mare si medicul ii va spune ca motivul ar fi diversificarea proasta, imi va reprosa de ce nu i-am spus. Ma rog, am ales sa nu ma bag. La fel as fi dorit sa nu se bage nici altii in diversificarea noastra :D logic, nu?

Stiu ca ea este o exceptie, nu mai sunt multe asa. Stiu ca si eu fac parte dintr-un grup restrans care nu ar vrea sa dea dulciuri procesate copiilor cat de mult timp posibil. Adica mi se pare aproape criminal sa ii bag eu in gura acum copilului, cand el ar gusta orice, cand el incepe sa simta minunatele gusturi ale lumii asteia, cand trebuie pe langa laptic sa primeasca multe vitamine si minerale, cand nu are cum sa-i fie pofta de ceva, sa-i ofer eu acum dulciuri. Nu mai zic de mezeluri. Eu asa ceva nu as da nici unui om mare, nici eu nu consum. Dar cum zic, stiu ca cei ca mine sunt putini, care vor sa prelungeasca restrictiile astea pana cand copilul va manca de exemplu la gradinita, tort de ziua cuiva. Acasa ii voi gati deserturi sanatoase. Mezeluri sper ca nu va primi nicaieri. Poate gandesc asa dupa ce m-am luptat atata timp cu problemele cauzate de rezistenta la insulina (inclusiv infertilitatea), ca sa nu mai zic acum si de problemele mele cu tiroida. Dar dupa cat am cercetat mi se pare o prostie sa-mi aduc copilul cu un pas mai aproape de diabet. Mai ales ca el va avea predispozitie, luata de la mine, asa cum eu am luat-o de la tatal meu, si el de la mama lui,... Si diabetul e doar o problema, la cate chimicale sunt in dulciurile din comert, diabetul ar fi doar una din consecinte. Sa ajung sa-mi otravesc singura copilul? De ce? Lamuriti-ma careva si pe mine, ca nu inteleg?

Asa cum eu sunt exceptia dintr-o extrema, asa si prietena noastra este in cealalta extrema. In rest, eu vad lumea ca niste mamici care asculta de medicul pediatru si nu dau zahar pana la 1-3 ani, sare la fel, mezeluri, la fel, cacao abia mult mai tarziu, nu dau dulciuri intre mese sa nu isi piarda pofta de mancare (asta era si pe vremea cand eram noi copii si mamele cica nu stiau tare multe). Am intalnit surprinsa multe mamici pe care le-as fi crezut neinformate, care au alaptat exclusiv pana la 6 luni, si apoi au inceput treptat cu legume, fructe, cereale, in orice combinatie. Mamicile astea sunt, zic eu, majoritare.

Deci, dupa cate vad eu lucrurile, eu inca nu ar trebui sa par bizara :D, nu? Ca inca fac la fel ca marea majoritate, atata doar ca am in cap cum voi face mai incolo, ceea ce ma face, sa zic asa, mai speciala :).

Si atunci de ce azi mi s-au intamplat urmatoarele:

O femeie fara copii prezenta la barbeque a oferit napolitane in ciocolata copiilor. Normal ca cel de 1 an si 8 luni care mananca dulciuri din comert de peste 1 an, a papat. Dar i s-a oferit si lui Alex! Am raspuns rapid ca nu, multumim frumos, dar nu mananca asa ceva inca (a se observa cuvantul "inca", acest cuvant ma plaseaza in marea majoritate, ca nu am afirmat "n-o sa-i dau niciodata eu cu mana mea :D"). Am spus ca e inca doar alaptat si a inceput si el de marti sa bea suc de mar. A sarit si tipa respectiva, si alta femeie, sa-i dau, ca uite ca-i e pofta! Adica Alex se uita si el acolo la lume, nici macar nu la napolitane, si au ajuns la concluzia ca ii e pofta. Cred ca daca mesteca Alex cum face el atunci cand il vede pe Relu scobindu-se intre dinti (de pofta :)) ), sigur ii tot indesau in gura napolitana :D. Noroc ca el chiar nu observase incidentul. Am spus rapid ca nu are cum sa-i fie pofta ca inca nu stie ce-i aia si m-am indepartat. Nu m-am apucat sa explic cum e cu poftele bebelusilor...

Apoi vine prietena noastra (mama copilasului) cu un platou de prajituri cumparate. Il serveste pe Relu, pe mine nu, ca stie ca nu mananc :)), si rupe dintr-o prajitura, si vrea cu propriul ei deget sa-i bage in gura la Alex bucata de prajitura!!! Am crezut ca lesin! Am dat rapid copilul intr-o parte din calea degetului si am zis "nu mananca asa ceva". Ea "hai, da-i un pic", eu "pai s-ar si ineca, nu stie inca sa inghita, si doar stii ca nici eu nu mananc, de ce sa-i dau lui de pe-acum?". Sunt sigura ca am fost privita de ea, al carei copil manca la 7 luni toate prostiile in cantitati mari, drept ultima ciudatenie de pe pamant. Stiu ca as fi avut multime de argumente, de gluten, de zahar, de coloranti, de E-uri, de cacao!, de diabet, de ORICE! Dar nu am avut chef, ii consideram prietenii nostri, nu voiam sa fac pe desteapta. Dar tot mi s-a parut de neinteles:

