La multi ani tati de Alex!

Am adaugat la titlul postarii "de Alex" pentru ca totusi eu scriu blogul acesta si nu imi vine niciodata sa-i spun sotului meu, taticului lui Alex, "tati" :D. Chiar daca in multe familii asa se obisnuieste.

Asadar pentru aproape doua saptamani vom fi de aceeasi varsta, apoi iar eu imbatranesc cu un an :D. Si din moment ce e primul an de 10 ani incoace in care nu ti-am cumparat un cadou (asa ne-am inteles tot familionul largit ca de anul acesta doar Alex mai primeste cadouri :D), m-am gandit sa iti fac o surpriza pe dimineata si sa gasesti postarea aceasta pe blog. Acum e ora 1 si tu dormi in camera cu Alexucul mic. :)

Deci, la multi ani Relu! La multi ani tatic de Alex! Tin minte cum acu 10 ani pe vremea asta ma cereai in casatorie dar imi spuneai ca ma iei doar daca promit ca-i voi pune baiatului nostru numele Alex :x. Tu nu stiai atunci ca eu povestisem cu multe prietene ca acesta este numele ce il vreau pentru cand voi avea un copil :D.

Apoi imi aduc aminte cum acu doi ani mai erau doar cateva zile pana cand aveam sa aflam cea mai frumoasa veste din vietile noastre, aceea ca vom fi parinti! In sfarsit!

Trebuie sa scriu si aici ce spun de atunci tuturor si poate tu nu ai fost de fata niciodata la laude. Chiar daca inainte de sarcina am mai avut divergente, pe tot parcursul sarcinii ai fost un sot ideal. La nastere m-ai ajutat enorm ca ai fost de fata, m-ai sustinut si m-ai incurajat si ai fost alaturi de mine indiferent de conditiile in care poate oricine ar fi lesinat :D.

Iar de atunci, de cand Alex a venit pe lume, te iubesc mai mult decat inainte! Pentru ca te cunosc altfel acum. Pentru ca am ajuns sa te iubesc si prin ochii lui Alex. Te iubesc ca tata al lui Alex si nu aveam cum sa-i gasesc un tatic mai bun.

Ma infior de cate ori imi amintesc cum atunci cand dormeam toti 3 in pat (acum eu cu Alex ne-am mutat pe jos si nu e loc si de tine :D) seara era un moment divin, cand ne puneam in pat, Alex era intre noi, il sorbeam din priviri, iar apoi ne uitam unul la altul, surprinsi si fericiti de minunea ce o traim.

Cu mine esti intelegator si ma ajuti enorm, ai incredibil de multa rabdare, chiar daca sunt sigura ca nici unul dintre prietenii tai nu ar fi obisnuit cu asa ceva si nu ai vazut niciodata un barbat ajutandu-si atat de mult sotia. Esti un sot ideal. Iar cu Alex nici nu mai vorbesc, cum iti rade si cum iti zambeste tie nu o mai face cu nimeni, si asta spune totul. Esti un tata ideal.

Si parintii mei se mira de multe ori cata rabdare poti sa ai cu mine, pentru ca sunt o fire asa dificila si independenta :D.

Faptul ca timp de 5 luni tu ai dormit cu Alex pe tine pe tot parcursul noptii spune tot. Si dimineata mergeai la servici, la un servici stresant si obositor. Dar dormeai pe cateva perne, ca sa fie Alex putin mai inclinat, si nu te miscai toata noaptea. Ba chiar cand a inceput el sa se miste te stresam eu sa ai grija si sa fii atent, sa il tii cu mainile, sa nu cada de pe tine si din pat jos. 5 luni e enorm. Mai ales pentru un barbat, pentru ca voi nu sunteti asa de bine pregatiti de natura pentru asa ceva, pe noi mamele ne mai schimba hormonii si instinctul matern. Azi citeam pe un forum de o mama care isi sedeaza copilul ca sa poata dormi, pentru ca nu i se pare normal ca la 7 luni sa nu doarma 10-12 ore legate. Si tu erai mandru ca Alex doarme numai pe tine.

Sa revin la urare, ca se face tarziu de tot :D.

La multi ani, Relu! Sa fii sanatos si fericit alaturi de noi! Sa ai parte numai de impliniri si bucurii! Zile si nopti frumoase! Te iubesc!

P.S. Mami, recunoaste ca iar plangi si la postarea asta! :)