Cum a aparut Alex pe lume – partea a 2-a: pregatirea terenului (i)

Deci, motive/situatii/divinitati/activitati/persoane pe care eu le consider “vinovate” de asta:

         1.       Dumnezeu (si oamenii Lui).

Nu sunt omul care sa umble la Biserici si Manastiri sa plateasca slujbe pentru a ramane insarcinata. Nici nu tin minte daca in rugaciunile mele ma rugam vreodata sa am si eu un copil. Cred ca vorbeam cu Dumnezeu despre infertilitatea mea doar cand ma apuca depresia si incepeam „Doamneeee de ce numai eu nu pot avea copii? Pe langa ca sunt asa si asa si .... [alte lamentari]”. Dar pun pariu ca in familie au fost oameni care sa se roage pentru mine sa raman insarcinata. Cred ca eu am implicat mai mult divinitatea in ecuatie abia dupa ce am reusit sa raman insarcinata. Ma rugam atunci zilnic, nu atat ca sa cer ceva, nu aveam curaj sa cer si sa sper, cat ca sa-I multumesc pentru fiecare zi in care ma lasa sa mai port viata in mine. Pentru fiecare zi multumeam si eram fericita ca am mai petrecut o zi impreuna cu puiul meu, desi sperante de a ajunge pana la final nu prea aveam, cel putin in primul trimestru.

Asa... si acum sa povestesc istorioara interesanta. Nu stiu in alte judete cum este, dar aici la noi cei doi episcopi (episcopul si episcopul vicar) sunt foarte bine vazuti, foarte respectati, oameni intelepti, inteligenti, buni la suflet, modesti,... Asa cum trebuie sa fie peste tot. Cred ca sunt respectati si de catre oamenii nereligiosi, sau de alte religii. In decembrie 2008, printr-o intamplare fericita, episcopul Iustinian al Maramuresului si Satmarului a cinat la noi acasa. Fusese la Biserica din parohia noastra, e prieten bun cu tatal meu, asa ca impreuna cu preotii de la Biserica au venit dupa slujba la noi acasa pentru masa. Cum erau multi barbati la masa, preoti si diaconi, eu cu mami doar ne plimbam de colo colo sa servim. Nu am stat la masa. Dar cine l-a ascultat vreodata pe Iustinian vorbind, stie cat de mult respecta femeile, si mai ales mamele. Nu stiu daca am auzit vreo predica de-a lui in care sa nu ajunga la final tot la femei, cat e de grea munca lor, cat e de nerecunoscuta munca lor, cat e de importanta munca lor, cat de mult le respecta, si cat de minunata a fost mama lui (imi cer scuze ca nu folosesc tot felul de pronume respectuoase si denumiri bisericesti, probabil oamenii mai umblati la Biserica se mira de mine cum ii spun asa pe nume...). Asa ca la noi la masa, Iustinian tot sustinea sa ne asezam si noi femeile. Chiar pregatise un scaun langa el, pentru mine si/sau mami. Normal ca munca mamei mele era mai importanta in pregatirea urmatoarelor feluri de mancare, asa ca nu am putut sa-l refuz, m-am asezat langa el. M-a intrebat cu mult respect, cu voce inceata, despre mine, si a ascultat interesat, desi sigur nu aveam nimic important de povestit.

La un moment dat la masa s-a ajuns la tot felul de povesti distractive, interesante, simpatice. Si a povestit un preot (cred ca era vorba de ceva ajutor de-al episcopului, nu ma pricep, v-am zis) despre o intamplare, in care Iustinian a ajuns sa ia masa tot asa dupa o slujba importanta, la un restaurant. Patronul restaurantului a ajuns sa-i povesteasca cum el si sotia lui incercau de ceva vreme sa aiba copii si nu reuseau. Fast forward un an mai tarziu, masa in acelasi restaurant. Vine patronul la Iustinian si ii spune „stiti cum ma plangeam in urma cu un an ca nu putem avea copii? Dupa ce ati venit la noi atunci, sotia mea a ramas imediat insarcinata.“ (bine, au urmat si niste glume pe aceasta tema, acelea raman intre noi :D)

Si acum sa revin la mine. Asta se intampla in luna in care mie doctorii mi-au spus ca dupa analize e imposibil sa am copii. O luna mai tarziu (more or less) am ramas insarcinata, cu o ovulatie aproape la timpul potrivit, deci un ciclu menstrual doar putin mai lung de 28 de zile. Si am dus sarcina la bun sfarsit, fara probleme majore.

De atunci sa stiti ca am mai aflat de doua mamici (nu povesti, chiar le cunosc personal), care au ramas insarcinate dupa ce au fost atinse de Iustinian, sau au stat pe scaunul de pe care se ridicase el.

Acuma sper sa ma ierte Prea-Sfintitul (uite ca mi-am amintit cum se vorbeste la adresa episcopilor) daca dupa postarea asta vor incepe sa alerge femeile dupa el :).