- cum sa oferi prajitura unui copil care stii ca papa doar lapte si suc de mar??? (eu banuiesc ca voia sa ma faca sa par ciudata, pentru ca stia ce ii dau sa pape; nu gasesc alte explicatii, sunt sigura ca nici o alta mama de copil de 7 luni nu-i da copilului prajitura)
- de ce toti oamenii care incearca sa-i bage pe gat copilului tau mancare, o fac cu chestii nesanatoase? De ce nu a venit cu un mar, ca eu sa trebuiasca sa ii par si mai ciudata, sa-l refuz spunand ca ii dam treptat, si pe ziua asta i-am dat deja. Sa fi venit cu o banana "hai incearca si asta, sa vedem daca ii place", o piersica, un morcov, ceva... Ceva ce sa zicem chiar s-ar fi asteptat sa o las sa-i dea copilului. De ce nimeni nu zice "hai da-i o caisa, nu vezi ca-i e pofta?", de ce toata lumea presupune ca un copil, chiar si mai mare, ar dori neaparat niste napolitane invelite in ciocolata? Mie mi se pare ca astia sunt niste oameni slabi, care vor sa se simta mai putin slabi facand si pe altii din jur sa manance prostii. De ce numai cu porcarii ii indeamna pe copiii altora sa manance? "Hai sa vedem cum se stramba la o gura de bere! Acuma ce i-a fi o gura?" (asta ca exemplu). Asta e singura explicatie plauzibila pe care am gasit-o eu, faptul ca ei nu se pot lasa de un obicei nesanatos, ii face sa se simta prost, si parca le mai revine moralul daca vad ca au reusit sa-i dea si unui copil porcaria lor. Dar astept explicatii, pentru ca nu o zic retoric, cu superioritate, dar chiar imi este greu de inteles, si poate asta se datoreaza faptului ca nu mananc dulciuri. Nu ma mai bag in alte chestii ca mie nu-mi place cand merg in vizite sa mi se ofere de mancare. Am venit in vizita sa povestesc, nu sa mananc. Mananc de 3 ori pe zi, ce imi place mie, si nu pot intre mese sa ma umflu de alte chestii. Si atata se insista "hai ia, nu-ti fie rusine". Pfuai, de asta nu-mi place sa merg in vizite de sarbatori. Oricum, asta numai la romani cred ca se intampla, sa se considere vizitele, sarbatorile, zilele libere, prilej de a ne destrabala cu mancatul. No, am deviat.
- cum sa fac de acum incolo? Copilul va creste, dar eu chiar as vrea sa evit sa manance prostii, fara sa-l fac sa para "cel ciudat" in acel grup, cand de fapt el ar fi cel sanatos. Nu ma stresez in alte parti, cum am mai zis, in orice alt grup ar fi ceva normal sa nu manance acum decat chestii "bebelusesti", sa nu pape zahar si cacao decat mult mai tarziu. Dar acolo, de cate ori voi merge vara asta va trebui sa explic ca nu mananca copilul? Si sa mai si primesc priviri ciudate, dezaprobatoare? Si va trebui sa pazesc copilul de chestii bagate in gura lui fara sa fiu eu intrebata?

Nu mai zic ca tot acolo o doamna a vrut sa-l tina pe Alex in brate si il tinea cu dreapta, tusea in mana stanga, iar apoi se juca cu manutele lui Alex cu mana stanga...

Am venit acasa si la urmatoarele doua alaptari de acuma seara, ca sa nu-i transmit starea de stres, am incercat sa ma linistesc imaginandu-mi ca sunt singura doar cu el la san, ba pe o plaja la mare, ba pe o campie larga, cu dealuri in departare. Si culmea e ca am reusit extraordinar de bine, m-am relaxat instantaneu, si puiul a adormit repede. M-am speriat si eu cat de real mi-am imaginat tot, auzeam si sunetele din natura. Si pulsul mi s-a reglat imediat. Iar acum folosesc scrisul sa ma descarc si gata, sunt ca noua! Vom lua fiecare zi de "lupta" cu lumea cand va fi cazul. Si in nici un caz nu voi ajunge sa-i dau ceva nesanatos doar pentru ca mi-ar fi rusine sa refuz, de gura lumii. Nu! M-as simti ca ultimul om ca eu, cea care sunt responsabila acuma in primii ani de sanatatea lui viitoare, eu sa fiu cea care il otraveste cand el nu poate nici sa gandeasca, nici sa obiecteze.

Draga-draga :x

Ziua a 4-a a diversificarii:

Azi suculetul a fost mai cu pulpa stoarsa asa prin tifon, a iesit nectar, mai mult decat suc. Masa a fost la fel ca ieri, adica si-a intins capul, a deschis gura, mi-a impins mana cu lingurita in gurita lui, s-a strambat, s-a scuturat :D, si a papat in total tot cam cat o lingurita de adulti. Apoi a inceput sa maraie, asa ca am incheiat masa. Maine va fi si Relu de fata! Sper sa nu aiba asteptari prea mari :D.

