Parcul de animale "Moara de vant" Cluj-Napoca

Daca tot sunt la faza in care incerc sa mai descarc poze de pe aparat si sa le fac loc pe computer, am dat de pozele din 15 februarie, de la vizita la Parcul de animale "Moara de vant" din Cluj-Napoca. Mai exact, de langa Cluj, din Faget. Se ajunge un pic mai greu, mai ales iarna pe zapada necuratata :)). Dar merita. Se vede ca totul e facut cu gust si cu drag. Si daca putem sustine un proiect romanesc dragut, eu zic s-o facem. Poate bucurestenii sunt obisnuiti cu asa ceva, dar aici la noi e ceva nou, un loc frumos unde poti merge cu copiii sa se simta bine.

Am ajuns sus cu greu, dar macar a testat Relu masina pe zapada de vreo jumatate de metru de pe drum :)). Noi am mers prin Manastur, nu prin Zorilor, si deja cum treci de ultima statie a autobuzelor, ai o priveliste de vis. Ma mir ca nu s-a umplut acolo de vile, pentru ca mi se pare o zona superba. Aer curat, parauri de munte, paduri, la 2-3 km de oras. Si in Faget apoi, pana sus la ferma, zapada ne dadea un peisaj de poveste.

Problema este ca, fiind in afara orasului, copilul din dotare e posibil sa adoarma pe drum :)). Am apucat sa ma dau pe Facebook linistita in masina in timp ce el isi facea somnul :)). Relu a iesit, a vorbit acolo cu domnii de la ferma. Eram singurii vizitatori din acea dimineata.

 

Ce animale se pot vedea sus la ferma? Iepurasi, catei, capre (atentie, daca le mangaiati, riscati sa spuna copilul vostru apoi o zi intreaga "ce miroase? miroase a capra" :))))), oricat v-ati spala :)) ), ponei (care am inteles ca se pot si calari), lame, caprioare, cerbi, cerbi lopatari, soim, bufnita, corb, pisica salbatica, cal, vaca, magar, chiar si o maimuta, gaste, rate, curcan, gaini, fazani, ceva veverite ce semanau cu niste sobolani :D, si sigur uit ceva animalute mici :D.

Partea cea mai cool este ca le poti hrani. La inceput ne-am cumparat o galetuta cu graunte, iar apoi un domn ne-a dat (gratis :D) o galeata mare cu morcovi feliati, ca sa mergem la caprioare si la cerbii lopatari. Mi-am pus o singura intrebare, sper ca nu le infometeaza, ca sa vina la turisti sa manance. Dar mi s-a parut extraordinar ca am putut intra la caprioare si la cerbii lopatari.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La plecare drumul a fost mai greu, masina derapa prin zapada. 

 

Si la un moment dat urmele nu mai stiam pe unde sunt, probabil se intalnisera doua masini, pentru ca toate erau sterse. Relu a luat-o putin prea in dreapta, si ne-am trezit cu fundul masinii in zapada din sant. A incercat s-o scoata, nu a reusit. A incercat sa impinga in timp ce eu si Alex :D eram la volan, nu am putut s-o scoatem. Semnalul orange era foarte slab (daca nu era deloc, ar fi fost grav :)) ). Relu l-a sunat pe domnul de la ferma, care a venit in mai putin de 10 minute, cu o masina de teren, cu cablu de tras, cu un baiat cu o lopata (recunosc ca noi nu aveam lopata). Si iarasi eu cu Alex la volan :D eram stresati sa manevram cum trebuie volanul si acceleratia/frana :). Am reusit s-o scoatem de acolo repede cu ajutorul lor. Deci pe langa ca au o ferma frumoasa, jos palaria si pentru cat sunt de saritori!

