Din Grecia vad ca am inceput sa uit ce am mai vrut sa scriu. Stiu ca atunci m-am pierdut in Ikea de baietii mei si eram disperata... Mai stiu ca ultimele zile a fost destul de rece si nu prea am facut baie in mare. In piscina m-am ferit sa-l bag, eu am intrat de doua ori. Copii vedeam din ce in ce mai multi care plangeau din anumite motive si parintii ii ignorau, chiar daca puii se intindeau inspre ei cu disperare. Nu inteleg cum de nu am mai intalnit asa ceva pana acum, oare traiesc doar cu ideile de pe web de crestere a copiilor prin dragoste? Oare asa sunt parintii in viata reala? Totusi erau acolo si nemti, si greci, si rusi, si chiar si romani care faceau lucrurile astea. Si atunci? Care e numitorul comun la ei? Sau suntem noi, cateva femei care ne dam cu parerea pe bloguri si pe forumuri, exceptiile? Mi-ar placea sa cred ca nu. Mi-ar placea sa aflu ca astia erau exceptiile si am fost eu doar ghinionista sa nimeresc pe ei... ca imi venea mie sa ma duc sa-i iau in brate. Deci nu faceau istericale din alea fara logica. Pur si simplu se intindeau la parinti disperati si astia ii ignorau...
Pe drum inapoi Alex a fost saracutul de la inceput plictisit de drum si satul si obosit. I-am zis lui Relu ca a doua zi de drum o sa se tina cu mainile de marginile usii sa nu-l mai bagam in masina :)). Dar, scumpul de el, a fost cuminte. Nu-si gasea locul, mai maraia, eu m-am chinuit extraordinar sa il distrez, dar nu a plans si a cooperat cu mine tot drumul, a fost foarte intelegator! Cred ca m-a ajutat mult si tzitzi, cum maraia putin, cum il puneam la tzitzi, si daca era flamand, insetat, plictisit, obosit, somnoros, nervos, tzitzi rezolva pentru o scurta bucata de timp orice problema. Ii multumesc lui Dumnezeu ca am ajuns vremurile astea sa suga si el oricand si oriunde. Am ajuns sa ma bucur la 10 luni jumate ca Alex suge de zeci de ori pe zi :)))).
Ne-am oprit sa mai bushileasca prin iarba pe la o benzinarie. Dar nu parea sa-l relaxeze, asa ca nu avea rost sa pierdem timpul. Am vrut sa schimbam traseul, sa nu mai venim prin Budapesta. Si ne-am gandit ca de la Szeged sa o luam la dreapta catre Arad. La Novi Sad i-am dat pe gps Arad, ca ne-am gandit ca la Szeged sigur este ceva centura, nu avea rost sa ii dam Sgezed. Si cand ne-a scos de pe autostrada am lasat dupa gps sa vedem unde ne duce. Adica gps-ul nostru a vrut sa ne bage in tara cat de repede, asa ca am ajuns la Jimbolia (noi acu doi ani tot pe la Timisoara am umblat, dar prin Deta). Am tras tare sa mai mergem putin si sa innoptam la Arad. Desi, cum se lasa noaptea, cum Alex e disperat in masina. Cred ca in oboseala aia incepe sa creada ca vom innopta in masina si se supara tare. Chiar as putea spune ca e speriat noaptea in masina, si daca ii aprind becurile din spate.
Am ajuns la Arad si scumpul de el era asa de fericit, ca a inceput sa faca ture pe jos prin camera si radea in continuu de fericire ca va dormi intr-un pat! Chiar daca era tarziu, am iesit totusi pe terasa sa pape Relu o supa. Cand am iesit cu el din camera si am intrat in lift iar s-a speriat ca plecam de acasa! Si noaptea a fost destul de grea, a dormit destul de rau puiul mic. S-a si trezit de tot inainte de 6, asa ca am profitat si am pornit la drum.
Am ajuns in Oradea si imi trebuia la baie, asa ca ne-am gandit sa mergem prin Ungaria acasa, ca au toalete mai civilizate la benzinarii :))). Glumesc :D, de fapt ne enervaseram pe drumul Arad-Oradea si stiam deja de mai demult ca Oradea - Satu Mare e dezastru rau rau, asa ca, la fel ca multi romani probabil, am iesit din tara la Oradea (Bors) si am intrat inapoi in tara la Satu Mare (Petea). Drumuri bune, benzinarii civilizate cu toalete curate :)). Si cu ocazia asta am "economisit" un drum, ca aveam noi de gand sa mergem candva la Tesco la Matesalka sa ii luam puiului haine de toamna. Ca a venit frigul si el nu are decat maieuri si pantaloni scurti :)). Hainele de copii in Ungaria sunt cam la un sfert de pret ca la noi si mult mai frumoase si mai de calitate. Asa ca am facut-o si pe asta si pe la ora 2 am ajuns la Baia Mare.