Am fost fericita ca nu a fost o intamplare mancatul lui de ieri. Si sper sa nu gresesc ceva ce sa-i creeze aversiune fata de mancare. Nu stiu cu ce fruct sa continui. Cand credeam ca vom incepe la 7 luni, eram sigura ca vor aparea fructele de sezon dupa ce ii voi da marucul. As vrea ceva cat mai putin chimic...

Ziua 2 de MAMA:

Da, toata ziua a zis MAMA :x :x :x, dar la fel ca ieri, marait cumva, amestecat cu "papa" ala soptit, nu ii iese tot timpul scumpicul mic, cat chin pe el sa incerce sa-mi spuna MAMA, sa ma faca fericita! Inca nu-mi vine sa cred!

Dar acum trebuie sa-l invat sa spuna "tata", pentru ca la oricine sta in brate incepe sa maraie "ma-ma", se uita la mine :D si deci trebuie eu sa-l iau in brate :)).

Ziua 2 de incercare ratata de relaxare a spatelui:

Ieri am zis sa profit ca ii place sa stea in fundulet si sa-l pun langa niste jucarii in fata mea, si eu sa ma bucur de cadoul de ziua mea, scaunul minunat de masaj, pe care n-am mai avut ocazia sa-l folosesc de pe la inceputul lui martie. M-am pus in el si, optimista, l-am setat pe 15 minute la programul relaxation :D. Dupa doua minute a trebuit sa-l opresc, ca Alex ajunsese pe jos chiar la picioarele mele, si scaunul isi tot misca picioarele in sus si-n jos si exista un mare risc sa se loveasca. Nu venise la mine, ci la ceva jucarie din zona. Oricum si pana atunci, cele 2 minute nu au fost savurate, ca tot cu ochii pe el eram.

Azi am simtit ca ma doare iar ingrozitor spatele (cred ca e ploaia ingrozitoare care nu mai pleaca de cateva zile :P, nu Alex e de vina). Si m-am gandit ca asa cum se distreaza daca ma maimutaresc la el, poate va sta cuminte sa fac eu putina yoga. Nu ceva sport care sa-mi ia din puteri, ca apoi cine mai rezista la alaptat plimbat in brate o ora seara, un sport care sa-mi relaxeze spatele. Eu am mai facut yoga doar in ultimul trimestru de sarcina, de pe youtube, si a fost super super!

Am intrat pe yogatoday si am pornit programul gratis de saptamana asta. Am sperat sa considere yoga mea o distractie si sa ajunga asta un obicei. Chiar ma gandeam ca asa va invata de la mine, prin exemplul personal, cat e de sanatos sa facem sport.

Am inceput... nu prea auzeam programul de cum sarea el si lovea acolo toate jucariile :D. Apoi a si ras putin, daca in timp ce faceam exercitiile ma uitam la el. Apoi, in timp ce zicea tipa sa stau in pozitia aia fixa si sa ma relaxez si sa meditez, eu zambeam continuu si ma uitam la comoara mea care incepuse sa spuna "ma-ma-ma-ma-ma-ma" :)). Apoi a inceput sa maraie urat si sa tipe si asa s-a incheiat si tentativa asta de relaxare :).

Dar culmea e ca acum sunt mult mai zambitoare, mai fericita, mai plina de iubire decat inainte cand reuseam sa fac ore intregi de sport nestingherita!

Draga-draga:

(pfff, aici nu pot schimba si scrie cu niste caractere mici mici pana imi adun gandurile? Tocmai am venit sfarsita dupa o ora de incercari de alaptat si adormit. Ii era somn si foame. Super, ca daca nu ii e somn, oricat de foame ii e, nu poate papa. Incep masa, normal, la plimbare, maraie de numa daca ma asez pe un colt de pat. Sare la mine in brate dand din fund (mai sa-l scap, asa da cu o putere), semn ca vrea sa-l scutur mai tare. Il scutur, il leagan, il rasucesc, nu se linisteste nici cat sa puna capul pe umarul meu. Ma impinge, tipa, apoi cauta sanul, ia o gura, iar se impinge ca vrea sus. Iar maraie, se agita, etc. Toate astea plimbandu-l prin camera. La un moment dat ramane la san. Exact intr-o pozitie super dureroasa pentru bicepsul meu stang. Nu comentez nimic, sper sa adoarma. Incepe sa ma manance sub nas. De cand il alaptez la plimbare (de prin luna a doua, a treia, nici nu mai stiu) am ajuns un fel de Chuck Norris al controlarii reflexelor. Chiar daca un om normal ar sari ca ars sa se scarpine, eu lupt psihic cu mancarimea, ca nu am ce face, trebuie sa plimb in continuare copilu' la san. Culmea ca nu ma apuca niciodata cand e el la verticala pe umarul meu, ca atunci as mai putea improviza ceva... No si acuma seara tot ritualul asta s-a prelungit muuuullltt pentru ca al meu copil, in luna a saptea are din nou colici! Si ii are din weekendul trecut, deci nu sunt vinovate merele! Tot de atunci e constipat! Si eu n-am schimbat nimic la alimentatia mea, mananc la fel ca data trecuta cand a fost constipat (pana pe la 5 luni parca) si la fel ca si in perioada de pana sambata, cand facea de 2-3 ori pe zi. Na, daca pot sa-mi dau seama ce o fi? Si de la colicii astia e tare marait saracul, mai ales cand mananca si trebuie sa adoarma. Dupa o ora de incercari n-am mai putut si l-am rugat pe Relu sa incerce si el, ca se vedea ca foame nu-i mai este, dar nu reuseam sa-l adorm. Si acuma am deschis paranteza asta cica sa-mi adun gandurile. Nu am vrut sa ma plang, Doamne fereste, pentru ca in saptamana cand a fost racit si nu putea respira pe nas si deci nu putea manca si dormi, si era super speriat de ce i se intampla, in saptamana aceea am zis ca ma plimb cu el in brate sa adoarma pana va fi mare, numai sanatos sa fie. Am vrut poate doar, cu paranteza asta, sa explic aiureala exprimarii din continuare :D.)