Ungaria, Budapesta

Vad ca nu am mai reusit sa scriu de multa vreme. In urma cu doua saptamani am fost 3 zile la Cluj intr-o micro-vacanta, si saptamana aceasta, de luni pana vineri, am fost intr-o mini-vacanta la Budapesta. Am tot sperat sa pot sa mai scriu pe blog niste postari restante din mintea mea, inclusiv din decembrie, dar cred ca le iau la intamplare, dupa cum voi avea timp si chef. Am vrut doar sa notez undeva aceste doua excursii, sa nu le uit. Si sper sa reusesc sa scriu in amanunt despre ele, si despre locurile vazute.

In momentul in care treci granita in Ungaria esti putin socat. Iti dai seama ca asa ar trebui sa arate lucrurile peste tot, ca-n filme :D, si la noi. Dar poate noi suntem din alt film :)). Si se stie ca noi oamenii ne obisnuim repede cu binele, asa ca dupa cativa kilometri deja nu ne mai minunam cum e sa circuli pe o strada perfecta, fara nici o groapa sau denivelare :)). Socul a venit de-abia la intoarcere, aseara, cand in intunericul noptii mai dadeam peste cate o groapa. Si cand, in cei 60 de kilometri de la Satu Mare la Baia Mare am vazut 4 masini trase pe dreapta cu pana din cauza gropilor. Ei bine, la ei pot fi drumurile perfecte si in satele de langa granita cu noi, si apoi pe autostrada, de la Nyiregyhaza la Budapesta.

La ei gospodariile arata aranjate si curate. Nu vreau sa ofensez pe cineva spunand ca in sudul tarii noastre, cand mergeam la mare, ma miram de gospodariile saracacioase si mizerabile, in comparatie cu ce era deasupra Carpatilor sau in Moldova. Insa cele din Ungaria sunt mult mai aranjate chiar si decat acestea ale noastre. Nu, nu e prima data cand merg in Ungaria :)), chiar si Alex a fost deja de multe ori. Dar e prima data cand scriu despre asta, de aceea imi permit sa imi scriu mirarile in amanunt :)).

Ce m-a mai frapat: imediat ce treci granita incepi sa vezi animale salbatice. Vii. In Romania, singurele animale ce le vezi pe langa drum sunt cadavrele cainilor si pisicilor. La ei se pare ca o duc mai bine si traiesc mai mult :). Si in schimb, am vazut zeci de fazani si fazanite :D, si zburand, si cautand mancare, si stand la povesti :D. Asa, la vreo 5 metri de drum :D.

Am vazut sute de ulii imensi si de soimi. La un moment dat pe campie am vazut ceva ce parea ori un uliu cat un vultur, ori un vultur colorat ca un uliu. Era prea mare sa fie uliu, dar totusi nu stiu daca in Ungaria sunt vulturi, fiind campie...

Am vazut sute de caprioare! Pe marginea autostrazii, in grupuri de cate 10-20. Erau atat de aproape incat le puteam vedea botul si cornitele! Alex striga "uite fundurile albe!" pentru ca intr-adevar, care erau intoarse cu fundul catre noi ieseau mai mult in evidenta :D.

Am vazut chiar si iepurasi pe campii.

De ce la ei sunt animale salbatice vii si la noi nu? La noi le omoara oamenii? Sau mor toate cum am vazut o stire iarna asta, otravite pe campii? Deloc nu ne gandim ca apoi noi vom manca roadele recoltelor de pe acele campii otravite? Of... Ca sa nu mai vorbesc de omorarea brutala a animalelor.

In Budapesta mai gasesti si putina mizerie, mai ales in gari. Dar per total, probabil stiti si voi, arata ca o capitala europeana frumoasa. Ai impresia ca esti in Viena sau in Paris :D.

