Maternitati Baby Friendly, alaptare si kangoroo care

Vad ca ma apuc sa scriu despre un subiect doar cand vad peste tot semne ale aceleiasi teme :D, si gandurile nu-mi dau pace.

Saptamana trecuta am vazut aceste doua inregistrari ale emisiunii Totul Despre Mame, pe tema maternitatilor baby-friendly:






Va rog sa va faceti timp sa le urmariti, si spun asta fiind constienta ca o mama poate viziona foarte greu ceva cu sonor, pentru ca in general are timp la calculator doar cand doarme copilul :D.

Vazand filmarea, primul sentiment a fost de mare admiratie pentru doamna Anemona Munteanu de la UNICEF. O admir mult pentru tot ce incearca sa schimbe in tara noastra manata de egoism si antipatie pentru copii. O admir pentru tonul cald al vocii, si pentru modul in care spune lucrurile. O admir pentru faptul ca daca eu as spune lucrurile astea, as fi considerata o ciudata sectanta, pe cand persoana ei impune respect si sper ca asta sa duca la schimbarea mentalitatilor medicilor si parintilor din Romania.

Apoi mi-am dat seama ca degeaba este atat de minunata doamna Anemona Munteanu, din moment ce traim in Romania. Eforturile ei sunt in zadar. Care sunt maternitatile care sunt considerate prietene ale copilului? Acestea. Ce inseamna maternitate/spital prieten al copilului? Puteti citi aici. Doamna Anemona Munteanu spune sa citim, ca sa stim ce putem pretinde de la astfel de spitale. Hmmm deja scartaie putin. Pentru ca in momentele acelea de ceata hormonala, nu ar trebui eu sa ma lupt si sa-mi cer drepturile, ci acestea sa imi fie puse la dispozitie. Pentru ca majoritatea spitalelor baby-friendly sunt de stat, deci mama e singura, nu poate sa se bazeze pe sot sau pe o doula ca-i vor apara drepturile.

Un exemplu ar fi nasterea lui Alex. Am ales sa nasc intr-o maternitate privata ca sa pot sa emit anumite pretentii si sa pot sa am anumite drepturi. Norocul e ca in Baia Mare nasterea naturala la o maternitate privata insemna 1600 ron, cam cat au ajuns multe prietene sa plateasca la stat spaga la doctori si asistente.

Detaliile despre maternitatea de stat din Baia Mare nu le am din experienta personala, dar sper ca pot sa ma bazez pe experienta prietenelor mele, deci nu sunt vorbe auzite in autobuz. Doamna Anemona Munteanu vorbeste ca maternitatile baby-friendly nu se refera atat de mult la serviciile oferite, cat la modul in care sunt oferite, la comportamentul personalului cu mama. Ei bine, la maternitatea de stat din Baia Mare am prietene care au fost injurate si jignite de moase si de asistente, am prietene care au fost ignorate cand cereau ajutor, am prietene care au trecut prin mari chinuri pentru ca medicii care le urmarisera sarcinile nu erau pe tura, si medicii care erau acolo nu se bagau, am prietene care nici nu au avut dreptul sa ceara sa nasca natural, pentru ca inainte cu cateva luni marele medic de la stat le spunea ca el nu are chef sa vina asa aiurea la nastere, deci el “face” numai cezariene. Am prietene care au facut cezariana si carora nu le-au fost adusi bebelusii in primele doua zile, si li se spunea ca isi vor vedea bebelusii atunci cand vor putea ajunge la ei (ei fiind la alt etaj). Ah, si am o singura cunostinta care a stat in camera cu copilul la maternitatea de stat... Deci unde sunt practicile care incurajeaza alaptarea? (va rog, daca sunteti din Baia Mare, si ati nascut la stat, sa imi spuneti ce experienta ati avut acolo)

Ah, am uitat sa specific. Maternitatea de stat din Baia Mare cica e baby-friendly. Cica nu se dau bebelusilor suzete si lapte praf. Cica lauzele sunt incurajate si invatate sa alapteze. Cica gravidele sunt informate inca din timpul sarcinii despre alaptare. Cand? Unde? Gravida ajunge pentru prima data in spital doar cand naste.