Deci cu draga-draga. In decursul timpului, tati meu l-a invatat pe pui despre Lucky si a avut si un aport in invatarea cuvantului "mama" si cine e mama. Mami meu, de asemenea l-a invatat de "mama", si in plus, l-a "dresat" la sfarsitul lui februarie, de a reusit el de 1 martie sa ne incante pe toti cu brrrrr. Cum il intreba cum face motorul lui tata, el incepea "brrrr" sa ne scuipe pe toti :D. Nu zic ca mami meu a facut doar atatea, povesteste cu el continuu si-i explica tot tot tot. Dar astea sunt "roadele" culese pana acum. Acum, de azi, se mai adauga ceva: l-a invatat sa faca "Draga-draga". Vine cu el pana aproape de mine/de bunicu'/de Relu, si incepe "faci draga-draga la mama/bunicu'/tati? Aiiiii draga-draga", si Alex intinde mana si ne mangaie pe obraz, pe nas, pe toata fata :x :x :x. MINUNAT SENTIMENT!

MA-MA-MA-MA-MA-MA!!!

Am emotii si cum ar trebui sa scriu despre asta, am impresia ca nici un cuvant nu poate descrie evenimentul de azi! Alex a zis MAMA! De o gramada de ori!

Sa o luam cu inceputul, totusi.

S-a trezit dimineata ca de obicei pe la 6, eu am incercat sa-l mai adorm cu tzitzi, apoi el ca de obicei se cuibareste la taica-sau in brate, Relu il mangaie in palma si el mai adoarme vreo 3 minute, apoi se intoarce pe burta si vine inspre mine si pune mana pe mine; apoi se uita iar la Relu si i se pare apetisanta barba lui, asa ca merge si o prinde cu manutele si il mangaie de numa; apoi stie ca-mi place sa vina sa isi puna capul pe mine, asa ca un copil cuminte :)) (pe vremuri facea asta doar cu Relu, ii imbratisa mana si se culca cu capul pe ea; cand a fost Relu plecat o data la Bucuresti, dupa ce a privit locul gol cateva minute (!), s-a intors la mine si a facut acelasi lucru, eu m-am topit toata si l-am laudat, asa ca de atunci se culca asa usor pe mine in fiecare dimineata :D). Pana la urma s-a trezit de tot, si statea si se uita speriat la noi cand aveam ochii inchisi (in incercarea de a mai prinde o secunda de somn) si radea cand ii deschideam. Pana acum totul e normal, la fel cum se deruleaza diminetile noastre somnoroase dar pline de zambete si fericire!

In sfarsit a facut kk, nu facuse de sambata. Primul moment bun al zilei.

Dupa 10 jumate i-am pregatit ca de obicei suculetul de mar. Minune mare! Ma prinde de maini, tine el cu ambele maini lingurita (si cu mainile mele, desigur, nu i-am lasat-o de tot, ca ar fi varsat-o pe el) si isi duce capul catre lingurita, deschizand gurita!!! :x :x :x Imi venea sa-l tzuc! Apoi se juca putin cu ea in gurita si o luam de la capat. A curs putin si pe pijamale, dar putin. In total azi cred ca a inghitit cam cat o lingurita de adulti! S-a strambat dupa fiecare picatura, si s-a scuturat de frig de cateva ori, dar la fiecare lingurita, timp de vreo 5 minute, a deschis gura si a venit el cu capul, s-a intins dupa lingurita! Din nou, cand am avut impresia ca isi pierde rabdarea, l-am luat din scaun si am incheiat masa. Al doilea moment bun al zilei!

Eram gata sa intru la amiaza sa scriu despre asta, noroc ca n-am avut timp si deci am mai multe de scris :D. Aaaa, si azi ce a mai fost fain: nu mai mesteca de pofta cand ma vede mancand :))). Se uita fix la mine inca, mirat tare, dar nu mai pofteste. Cred ca se gandeste "cum poti manca acreala aia?" :)))).