Alt soc: oamenii. Nu numai ca femeile din Budapesta sunt frumoase si elegante si puse la punct, dar toti arata bine, arata sanatosi (stiu sigur ca erau budapestence pentru ca noi eram singurii turisti printre localnicii din mijloacele de transport :)) ). Nu am vazut nici un tigan (desi eu stiam ca au :D). Am vazut un singur om beat in toata Ungaria, si era chiar aproape de granita noastra aseara. I-am spus lui Relu ca as putea pune pariu ca e de-al nostru :)). Am vazut un singur cersetor, si acela mi-a zambit cand a vazut ca Alex ii admira catelul imbracat. Nu am vazut oameni pusi sa-ti cotrobaie prin buzunare. Desi fumeaza multi budapesteni pe strada, toti arata foarte bine. Si la hotel era o sala de fitness unde veneau si localnici. Pai si femeile si barbatii aratau ca din reviste, inalti si bine facuti. La noi cand mergi intr-o sala de fitness... arata toti ca mine :)). No offence, dar si ungurii de la noi arata ca romanii, nu ca cei din Budapesta. Inseamna ca explicatia este in stresul traiului din Romania, nu in gene. Pe strazi, doamnele din Budapesta, de la 14 ani pana la 80, sunt aranjate si elegante, imbracate frumos, clasic, cu gust. Nimeni nu striga, nimeni nu vorbeste tare sau in tonuri "melodioase" ca in telenovele. Nimeni nu poarta bijuterii sau haine ostentative si de prost gust. Lumea face jogging, isi iau masa in aer liber, si zambesc. Zambesc mult. Tind sa cred ca de aceea arata atat de bine. Eu, romanca incrancenata, obosita si stresata, in metrourile lor sau in parcurile lor, stateam uitata cu privirea prin pereti, cand simteam ca cineva imi zambeste. Ma uitam mai atent si vedeam ca toti din jurul nostru imi zambesc, pentru Alex, sau ii zambesc lui, sau povestesc cu el respectuos, de la distanta. Alex le zambea la loc sau se juca de la distanta. Normal, el nu are inca nationalitatea bine infipta in el, incat sa stie ca trebuie sa fie trist :)). Ajungeam sa ma doara obrajii de la zambete, nu eram obisnuita. Si chiar nu ma asteptam la inceput, m-au luat prin surprindere. Nu numai ca erau atat de veseli cu niste necunoscuti, si fara nici un stres al unei zile de lucru, fara sa spuna ca sunt prea obositi ca sa zambeasca, dar mai ales faptul ca faceau asta cu un copil. In Romania daca mergi cu un copil la un restaurant, deja vezi ochii dati peste cap, ori de la oamenii din jur, ori de la personal. Oriunde mergi, la noi lumea se enerveaza cand te vede cu un copil mic, chiar daca el sta cuminte in brate la mami.

Of, apropo de brate. In mallurile Budapestei (in care am fost in fiecare zi :)) ) am vazut un singur copil plimbat in carucior (care mai si urla ca din gura de sarpe). Am mai vazut un wrap, un wrap-tai, un mei-tai si doua SSC-uri necunoscute. In rest, zeci de parinti cu copii in brate, pur si simplu. As spune chapeau in ungureste, dar nu stiu :)).

Vor mai urma, sper, postari despre ce am vizitat prin Budapesta si pe la Cluj. Postarea aceasta a fost plina de subiectivitate si generalizari. Ce sa fac, asta am gandit, asta am scris, imi asum totul, stiind ca nu am facut-o cu rautate.

Pentru Alexandru

Mai tineti minte saptamana in care am profitat de numerele Fundatiei Mereu Aproape pentru a-l ajuta pe Bibi? Ei bine, vreau ca anul acesta sa va dau vesti bune si despre Alexandru.


Haideti sa-l ajutam! Avem la dispozitie o saptamana!

848 e numarul de sms numai in perioada 11 - 18 februarie 2012, 2 euro/mesaj.

Sau Romtelecom

0 900 900 301- 10 euro/apel

0 900 900 303 – 3 euro/apel

0 900 900 305 – 5 euro/apel

Si dupa ce se termina aceasta saptamana veti putea dona. Detalii puteti vedea pe blog in partea dreapta.