Si pe drum cand mai era marait eu incepeam sa-i povestesc despre bunicu' si bunica, cu cantecele de rigoare (ca ii inventeaza bunicul cantece cu orice), cu unchiu Lali cu care face cioc cu capul, cu Lucky si Nero (la fiecare trebuie descris latratul specific). Si de fiecare data cand ii povesteam asculta curios, se oprea din marait, ma privea nedumerit, ca si un batranel care parca parca isi aminteste ceva de chestiile astea dar nu stie de unde sa le scoata, ca si cum s-ar gandi "pai eu astea le cunosc bine, dar unde au disparut zilele astea?". Si zambea asa, usor, rusinat parca pentru ca nu isi aminteste totul bine. Cand am ajuns acasa, cateva ore a scos continuu exclamatii de mirare, si la bunica, si la catei, apoi l-a vazut pe unchiul Lali si a zambit, apoi la orice mic detaliu se mira (si curtea si casa sunt tare mari.... si el a fost peste tot si peste tot s-a jucat cu ceva)...
Despre zilele astea:
- eu caut papuci - astept recomandari :D. Imi plac cei de la hiphip.ro sau napati.ro, dar am inteles ca sunt de interior. Noi avem gresie rece, deci ar trebui sa-i iau ceva. Dar pentru afara, sa umble pe asfalt ud de toamna, oare ce ar merge? Imi plac mult cum arata pantofii sport, parca par mai flexibili decat pantofiorii clasici rigizi si greoi. Dar oare sunt ok? Cei gen adidas, nike, etc... De unde de pe net i-as putea lua pantofiori? Si cum as putea avea incredere de pe net ca ii sunt buni, cand ceea ce incerc aici in oras marimea 19 nu ii sunt buni, iar marimea 20 sunt prea mari? Cred ca 19 ar fi ok pe lungime, dar nu ii incape piciorusul pe latime... Si pentru la iarna oare ce trebuie sa cumparam? Sunt in mari dileme si cautari si nu ma lamuresc deloc... Am citit o reclama ca Elefanten de la Deichmann ar fi pentru piticii astia cu piciorul mai lat. Chiar asa o fi? Sper sa ajung la Cluj la un Deichmann
- azi m-a luat o mamica de baietel de un an ca il alaptez prea mult pe Alex. Eu am zis ca nu mananca solide. A spus ca ar trebui sa ii dau cateva zile tzitzi doar dimineata si seara, si de foame va manca solide :)))).
O Pisică, Două Întâlniri
Acum 3 săptămâni
Draga Raluca,
RăspundețiȘtergereTu esti o desteapta si faci totul f. bine, nu te lasa derutata de diferite mame neinformate si nestiutoare, care probabil nu s-au documentat nici pe jumatate ca tine, care isi iau informatiile probabil numai de la stirile TV sau din ziarele cu fetele dezbracate (sponsorizate de cele mai multe ori de diferitele ramuri ale minunatei industrii, care se gandesc cu drag numai la propriul portofel si nu la binele oamenilor)...
Mamele care alapteaza in Germania f. mult timp (si pana la 6 ani, SIC!!!), lasa copiii sa se intzarce (oare cum sa scriu cuvantul ca sa intelegi ce vreau sa spun?) singuri, asteapta pana nu mai vor ei sa bea lapte. O data cu aparitia dintilor, le ofera insa bineinteles copiilor si solide, le lasa insa acestora decizia, cat si din ce mananca, daca nu vor, nu ii obliga.
Foarte interesanta e pt. tine poate si pagina Sonjei Watt
www.gluecklichleben.wordpress.com, e in germana, dar e o parte si in engleza. Sonja e o mama tanara si nemipomenita, care scrie din experienta ei si a prietenilor ei despre nasterea naturala ACASA, bebelusi fara pampersi sau scutece, alaptare in tandem (s-a auzit deja de asta in RO?), patul de familie (copiii dorm ani buni in patul parintilor), hrana sanatoasa, homeschooling, etc. Cred ca o sa te intereseze.
Eu te felicit inca o data din tot sufletul, gasesc ca esti o mama extraordinara, minunata, nemaipomenita,s.a.m.d....
Raluca, noi ne-am descurcat foarte bine cu ghetutele elephanten de la Deichmann si cu incaltari de la humanic (nu stiu daca aveti magazinele astea in zona). In principiu ghetutele trebuie sa fie un pic pe glezna si cu talpa usor flexibila, adica sa poti indoi tu usor ghetuta in mana. Dar cel mai bine este sa le pui in picioruse si sa il pui pe pitic sa mearga un pic cu ele. Asa iti seama daca el se simte bine in ele sau sunt prea rigide si se chinuie sa mearga
RăspundețiȘtergerenoul header al blogului este tare frumos! :) Iar aventurile voastre, bine ca s-au terminat cu bine.