A venit Relu de la servici si trecuse pe la posta (nu vreau sa-mi amintesc ca de fiecare data imi vine sa-i reclam pe astia de la posta din BM cate prostii fac). Mi-a venit o carte minunata pe care abia astept s-o citesc! Evie's Kitchen - merita citita toata descrierea. Nu, nu vreau sa-l cresc raw-food-ist pentru ca nu sunt eu asa priceputa sa ii stiu oferi in aceasta dieta tot ce ii trebuie. Nu avem noi atatea frunze verzi cate i-ar trebui. La noi in afara de salata verde nu mai gasesti altceva. Dar mi se pare o carte superba, din care voi invata multe. Mi-am luat-o mai ales pentru a alege bine pentru sanatatea lui Alex, dar cred cu siguranta ca aceasta carte este mult mai mult de atat! Sper sa am timp sa acord o postare intreaga cartilor bune pentru copii, si una intreaga acestei carti! Deci al treilea moment bun al zilei!

Asadar al patrulea si cel mai important moment al zilei:

Si l-am pus pe pui in fund pe jos cu jucarii, eu langa el, rasfoind cartea. L-am intors cu spatele la mine, altfel ar fi vrut el cartea :D. Si se tot rasucea si nu reusea sa ma vada bine, asa ca a inceput "ma-ma-ma-ma....". Am crezut ca nu l-am auzit bine, l-am intrebat "ai zis mama, puiule?", el "ma-ma-ma-ma-ma-ma". Eu "a zis MAMA!!!!". Relu striga de la cativa metri "eu n-am auzit nimic". Trecea maica-mea prin zona, Alex a inceput iar "ma-ma-ma-ma-ma-ma" :x :x :x :x :x. Eu cu lacrimi in ochi am sarit pe el sa-l pup!

Deci o am martora pe mami, ca Relu nu voia sa recunoasca. A mai incercat puiul de cateva ori toata seara, si de fiecare data si-a dat seama si Relu ce incearca, mai ales ca ma cauta cu privirea :D.

Deci el de multa vreme stie cine e mama. Daca e intrebat unde e mama, zambeste rusinat si se intoarce inspre mine. Daca il intrebi unde e Lucky il cauta cu privirea prin curte. Pe noi doi ne stie numai deocamdata :D. Asta pentru ca asta i s-a repetat indelung :)) toata ziua. Statea bunicul cu el in brate, apaream eu, si bunicul ii zicea "ma-ma", cu Lucky se converseaza demult, acolo e dragoste mare! Bine ca n-a zis Lucky prima data :)))).

De ieri incerca el sa spuna ceva, eu credeam ca vrea sa se joace si sa spuna pa-pa, fara sa stie ce inseamna. Spunea un fel de pa-pa, dar fara sunet, doar din buze, cum am spune si noi pa-pa soptit. Si spunea mai ales aproape de orele de masa si de somn, se baga apoi cu capul in mine, mai sa cred ca vrea sa spuna pa-pa. Si acele prime ma-ma au fost la inceput niste amestecuri intre mama spus cu voce tare si papa asta soptit, ca de fapt el mama voia sa spuna dar nu stia cum sa-si puna buzele. Asta pana s-a prins! Vaaaaiii ca abia astept sa vad daca maine ma mai fericeste cu din astea! Scumpul mic, cat am asteptat sa-i aud glasul! Nici nu ma asteptam sa-mi faca asa o bucurie! Hai ca iar lacrimez...

Am scris haotic, oboseala la ora asta tarzie si emotiile sunt vinovate :)

Ziua 2

Azi am incercat sa papam dublu decat ieri :D. Cred ca au reusit 3 picaturi de suc de mere sa patrunda pe gatut in jos. Cu lingurita nu am avut succes deloc, strambaturi de parca i-as fi dat lamaie :)). Se stramba cu toata fata, iar apoi se scutura tot, ca de frig :)).

Daca am vazut ca nu merge cu lingurita, i-am dat sa suga tifonul cu care am stors marul. Lui ii place asa de mult sa muste si sa suga orice material! L-am si imbibat in suc. Saracutul, a fost asa entuziasmat pana cand a simtit din nou gustul! Si apoi, cu el in mana, din cand in cand uita ca nu i-a placut, si in joaca si-l ducea in gurita. Cand am vazut ca nu mai are chef si rabdare am incheiat masa. A si ragait la vreo 2 minute dupa!

A zis mami ca asa se facea si cand era ea mica, la tara, asa se dadeau tot felul de chestii copiilor, in material, sa le suga toata ziua. (se numea "shomoiog" :D)

Concluzii: ma bucur ca nu am inceput luni diversificarea.

Pentru ca:

- de vreo doua luni, pana sambata, Alex facea kk de 2-3 ori pe zi. De sambata nu a mai facut deloc
- de o vreme nu mai voma. De luni vomita mult zilnic. Asta e in stransa legatura cu kk, tot timpul cand e constipat vomita mult. Pana acum doua luni, facea kk o data la 5 zile si voma foarte mult.
- daca as fi inceput luni diversificarea as fi zis ca de aceea vomita mult.

Despre adelle.ro

Saptamana trecuta am descoperit un blog tare fain: adelle.ro.