Vesti bune

Voiam doar sa spun ca zilele trecute s-a dat acest anunt minunat pe blogul lui Bibi.

Azi am lacrimat de fericire cand am citit vesti bune de la Raisa.

Doamne ajuta tuturor copiilor bolnaviori, sa primeasca toti banii necesari, si sa fie puternici toti apoi, la tratamente si operatii. Pentru ei si pentru parintii lor, va fi greu in continuare. Multa multa putere, rabdare, incredere si sanatate.

Si seara se incheie cu inca o veste buna, legata de spitalul din Sibiu. Stiu ca nu am scris despre asta, dar sigur stiti despre ce vorbesc.

In urma cu cateva luni am vazut intr-un grup de pe Facebook, public, dar in care nu eram, despre necazurile mamelor care sunt despartite de copiii si bebelusii lor, in timp ce acestia sunt spitalizati. Povesti infioratoare care apoi nu-mi dadeau pace zile intregi. Mame si copii disperati.

Saptamanile trecute am vazut tot pe FB link catre o petitie. Am semnat si eu atunci, in 29 ianuarie, si am dat share la petitie. Era vorba despre o petitie catre conducerea spitalului.

Saptamana trecuta a ajuns sa se publice si mai mult despre situatia inumana, pe mai multe forumuri, pe mai multe bloguri. Imi cer scuze ca nu mai tin minte unde am vazut prima data. Dar le-am admirat mult mult pe mamele din Sibiu care s-au luptat cu atata putere cu sistemul incuiat si inuman si ilegal.

La un moment dat a aparut acolo la petitii un comentariu despre un copil ce a decedat in spital, singur. Mesajul era infiorator, cica venea de la bunica acelui copil. Sper din inima ca nu a fost adevarat, nu am mai auzit nimic pe tema. Din moment ce nu stiu daca a fost adevarat, nu vreau sa-l copiez aici.

Acuma seara, dupa multe lupte, dupa aparitii la tv si in presa scrisa, dupa intalniri cu conducerea spitalului, dupa detalii juridice, acuma seara mamele din Sibiu sunt fericite pentru o prima victorie:

"Stimate Mame,

Am primit comunicatul Domniilor Voastre si va marturisesc ca citindu-l am ajuns la concluzia ca impreuna am putea realiza infinit mai multe decat am incercat noi singuri sa obtinem pentru Spital si micutii nostri pacienti. Ei, copiii bolnavi, ar trebui sa ne uneasca in cuget, simtiri, aspiratii si de ce nu realizari.

Cu acest sentiment devenit intre timp convingere am plecat de la intalnirea cu Domniile Voastre. Copia xerox a documentului atasat reprezinta o marturie a celor de mai sus.

Asa cum reiese din acest document am transmis deja catre DSP Sibiu si dorinta noastra solidara cu solicitarile dvs. ca dincolo de limitele reglementarilor actuale sa ni se aprobe suplimentarea numarului de paturi cu inca 11 (5 paturi pentru supraetajare) si 6 fotolii pat, cifra la care in actuala configuratie de spatii de spitalizare in clinica de pediatrie, am putea cu mari eforturi sa asiguram cat de cat profilaxia infectiilor interioare de spital.
Referitor la celelalte concluzii exprimate am fi onorati si usurati de sprijinul pe care il promiteti pentru ca ne asteapta o munca titanica ce ar presupune si schimbari in legislatia actuala (spre exemplu normare si remunerare preferentiala in spitalele de copii pentru personalul de ingrijire) si concentrarea tututror eforturilor pentru realizarea unui nou spital de copii in Sibiu.

Asteptam, asadar, persoana pe care o veti desemna sa va reprezinte in Consiliul de Administratie ca invitat, de indata ce veti primi personalitatea juridica.