Paranteza: Intr-unul din filmele de mai sus, la sectiunea cu informarea din timpul sarcinii am vazut imagini filmate in spital cu gravidute in camasi de noapte si halate. Lamuriti-ma intr-o chestiune :D. Si de 1 sau 8 martie, nu mai stiu, l-am vazut pe Maruta la o maternitate, deranjand acolo gravidele si lauzele. Si era si acolo plin de gravide imbracate in camasi de noapte si halate, zambitoare, pe holuri, evident nu erau in travaliu. Ce cautau acolo? Eu la o mica prezentare de la maternitate a nasterii am mers imbracata de oras :D. Inteleg ca unele gravide au probleme, au risc crescut de nastere prematura si trebuie sa stea in spital la pat. Dar doamnele pareau super ok, cantau acolo pe coridoare, nu erau in pat, radeau, si erau cu zecile, zic eu mult prea multe ca sa ma gandesc ca sunt gravide cu probleme. Nu inteleg. Merge cineva sa se interneze in spital asa, in luna a 9-a? Doar asa? Fara contractii? Am si eu o dilema, poate ma ajutati :D. Va zic ca mi-am amintit de asta vazand intr-una din filmarile de mai sus o imagine tot asa cu multe gravide in halate, ce-or fi facand in spital? Inchisa paranteza.

Am citit in ultima vreme, ca raspuns al acestei emisiuni, multe experiente oribile din maternitati “baby-friendly”. Daca aceste maternitati au trecut criteriile si “examenul”, atunci e si mai grav, pentru ca inseamna ca stiu cum ar trebui sa fie, ce ar trebui sa faca, si totusi renunta la practicile astea atunci cand nu au inspectie.

In general povestile ce le-am citit erau doar niste comentarii pe Facebook. Azi am citit o postare cutremuratoare, care te umple de nervi pe personalul din spitalele din Romania. Si ajungi sa te gandesti ca daca ar fi avut norocul sa traiasca in alta tara, alta ar fi fost experienta... Si din punct de vedere al comportamentului cu mamele si copiii, si din punct de vedere al practicilor aplicate. (Va rog eu, mamelor, nu mai nasteti la Ginecologie I Cluj-Napoca... sa boicotam macar spaga ce li s-ar reveni... Sa stiti ca e important sa spunem ce avem pe suflet altor mame. Sper ca postarea din linkul de mai sus e citita de multe clujence. Uite, postarea mea despre Clinica medicala 3 din Cluj-Napoca e citita zilnic de 10-30 de cititori. Foarte bine! Poate daca raspandim astfel de vesti vor invata ca meritam si noi putin respect, nu?)

Doamna Anemona Munteanu vorbeste despre maternitatile baby-friendly de la noi si din Ucraina, cum acolo se aplica deja ceva ce ar trebui sa se aplice si la noi. La cezariene si la nasterile premature, bebelusii sunt pusi pe pieptul tatalui daca mama nu e disponibila, si in general pe pieptul parintelui, nu in incubator.

Si mi-am amintit apoi de traducerile mele de pe blogul Kiddy Shop pe tema kangoroo mother care:
1. Kangaroo Care (Îngrijirea stil cangur): 20 de motive pentru a folosi această tehnică cu prematurul dumneavoastră
(in care am aflat ca ingrijirea stil cangur salvează vieți – "Ultimele studii arată o reducere de 51% în mortalitatea infantilă atunci când bebelușii (stabili și mai mici de 2 kg) au fost îngrijiți în stilul Kangoroo Mother Care în prima săptămână după naștere și au fost alăptați de către mamele lor (Lawn,2010)."
2. Când doctorii au pierdut toate speranţele, dragostea unei mame şi atingerea ei vindecătoare l-au salvat pe bebeluşul ei prematur bolnav
3. Îngrijirea stil Cangur