Mi-au placut mult aceste articole:

10 lucruri care nu merita cumparate atunci cand vine bebe

5 lucruri utile pentru bebe

O foarte documentata descriere a scutecelor refolosibile (in sfarsit am priceput si eu diferenta, ca pana acum nu as fi stiut ce trebuie cumparat): Tipuri de scutece refolosibile si accesorii

6 motive pentru care purtam bebelusul

Si m-a uns la suflet, poate pentru ca desi am citit atata de bine despre co-sleeping, mai aveam nevoie de "intariri", co-sleeping - 3 pe o saltea

Si acum vreau sa particip la un concurs pe site sa castig un sling super pentru vara!

"Sunt Alex si am fost alaptat exclusiv 6 luni, 2 saptamani si 4 zile"

"Sunt Alex si am fost alaptat exclusiv 6 luni, 2 saptamani si 4 zile, azi am simtit in gura pentru prima data gustul de suc de mar, dar nici eu, nici mama mea nu credem ca a ajuns ceva in gatut si in stomacel :D". Asta ar putea fi declaratia lui Alex de azi. Altfel spus, mult zgomot pentru nimic :D.

Asadar.... [tobe, multe tobe...] ZIUA 1 a diversificarii!

Cat timp Alex a dormit primul somn de azi, mamicuta lui :D a ales un mar bio din productie proprie de anul trecut, nestropit, netratat, l-a spalat, l-a curatat, l-a dat pe o razatoare din plastic si a stors sucul printr-un tifon.

Deci, "aparatura" folosita:

- un cutit
- o razatoare din plastic (e primita cadou, nu am deschis pana acum ambalajul, eram sigura ca e din sticla dupa poza de pe ambalaj; m-a dezamagit profund nu atat faptul ca e din plastic, dar faptul ca razuieste ingrozitor, primul sfert de mar a ramas presat intre dintii aceia, de fapt tot razuitul era presare; ma tot gandeam daca sa imi cumpar de sticla, dar nu cred ca are rost, ca imediat trecem la piureuri de dimensiuni mai mari si punem in functiune blenderul, doar n-o sa se oxideze in cateva minute; nu?)
- o bucata de tifon
- o ceasca
- o lingurita de silicon
- scaun de masa si babetica :))

Asa ca... multa munca pentru un strop de suc...



A venit apoi momentul, Alex s-a trezit, am iesit putin pe terasa sa vedem cum se joaca bunica cu florile, si inainte cu vreo 50 de minute de urmatoarea masa, ne-am pus pe mancat :)). Am zis sa ii dau cu asa mult timp inainte, pentru ca el chiar inainte de laptic e obosit, vrea tzitzi si somn, si e marait si nu are rabdare cu treburi din astea. Dar astept sfaturi pe tema asta.

Prima reactie:



A doua:



Apoi am incercat eu sa-i arat cat e de bun suculetul:



"Du-te tu, mami, ca sigur tu papi altceva, nu chestia asta nashpa ce mi-o dai mie!":



"Mami, eu sunt baiat mare, nu ma lua cu prostii de sucuri, mie da-mi ceasca! Nu era vorba ca incepem sa mancam si noi solide? Eu chiar vreau sa musc din portelan, marul nu mai e la moda :D"





Edit 4 martie 2015: am scos filmul din postare pentru ca si asa ma enerveaza lipsa mea de informare ca am inceput cu suc in lingurita in loc de blw. Filmul ma enerva si mai tare, pentru ca am vazut cum Alex ar fi vrut ceasca sau lingurita, insa eu eram cramponata la cantitati si reguli. Se pare ca un an si jumatate mai tarziu mi-a mai venit mintea la cap cand am scris asta: http://alexcreste.blogspot.ro/2011/11/parerea-mea-pe-tema-diversificarii.html.

Date tehnice:

Am pornit diversificarea in 4 mai, ora 10:40, cu o lingurita de suc de mar, din care nu stiu daca i-a ajuns ceva in stomacel, ca tot l-a scuipat afara :D. Pornim de la 8.78 kg, dupa ce a fost alaptat exclusiv 6 luni si jumatate. De fapt profit de ocazie sa imi scriu undeva graficul lui de crestere in greutate, ca il am trecut doar pe ciorne pe care imi trec sanul stang sau drept si ora la care ii dau sa pape in fiecare zi (in ameteala continua nu tin minte care san urmeaza si orele la care mananca :D, asa ca imi ajut si eu neuronul slabit):

Greutate la nastere: 3.48 kg

Greutate la externare: 3.30 kg

Greutate la 1 luna: 4.87 kg (deci + 1.57 kg) - pe stomacul gol

Greutate la 2 luni: 5.86 kg (deci + aproape 1 kg) - pe stomacul gol
6.03 kg - pe parcursul zilei

Nota: am observat in discutiile cu alte mamici ca se vorbeste de greutatea de la cabinetul medicului pediatru. Am observat ca noi acolo avem mai mult decat acasa, pentru ca acasa il cantaream tot timpul pe stomacul gol, gol, chiar inainte de a manca. Asa ca am ales din luna a doua sa il cantaresc si in timpul zilei, aleator, ca sa vad ce greutate are.