         2.       Legea atractiei universale.

Tot prin 2007-2008, cum eram eu abonata la tot felul de congrese si teleconferinte raw, astia se pare ca nu abordeaza doar partea de mancare, asa ca am aflat la un astfel de interviu despre The Secret. Experienta mea cu Secretul am scris-o un pic aici. Si dorintele mele actuale in curs de materializare, aici.

In acel interviu am aflat aproape tot ca sa pot intelege cum e cu atractia universala. Va sfatuiesc sa vedeti filmul sau sa cititi cartea. Se pare ca noi toti suntem mult mai puternici decat credem, trebuie doar sa credem, sa ne vizualizam asa cum ne dorim, si mai ales sa ascultam de intuitie apoi in alegerile ce le facem. Pentru ca semnalele pe care ni le transmite universul/divinitatea sunt subtile, trebuie noi sa alegem totusi. Si e foarte foarte important modul de gandire, pentru ca si gandurile negative se materializeaza.

Am scris si in postarea din linkul de mai sus cu The secret, ca ajunsesem pe un site care oferea gratuit 5 filmulete cu imagini frumoase din cele 5 domenii de “visare” (bani, iubire, sanatate, nu mai stiu care erau). Imaginile erau combinate cu texte inspirationale si cu o muzica antrenanta, vesela, optimista. Site-ul oferea apoi pe bani un tool de facut astfel de filmulete pentru orice vis ai, cu acces la o baza de date vasta de imagini si muzica pe teme diferite. Ca o romanca ce sunt, normal ca nu am cumparat nimic, ci am inceput eu in powerpoint sa imi fac un slideshow cu imagini gasite pe net cu femei insarcinate, si cu bebelusi. Toate astea s-au petrecut pe parcursul a mai multor luni (de lenesa ce sunt), asa ca am ramas insarcinata inainte sa termin filmuletul :P.

Si sa stiti ca mai cunosc doua mamici care mi-au zis ca au reusit sa ramana insarcinate datorita legii atractiei universale.

Mie oricum imi era usor sa ma vizualizez gravida, pentru ca aveam probleme de digestie care ma balonau in fiecare seara de aratam ca in luna a 6-a, a 7-a de sarcina. Nu exagerez, ma intreba lumea pe strada, vanzatoarele de la magazine, cand nasc :D. Uneori imi mangaiam burta super umflata, imaginandu-mi care poate fi sentimentul unei femei care poarta viata in ea. Deci practicam vizualizarea fara sa-mi dau seama :D.

         3.       Feng Shui.

Mda, stiu eu cateva fete faine care si-au pus pe fagasul cel bun relatiile de dragoste dupa ce au pus strategic ceva roz in coltul dragostei :D. Asa ca repede m-am interesat care e zona familiei, a copiilor, si am incercat oriunde am fost (acasa la ai mei – pe toata casa si separat pe camera mea, acasa la mine – pe tot apartamentul si separat in fiecare camera, in biroul de la serviciu) sa respect anumite chestiuni minore, de genul formelor obiectelor care sunt in acele zone, si culorile care se potrivesc, si sa fie ordine acolo tot timpul, nu haos. Nu mai tin minte niciun amanunt :D, dar orice mic site de feng shui vi le spune.

La o prima cautare, nici macar nu pe site-uri specializate, ci pe portaluri din astea mari de tot, am gasit linkul asta. Si mi-am amintit ca in harta bagua (ce o suprapui vizual peste orice camera/casa/apartament/birou/cladire vrei) zona copiilor este cea de vest, adica din dreapta, in partea de mijloc. Nu vorbim de vest ca punct cardinal, pentru ca bagua aceasta se suprapune pe camere sau pe locuinte in totalitate privind camera de la usa de la intrare (deci usa vine pusa in zona de sud). Trebuie ca in zona copiilor sa existe elemente de metal (sau de pamant care hraneste metalul), culori metalice sau de pamant, poze cu copii, elemente circulare, ovale, arcuite (pentru metal) sau patrate (pentru pamant), pietre. Sa se evite focul (deci pusa harta bagua peste tot apartamentul, ar fi rau de tot sa fie fix in zona copiilor aragazul, centrala termica sau semineul), culoarea rosie, obiectele intepatoare, obiectele triunghiulare, lumanari. Parca e mai dragut linkul acesta. Eu pe langa site-uri cred ca aveam si cateva carti. Probabil ca toata lumea care stie cat de cat despre feng-shui, cunoaste importanta ordinii :D (nu ma intrebati ce-i cu ranjetul asta), a aruncarii obiectelor stricate sau care nu ne mai trebuie, a unui spatiu cat mai liber si mai aerisit. Peste tot, nu doar in coltul ce vrei sa-l “rezolvi”.   

Ma opresc aici pentru prima parte a “remediilor”, ca sa inchei cu cele 3 energetice :). Restul in urmatoarele postari.

Textul de mai sus e scris si pregatit de multa vreme, dar nu am reusit sa ma mobilizez sa scriu aici fleacuri cand in ultimele zile ma gandesc doar la familia lui Bibi. Si chiar daca m-as fi simtit mai bine scriind despre durerea ce o simt, ar fi fost un gest egoist din partea mea, din moment ce nu i-am cunoscut personal.