Inchei prin a va asigura ca apreciez Comunicatul de Presa pe care ni l-ati remis si asteptam cu totii si sa-l postati si pe site-ul www.petitieonline pentru ca sa-i putem spune cu adevarat Comunicat de Presa. Consideram ca acest comunicat al Domniilor voastre va ilustra pentru cei interesati faptul ca ne-am intalnit si, mai ales, faptul ca vom relationa si actiona impreuna. In ceea ce ne priveste, asa cum se vede din documentul atasat, pe care il facem public, am adresat deja DSP Sibiu cererea de suplimentare de paturi.

Cu stima si, sigur, bunavointa,
Prof. Univ.Dr. Mihai Neamtu

P.s. Astept o reprezentanta desemnata de Dvs. pentru a detalia implementarea suplimentarii de paturi."

Drumul e greu, dar ceea ce au realizat mamele din Sibiu este fenomenal. Succes pe mai departe! Bine, eu personal nu gust vorbele frumoase. Pentru ca acolo situatia a fost ingrozitoare si mamelor le era interzis sa stea cu copilasii, chiar daca ar fi fost dispuse sa doarma pe jos sau pe un scaun. Nu paturile au fost problema, ci atitudinea personalului. Dar... macar par ca s-ar indrepta inspre bine.

Si inca ceva emotionant: http://malinaiordache.com/2012/02/despre-cum-noi-am-schimbat-lumea/

Sustin protestele mamelor carora le-a fost suspendat contul de Facebook din cauza pozelor cu copii la san

Azi au loc in toata lumea proteste. Mamicile sunt nemultumite pentru ca li se suspenda conturile de facebook si youtube atunci cand posteaza o poza sau un film cu un bebelus alaptat. Alaptarea este ceva natural, nu este nimic rusinos. Nu am fi ajuns aici ca specie fara alaptare. Sanii dezgoliti total, cu scop sexual, sunt permisi. Hranirea unui copil cu biberonul e permisa. Si atunci nu e absurd ca un lucru mai natural decat situatiile de mai sus, alaptarea unui copil, sa nu fie permisa?

Aceste aberatii nu sunt de azi, de ieri. Prima data le-am citit aici Tens of ThousandsProtest Facebook Ban of Breastfeeding Photos in 2008. Si, ca de obicei, mi-a placut mult cum le spune Mike Adams:

“Modern society has isolated itself from the natural world to such a sick degree that even a human baby nourishing itself from its mother's own breast is considered obscene!”

“Besides, there's nothing sexually obscene about a baby nursing. If people are reading something obscene into these photos, that's because they're imagining it in their own heads. That baby isn't thinking anything other than food, food, food!”

“Aren't we grown up enough yet as a nation to accept a public image of a baby breastfeeding? Is the human body really so shameful that a mammary gland is considered harmful to the psyche of an adult? Do not forget, people, that the majority of children fed themselves on their mother's breast, too! Should breastfeeding be banned because it's obscene to the baby?”

Ne-am indepartat chiar in asa hal de ce e natural, incat un bebelus ce se hraneste la sanul mamei lui ni se pare obscen? De ce? Daca e forma gurii lui pe sanul mamei, ar trebui sa fie considerate obscene si pozele in care sug dintr-o tetina de biberon.

(Lucru care imi aminteste de poza asta: )

Daca sanii sunt obsceni, de ce nu sunt considerati obsceni in pozele cu femei topless?

Daca in mintea ta imaginea unui copil mic la san iti declanseaza anumite dorinte erotice, atunci problema e la tine, nu la acel copil. El nu gandeste asa ceva cand priveste sanul mamei lui. Functia principala a sanului este pentru alaptare. Abia in ultimii ani, si doar in unele societati, sanii au devenit si o parte anatomica cu rol sexual. Dar sa nu uitam pentru ce ne sunt dati la urma urmei.