Greutate la 3 luni: 6.48 kg (deci + 620 grame) - pe stomacul gol
6.68 kg - pe parcursul zilei

Nota: in aceasta luna a avut problemele cele mai mari cu refluxul, si in noaptea de Revelion noi umblam pe la nasa lui Relu, medic pediatru, dar nu in vizite, ci pentru a ne spune ce sa ne facem, in doua ore vomase de mai mult de 10 ori in jet cantitate mare. Recomandarea: foame in acea noapte si apoi regim alimentar, dat laptic muls doar 10 ml, 50 ml, etc. El nici acum nu stie lua din biberon (sau din lingurita), deci au fost niste zile de chin suprem, plans, suparare, disperare. Apoi, cand i s-a permis la san, a fost cronometrat si luat de la san dupa un minut, dupa 2 minute, etc. A ramas oricum afectat de perioada asta si dupa aceea nu a mai putut manca atat, i s-a micit stomacul cred. Asa se explica incetinirea luarii in greutate, desi inca in limitele normale pentru aceasta varsta.

Greutate la 4 luni: 7.09 kg (deci + 610 grame) - pe stomacul gol
7.23 kg - pe parcursul zilei

Greutate la 5 luni: 7.68 kg (deci + 590 grame) - pe stomacul gol

Greutate la 6 luni: 8.38 kg (deci + 700 grame) - pe stomacul gol
8.48 kg - pe parcursul zilei

Greutatea de ieri: 8.62 kg (deci + 240 grame in jumatate de luna) - pe stomacul gol
8.78 kg - pe parcursul zilei (am vrut sa am notata greutatea inainte sa ne diversificam)

Astea le-am trecut orientativ, mai mult ca sa nu le pierd, pentru ca sunt de parere ca oricum un copil alaptat la san nu se va ingrasa cum se intampla in general in cazul laptelui praf sau si mai mult, a celor umflati cu gris si cu biscuiti ca pe vremea noastra. Dar chiar nu cred ca asta e scopul, sa umflam copilul si sa nu tinem cont de sanatatea lui viitoare. Nu ma refer la laptele praf relativ la sanatate, ci ma refer la glutenul alergen din produsele de grau si nu numai, pentru ca sunt oameni care, surpriza, inca dau copilului biscuiti din comert in primii ani de viata, cand inca nu poti sa spui ca a cerut copilul ca i-a fost pofta!!! Cu margarina, zahar si gashca de E-uri aferenta! Ingrozitor, incredibil, dar totusi sunt! Nu reusesc sa inteleg asta, dar nici nu are rost sa-mi bat capul. Pacat de copii, repercursiunile vor veni in timp, chiar daca pe moment copilul nu reactioneaza. Dar cum spuneam, nu greutatea conteaza la un copil, chiar daca are crestere foarte mica, sau foarte mare, daca e hranit sanatos, si el e vesel si sanatos, totul e ok, nu trebuie sa ne cantonam in prejudecati. Mi-a placut mult mult aceasta postare, merita citita: http://armonii.blogspot.com/2010/03/hippy-flower-power.html.

Of, ca vad ca iar deviez de la subiect...

De ce nu am ales auto-diversificarea (Baby Led Weaning), mai ales ca sunt de acord cu asa multe idei de attachment parenting? Cred ca e fixatia mea de a incepe cu mar de la noi din gradina, care nu ar putea fi folosit de aliment de inceput, e sfaramicios, nu cremos, nu suculent. Pentru BLW se preteaza mai bine legume fierte (si eu voiam sa incep cu cruditati pentru nutrienti mai multi) si fructe cremoase (banane, avocado). Dar vom vedea unde ne duce soarta (a se citi mofturile), pentru ca sunt multi copii care nu vor sa fie hraniti, ci vor sa se hraneasca singuri. De abia astept sa vad cum va fi Alex!

Urmaresc azi reactii adverse la picatura de suc de mar posibila din stomacelul lui. Deocamdata nu se comporta bizar :D.

Edit 4 martie 2015: am sters filmul cu el razand. 

Alte noutati de azi: a mai stat Alex afara doar in scutec, fara nici o haina pe el. Dar azi am dat jos si scutecul! Iuhuuu, am zis sa fim naturali pana la capat, scutecul nu isi avea rostul :D. A facut chiar si pipi de doua ori in iarba, ca baietii mari!!!

Sau nu...

Mda... alarma falsa... bine ca n-am dat si anunt la ziar...

Dar nu stiu de ce nu m-am invatat in atatea luni ca nu mai pot exprima nimic la timpul viitor, asa simplu "maine mergem la Real", "maine mergem la tara", nuuuu, nu se poate. "Daca maine e ok Alex, mergem la tara"!

Si asa cum a vrut sa-mi demonstreze ca nu eu hotarasc cand incepem diversificarea (atunci cand a fost vorba de inceput la 7 luni), se pare ca a vrut sa-mi mai arate o data ca nu pot eu sa decid de ieri ca azi incepem.