Si mi-am amintit ca am in draft un articol tot despre Kangoroo Mothercare, care nu a ajuns sa fie finalizat, care continea si aceasta filmare:



Si, daca tot o tin dintr-o amintire in alta, apropo de Kangaroo Care imi vine in minte o reclama de la tv, in care ni se cere ajutor financiar pentru sectiile de terapie intensiva pentru nou-nascuti. Cred. Nu sunt sigura pentru ce e de fapt, deoarece am fost mereu prea nervoasa pe reclama ca sa pot sa fiu atenta. Mama de ce trebuie sa stea pe hol??? Serios acuma! Chiar suntem cei mai inapoiati de pe toata planeta asta si nu vrem sa pricepem ca pieptul mamei este un loc mult mai bun pentru un prematur decat incubatorul? Ca laptele matern este mult mai potrivit mai ales pentru un prematur (dar normal ca si pentru un copil nascut la termen), spre deosebire de laptele praf? Ca vocea ei e atat de importanta? Si chiar stiu cazuri in care mamele nu au fost lasate sa le dea bebelusilor prematuri lapte matern. De ce? Probabil din comoditate, acelasi motiv pentru care le e mai usor sa le bage sticla o data la 3 ore decat sa-i duca mamelor lor atunci cand plang. Chiar nu intelegem ca ingrijirea stil cangur are o rata mai mare de supravietuire si procente mai bune la imbunatatirea tuturor problemelor de sanatate fata de incubatoare si alte proceduri artificiale?

Spunandu-i mamei mele aceste nedumeriri ale mele, mi-a zis ca ea nu e sigura ca parintii din Romania ar fi receptivi la asa ceva. Poate chiar si-ar injura medicii cand li s-ar propune sa-si tina in brate bebelusii. Si doamna Anemona Munteanu sustine ca sunt cadre medicale care sunt rezervate in a aplica aceste practici pentru ca se tem de reticenta parintilor. Intr-adevar, si eu am cunoscut in maternitate mamici care ieseau la fumat din jumatate in jumatate de ora. Cu pruncul la piept nu ar fi putut face asta. Si eu am cunoscut in maternitate mamici care nu voiau sa-si alapteze copilul, care nu ii luau in brate cand plangeau, ca sa nu-i invete “rau” (vorbim de bebelus de cateva zile, da?), care nu ii vizitau deloc, nu ii atingeau, nu ii vedeau pe parcursul celor 4 zile de sedere in spital, in ideea ca macar acolo sa se odihneasca, pentru ca acasa nu vor putea avea luxul acesta.