Banam orice imagini cu femei alaptand dar nu ne gandim apoi cat de mult influenteaza acest fapt rata de alaptare. O adolescenta va creste cu ideea ca alaptarea e ceva rusinos. Si ca sanii nu sunt facuti pentru asa ceva, ci sanii au numai rol estetic si sexual. Pe vremuri, cand femeile vedeau in familiile lor mamele alaptand, nu erau atatea dificultati in alaptare, nu trebuia ca mamele sa fie invatate sa puna copilul la san. Pentru ca fetele cresteau vazand in jur doar mame alaptand. Stiau cum se alapteaza si nu isi puneau problema ca nu ar avea lapte sau ca exista si posibilitatea sa nu vrei sa alaptezi. Acum, cand interzicem orice poza cu o mama alaptand, ni se pare normal? Chiar vrem sa ajungem o societate in care nu se mai alapteaza deloc, pentru ca e prea rusinos?

Aici puteti vedea multe poze cu tablouri sau sculpturi cu copii alaptati. Aici iar poze minunate, si din arta, si adunate din lumea intreaga, si chiar si mamifere care isi alapteaza puii.

Aici e povestea unei mamici careia i-a fost suspendat contul chiar de ziua copilului, cand a pus o poza cu el la san.

Aici despre un protest din 2010 pe aceeasi tema. Aici despre strangerea unor semnaturi tot dupa banarea contului unei lactiviste.

Imi place mult comparatia pe care o face AnalyticalArmadillo, cu pozele in care sunt tinuti bebelusi la san, si cele care apar in reclame...

Un articol foarte fain, din aprilie 2011, in care Analytical Armadillo povesteste cum i-a fost suspendat contul fara sa aiba nici o poza cu bebelusi alaptati. Ci doar pe considerentul ca e o pagina care sustine alaptarea!!! Deci da, a ajuns sa fie interzis, incep sa ma intreb cine sponsorizeaza Facebook pentru aceste abuzuri. Pun pariu ca puteti banui...

Citate reprezentative din linkul de mai sus:

“Girls topless or in tiny bikinis or thongs, showing more than the breastfeeding pics are allowed to stay - yet provide educational information about something fundamentally key to the health of many and you get deleted?  Sometimes a picture really helps a mum hold her baby better for feeding - but as nobody seems to know where the "Facebook decency line" stands, who dares post one?  Even breastfeeding images the BBC find suitable for their website news are considered obscene on Facebook!”

“Because the fact is Facebook only finds breasts "offensive" in relation to infant feeding.  There is a group called "tits" and I know for a fact several friends have reported images here and on many other pages as obscene - do they get deleted?  No!  Even though one image on the afore mentioned group shows a man licking a woman's breast - so men licking breasts = fine, baby feeding at a breast = obscene; just so we're clear.”

“Yet even acompany that made hats looking like breasts for babies was deleted - yes really, a KNITTED hat!!”

 

“Over a quarter of a million people have "fanned" the page "HeyFacebook, breastfeeding is not obscene" but Facebook aren't listening.  From the page:

"Breastfeeding is normal. Women have breasts to produce milk for their babies, and babies are born to be breastfed. In most of the world everyone knows this, and breastfeeding is “no big deal". In North America, however, and some other parts of the “developed” world...we seem to have forgotten this very simple truth. Womens' breasts have become a symbol of sex. They are used to sell everything from cars to clothes to beer....they have been deemed obscene, sexually explicit and indecent for view by Facebook. Ironic, isn't it? that in the context of sex, we are inundated with images everywhere we look of womens' breasts as commodity, but see practically no examples of them shown in the normal context of breastfeeding."

And that my friends, is the true obscenity....”

Un alt articol frumos, Why SEEING breastfeeding on Facebook,and in real life, is important povesteste despre protestul de azi.

Din articol:

“When Facebook takes this stance against breastfeeding images, it stigmatizes breastfeeding women, and shames women into thinking that their breasts are much, much less than the amazing life-giving source they are. Nipplephobia has reached epic proportions here in North America, and this is to the supreme detriment of babies everywhere.