Nu am reusit nicicum sa-l adorm dupa masa de dimineata devreme. Asa ca au urmat 3 ore de urlete, de maraieli, de plans cu lacrimi, de plans cu ochii inchisi de oboseala, de vomat in multe episoade. Asa facem noi cand nu ne facem somnul... Si acuma sa nu credeti ca nu ne-am diversificat azi pentru ca eu ma gandeam ca nu da bine pe film sa-i bag eu lingurita de suc de mere printre vome si lacrimi si urlete :D. Dar nu aveam cum sa stiu daca nu cumva marucul ii pica rau la stomacel, din moment ce el reactiona in halul asta dinainte de mancare. Deci singurul motiv pentru care i-as fi dat totusi azi marucul ar fi fost pentru ca asa am hotarat ieri si am facut atata tam-tam cu asta :D, ceea ce nu mi se pare normal...

Oricum, sunt obosita dupa faze din astea de nesomn mai tare decat daca as merge la sapa o saptamana intreaga, sunt terminata.

Nu mai anunt nimic. Doar dupa ce incepem, o sa scriu cum a fost...

Maine incepem!

Da, maine incepem! Offf si cate as mai fi avut de zis inainte de a incepe diversificarea! Nu-i bai, ne mulam pe program si le vom zice mai tarziu! (de-om avea vreme, daca in programul nostru si asa “strans” vom adauga razuit fructe, facut sucuri, fiert legume, etc.)

As fi vrut sambata (ieri) sa-i dau sa linga un mar curatat de coaja, sa vad cum reactioneaza. Dar am fost plecati la tara, si e absolut suficient stresul asta pentru el (si pentru noi :D) intr-o zi! Reactioneaza inca destul de rau la schimbari, stres, oboseala, lucruri noi, etc. Si vorba lui taica-meu, poate numai gaini vede acum in fata ochilor. Intr-adevar, acolo la tara nu baga in seama pe nimeni, se uita doar la gaini si cocosi! Si din moment ce el, razaciosul, avea un chip serios, o privire fixa, cred ca era speriat tare de codcodaceli si de cucurigu :)).

Apoi as fi incercat azi, ca era duminica, sa-l vada si Relu cum linge el mere, dar am avut musafiri. Spre seara mi-am luat eu bolul de fructe (aka cina). Si a inceput, ca de obicei, sa se uite fix, sa mestece in gol (v-am zis ca dupa mestecatul asta care a aparut doar de cateva saptamani mi-am dat seama ca e pregatit) si sa maraie. Era in brate la Relu. Si el imi cere un mar cu coaja, necuratat, sa se joace Alex cu el. Pfffff ce show! Si-l impingea in gura, maraia si isi facea capul in toate partile cu marul (ca un caine rau cand prinde ceva si isi scutura capul cu prada in gura), il rodea tot tot tot de a ramas numai urme de gingiute coaja, incerca sa-l muste,... (si daca pana acum v-ati gandit ca asta ar face si cu o jucarie, urmeaza:) mesteca nervos in timp ce il musca, isi mesteca limba si in plus inghitea in gol! Deci organismul lui stia ca e ceva de mancat! Formidabil! A fost total! A si ragait la sfarsit :)). Aaaa, si pe langa toate astea, se uita nervos la mine, tot spunand “hîîîîî hîîîîîî hîîîîîîî”, ma certa in ultimul hal! E SIGUR PREGATIT!



Am vrut sa merg dupa camera de filmat sa ramana pentru eternitate, dar nu m-au lasat mami si Relu, au zis ca daca vede cineva filmarea ma reclama ca nu hranesc copilul, asa de reala era dorinta lui de a manca!

Taica-meu a insistat sa-i curat acuma seara de coaja un mar sa i-l dau! I-am explicat ca nu e bine sa incepi seara, ca sa observi reactiile adverse, de asta se incepe cam la a doua masa de dimineata, sa ai timp toata ziua sa observi cum reactioneaza organismul lui. Si in plus, avem niste mere sfaramicioase, daca isi baga gingiutele le rupea bucatele si s-ar fi inecat! Autodiversificarea (Baby Led Weaning) cred ca se incepe cu alimente mai cremoase decat merele, sau eventual e BLW si daca il lasi sa se serveasca singur dintr-un bol cu mere facute piure? Oricum, pana vedem daca nu apar reactii alergice, facem ca la carte (daca tot am asteptat atat, ce rost are graba?): in prima zi o lingurita de suc, a doua zi doua lingurite, a treia zi patru lingurite,... In patru zile succesive de mancat acelasi nou aliment trebuie observat ce se intampla cu copilul, cum reactioneaza. Incep cu suc sa aiba doar gustul ca factor nou, textura sa fie lichida, asemanatoare laptelui matern. Imi pare putin rau ca tati lui nu va fi de fata la prima lingurita de suc de mere, dar poate e mai bine asa, ca pe weekend va papa si puiul poate chiar piure de mar si va fi si privirea lui Relu mai satisfacuta :D.

Daca tot sunt de acord eu cu multe idei de attachment parenting si sustin asa de mult sa ascultam de copil, cand e el pregatit de una, de alta, mi s-ar parea stupid sa raman eu cantonata intr-o idee fixa cu inceputul diversificarii cand mi s-ar parea mie normal.

Asa ca ne vedem maine la o lingurita de suc! :)