DAR totusi eu cred ca sunt multi parinti care ar vrea sa fie alaturi de bebelusii lor si nu li se permite in tara noastra. Trebuie sa se lupte pentru orice. Mi se pare incredibil de greu in acele momente sa trebuiasca sa lupti pentru niste lucruri atat de naturale. Multe amice din Baia Mare care voiau sa nasca la Euromedica mi-au cerut sfaturi despre nastere. Eu terminam repede explicatiile legate de nastere si le spuneam cat trebuie sa se lupte pentru a-si alapta copiii. Ele mi-o taiau repede, spunandu-mi ca nu se streseaza cu asta inainte sa nasca, si nu au de gand sa depuna vreun efort in maternitate, daca se poate sa alapteze usor, ok, daca nu li se aduc bebelusii, ele nu vor lupta pentru asta. Asadar linia aceea dintre un spital in care trebuie sa te lupti pentru drepturile tale si ale copilului tau si un spital in care acestea iti sunt oferite din oficiu este mare. Multe mame ar naste frumos, natural (in tara noastra se naste vaginal, dar nu natural), si multe mame ar alapta usor, fara probleme. Pentru ca stomacul unui nou-nascut este incredibil de mic, ii ajunge colostrul acela picaturi, nu are nevoie de 15-50 ml de lapte, care apoi sa-i dilate stomacul. Are nevoie de colostru, foarte des, pentru ca stomacul mic i se goleste repede. Si nu cred ca acele cateva picaturi pot fi mulse cu o pompa sau manual. Asa ca atunci cand aud asistente care afirma “nu ti-a venit inca laptele, pana cand iti vine, da-i lapte praf” imi vin in minte doar ganduri violente... In primul rand colostrul acela in primele 3-5 zile e mult mai important decat orice lapte, are o valoare inestimabila si imi vine sa plang cand ma gandesc cat de putini bebelusi au parte de el, datorita cadrelor medicale care pun bete in roate. Uneori din nestiinta, uneori din nepasare, sau uneori din interese financiare (da, companiile de formula rasplatesc financiar cadrele medicale...). In al doilea rand, laptele acela atat de asteptat nu va mai veni daca bebelusul nu suge la sanul mamei, pentru ca sanul nefiind stimulat, nu va produce lapte. Organismul mamei va avea impresia ca bebelusul i-a murit, asa ca va opri imediat laptele si va opri si hormonii responsabili cu atasamentul fata de bebelus. Pentru ca in natura nu e nevoie de femele disperate ca si-au pierdut bebelusii, nu e nevoie de femele care sa nu mai aiba bebelusi de care sa se ataseze, asa ca se opresc in mod natural si oxitocina si alti hormoni responsabili cu bondingul (pentru mai multe detalii despre aceste procese hormonale, va recomand sa cititi The Baby Bond de Laura Palmer si The Continuum Concept de Jean Liedloff). Dar povestea e prea lunga in sensul asta, asa ca revin la topic.

Doamna Anemona Munteanu a mai amintit faptul ca pe vremuri alaptarea era un comportament invatat de mic copil, pentru ca vedeai zilnic asta in familie. Acum alaptarea e mai grea pentru ca mama nu intalneste pe nimeni care sa alapteze si invata asta din carti si de pe internet. Se intelege acum de ce sustin eu sa normalizam alaptarea? Sa aiba fetele din ziua de azi ocazia sa vada femei alaptand oriunde, sa fie normal sa vedem si poze cu bebelusi la san. Sa nu li se mai para un lucru rusinos...

I-am sorbit cuvintele doamnei de la UNICEF cand a vorbit despre plansul bebelusului. Si cum se mira ea, daca putem sa intelegem ca unii copii au nevoie de mancare mai multa, de ce ni se pare asa imposibil ca unii copii sa aiba nevoie de afectiune mai multa? A fost minunata, e musai s-o ascultati!

Paranteza nr. 2: Cu microbii din spital mi-a amintit de o suparare prin care am trecut in sarcina. Am mers in trimestrul trei la un control obisnuit. Mi s-a spus ca trebuie sa mi se faca vaccinul anti-tetanos. Am ramas socata. Si normal, am refuzat. Stiam deja, din cercetarile mele, cat e de nociv orice vaccin in sarcina. Trecusem prin stresul unei potentiale contaminari cu varicela, si stiam cat ar fi fost atunci de riscanta o injectie cu imunoglobulina cu anticorpi de varicela (noroc ca nu am reusit sa fac rost din strainatate de ea la timp si deci nu a mai trebuit sa ma zbat sa decid intre doua rele...). Citisem despre efectele nocive asupra fatului atunci cand mama isi face vaccin anti-gripal in sarcina. Asa ca, dupa ce am refuzat-o, si dupa ce a inceput sa strige la mine si ea, si asistenta ei, cat sunt de incompetenta, am intrebat-o, cu vocea tremurand de un inceput de plans, pentru ce crede ea ca imi trebuie un vaccin anti-tetanos. Ca doar nasc in spital, cu ustensile sterile, nu? Foarfecele ce taie cordonul va fi steril. Si ea mi-a spus ca respiratia doctorului si a moasei nu e sterila! Am ramas fara cuvinte, pentru ca nu-mi sta in obicei sa ma cert, ma invat minte si merg mai departe. Dar vai, oare ma considera pe mine proasta cand spunea lucrurile astea? Puteam sa-mi permit sa o intreb daca ma considera idioata sau e ea atat de neinformata? Tetanos care sa se ia prin respiratie???? Sau ea avea impresia ca vaccinul anti-tetanos te vindeca de orice problema :D. In fine. Am mers acasa si mi-am intrebat prietenele daca lor li s-a cerut o astfel de idiotenie. Da, unei singure mamici, care era tot asa intr-un oras de provincie. Un mare doctor ginecolog mi-a transmis printr-o prietena ca aceste vaccinuri nu se mai fac gravidelor de pe vremea cand nasteau pe camp si isi taiau cordonul cu ustensilele proprii. Si m-a felicitat ca am refuzat ceva ce ar fi putut sa-i faca atat de mult rau copilului meu. Inchisa paranteza :D.