Just think for one moment, how many more women would breastfeed, or for how much longer, if only we rid society of the harmful practice of over-sexualizing women’s breasts! And how much this, in turn, could benefit the BABIES.

The more we hide it away, classify it as obscene, shame mothers into covering up while feeding, and encourage women to retire to “private” rooms in order to breastfeed the baby, the less we see of it in public, and the less and less people are comfortable with the very idea of nursing in public. This is the sad reality of this pathologically hyper-sexualized (yet sexually repressed…) North American culture of ours.

The solution seems quite simple to me; breastfeeding (and/or images of breastfeeding) need to be seen every day. I am convinced that SEEING more breastfeeding, wherever possible, is what will change our breastfeeding culture. Re-normalize it. There is no law prohibiting women from breastfeeding in public. And so women should do it. And they should feel completely free to do it. Lots of it. As much as possible. “

Chiar si autoritatile oficiale au inceput sa ia masuri, sa le scrie celor de la Facebook ca sunt absurzi. (Dar probabil interesele financiare sunt prea mari)

Aceasta postare a mea deranjeaza mamele care nu au reusit sa alapteze? Sper ca nu, pentru ca orice femeie din lume ar trebui sa se revolte ca s-a ajuns aici. S-a ajuns ca sanii nostri sa fie considerati ok pentru barbati si pentru toti din jur, dar nu si pentru puii nostri. Si asta o consider o mare dovada de misoginism!

Edit: Seara oficialii de la Facebook au dat o declaratie care de fapt nu spune nimic.

http://www.metro.us/newyork/local/article/1090282--moms-protest-facebook-for-deleting-breastfeeding-photos

http://www.facebook.com/media/set/?set=a.10150774016733332.510348.585228331&type=3

Edit de distractie:

 "Go ahead. Tell her to cover up. I'll wait over here." :))

"La multi ani, tata!" spune Alex...

... repetand cum o sa-ti spuna maine dimineata :D. (adica azi deja)

Anul trecut am scris mai mult, dar acum nu mai am inspiratie :D.

Asa ca aleg sa iau calea concursului de la KiddyShop, chiar daca nu ma voi inscrie la concurs :D. (Daca nu stii despre ce e vorba, vezi aici, aici, aici si, normal, aici.)

Deci Hey girl se transforma in Iubi. Partea mai putin comica e ca mesajele sunt adevarate, si de obicei doar glumele ipotetice ne fac sa radem :D.


M-am luat cu pozele si am ajuns cu cativa ani in urma... Ce imi pare rau e ca nu am reusit sa le caut pe toate cele frumoase impreuna cu Alex, am ajuns cu cautarea doar la luna a 11-a :D. Si mai am cateva de acum, din ultima luna. Normal ca maine (azi) o sa-mi para rau ca am uitat ceva important, dar la ora 1 noaptea nu pot mai mult :D. Mda, deja scriind mi-au mai venit cateva idei :D. Le las pe alta data :)).

Oricum, postarea aceasta a mea va fi un nimic fata de declaratia lui Alex, de zambetul lui, de privirea lui, de pupicurile lui, de imbratisarile lui, de faptul ca il vedem cum se topeste de dragoste atunci cand te vede! Probabil anul trecut, de ziua ta, privindu-l, nu-ti puteai imagina ca te-ar putea face mai fericit. Acum vedem ca se poate. Si interesant este ca si dragostea mea pentru tine creste zi de zi, datorita lui Alex. Te iubesc mai mult pentru cum te comporti cu el, si te iubesc mai mult pentru cum te iubeste el pe tine.

La multi ani, iubi! Sa fii sanatos si fericit alaturi de noi! Te iubim mult amandoi!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(Si cum am zis, partea buna, dar care le saraceste de umor, este ca textele sunt adevarate, nu inventate :D).