Daca as fi ascultat doar emisiunea si as fi citit doar site-ul spital-prieten, as fi ramas o naiva fericita, as fi ramas cu gandul ca la urmatoarea nastere ma duc impacata la spitalul de stat, nasc natural, mi se da copilul pe piept cat vreau eu, fara sa i se taie cordonul (am cerut asta la privat, dar nu am fost ascultata, si doamna Anemona spune ca la cel de stat, fiind prieten, ar trebui sa mi se acorde aceasta sansa), copilul sta cu mine de la nastere, pe toata perioada spitalizarii, daca e prematur mi se da pe piept sa practic kangaroo care, daca ajung la cezariana i se da pe piept tatalui, sunt lasata si chiar incurajata sa-l alaptez, nu i se da suzeta si lapte praf, si personalul se poarta frumos cu mine si cu copilul. Yeah right. Dupa cum am mai spus, eu am ales sa nasc la privat ca sa stea sotul cu mine (la stat dupa ce te internezi, nu mai ai contact cu lumea din afara, ai tu grija acolo de geanta si de lucruri, nu ai pe nimeni sa iti sustina drepturile, nu te poate nimeni vizita nici dupa nastere, decat la o usa pe hol, si se vorbeste prin geam, zeci de gravide cu zeci de vizitatori pe cativa metri patrati. Nu ai cui sa spui ca nu mai poti, sa cheme doctorul, sau sa-ti faca cevaaaa :D). Si ca sa pot emite pretentii sa stea copilul in camera cu mine (culmea!). Si ca sa pot emite pretentii sa nu i se dea lapte praf (desi nu sunt atat de sigura ca am reusit). Oricum, la maternitatea de stat baby friendly nu poti emite pretentii nici dupa ce dai spaga...

Asa ca ideile doamnei Anemona Munteanu sunt minunate, faptul ca incepe sa se considere mai bine sa alaptezi si sa-ti tii copilul aproape este uau, de domeniul fantasticului, nu credeam sa prind in viata mea asta. Chiar daca doar pe hartie... Pentru ca, repet, in ultimele zile am auzit si citit doar povesti horror din maternitatile “baby friendly”.

Referitor la partea cu alaptarea, puteti sa va povestiti experientele care nu v-au fost pe plac intr-un nou site, care va aduna laolalta aceste informatii. Mai multe informatii aici si aici. Trebuie sa ne luptam, daca dorim sa nu mai fim bataia de joc a unor oameni frustrati care nu stiu sau nu vor sa-si faca meseria cum trebuie. Daca nu vom reusi pentru noi, macar pentru surori, nepoate, fiice si nurori. Nu putem sa fim nepasatori la toate atrocitatile ce au loc in maternitatile din Romania, si care lasa urme adanci in trupurile si in inimile noastre si ale bebelusilor nostri.