RăspundețiȘtergere... cat despre tipurile de parinti peste care ai dat... nu ma mira prea tare. sincer. Stiu f multi strainezi reci cu proprii lor copii... se pare ca acolo asta este trendul general in educatie. Sa il incurajezi sa stea cat mai repede singur pe picioarele lui... adica fara dependenta de parinti, chiar daca asta inseamna si sa ii refuze nevoia de alinare si apropiere de parinte. :(
Raluca, ce sa zic de mame care intarca puiutii rapid (si mai si dau sfarturi nesolicitate altora), cand o pediatra din Satu-Mare unde am fost cu Tudor la urgenta sa vad daca erau altceva decat alergie la mancare petele ce-i aparusera, s-a mirat tare ca inca e alaptat la 9 luni jumate si a spus ca "trebuie rapid intarcat, ca laptele nu mai e bun dupa 6 luni si ca o sa aiba probleme cu vomitat si diaree" - era clar pe dinafara inclusiv cu recomandarea OMS ca alaptarea se face minim 2 ani si mai mult, atata timp cat mama si copilul doresc. Oricum, pe kellymom citeam ca ininte de un an intai se ofera sanul si apoi hrana solida, daca , cat mai vrea copilul si dupa un an, se incepe invers, intai solide, apoi san...Tudor suge la fel de mult, de xx ori pe zi si pe noapte...
RăspundețiȘtergereSi mamici care alapteaza in tandem sunt si aici..chiar si eu cunosc una...
Draga Raluca bine ati revenit acasa! Am citit ca Alex a fost ok la drum asa ca eu va astept cu interes la Cluj unde avem Deichmann..:D si Ecco. Eu Isabelei i-am luat sandale si ghetute de la Deichmann si sunt multumita de ele, iar de toamna ceva ghetute mai inalte si grosute de la Ecco. Am auzit si de ghetutele/pantofii de la Melania (pe langa Alesd) dar nu am ajuns pe acolo sa vad ce si cum. Pantofiorii de la Napati sunt super super ok dar sunt doar de casa. Si noi avem gresie si de cand a dat frigul o incalt pe Isabela si in casa.
RăspundețiȘtergereDespre alaptat...la noi s-a terminat totul la 1 sept , la 11 luni si jumatate ale Isabelei din cauza medicatiei mele..:( asta e. NU te lua dupa sfaturi binevoitoare, tu stii cel mai bine ce e bun ptr puiul tau.
Va pupam!
Ce ma bucur sa aud ca sunt mame care alapteaza in tandem si in Ro, eu din pacate nu auzisem la timpul potrivit de asa ceva, imi pare si acum asa de rau ca l-am privit stramb pe baietelul meu, care vroia si el sa suga iar alaturi de sora lui.....
RăspundețiȘtergerePaginile Sonjei in engleza sunt:
www.rawfunfamily.com, www.energetictribe.blogspot.com
Ma bucur ca ati revenit cu bateriile incarcate si ca a fost bine , foarte frumoase pozele ,sa va fie de bine vacanta asta .
RăspundețiȘtergereLegat de plans , si aici vad asta peste tot , in carucioare , in masina , in scaune , in magazine peste tot , si imi e mila de saracii prunci dar apoi ma gandesc ca atunci cand se crizeaza Iza la fel poate gandeste si o alta mama de mine , cand ma duc cu Iza la plimbare si nu mai vrea in carucior si o iau in brate ma intreaba lumea de ce fac asta si nu o las in carucior ??????????
eu am comandat ptr casa niste pantofiori de casa de la Robeez , sunt superi ,superi , nu aluneca cu ei deloc si nici nu-i simte in picioare , desi mai mult vrea sa se joace cu ei , acuma imi pare rau ca nu am luat si de exterior tot din astia ca am vazut pe site-ul lor tare faini si au promotii destul de acceptabile .
eu dupa discutiile purtate aici si ce am mai citit pe net am decis ca in casa sa nu-i dau nimica rigid , poate doar afara , cel putin asa se recomanda aici .
va tzucam
ps ai vazut albumul pe picassa ?
Ralu, va pup! ce mai faceti dragilor!
RăspundețiȘtergereimi place la nebunie colajul cu piciorusele! este super, super! ioi si ce picioruse bronzate sunt in ultima poza:x:x:x
Ce dragut trebuie sa fie fost Alex cand a ajuns acasa si a redescoperit cu chiote de veselie pe cei dragi!
Pantofiorii de interior...noi avem Robeez..sunt incantata de ei! usor de pus, talpa de piele, subtire, moale, Ana i-a acceptat uosr..marimile lor sunt de la 0-6 luni, 6-12, 12-18 parca..noi avem 6-12 si ii mai ramane inca loc de umplut in fata;
Despre pantofiorii de exterior am scris pe blog, nu stiu daca ai apucat sa vezi..sunt cu talpa mai grosuta (dar totusi, ii pot indoi), ridicati pe glezna (de fapt, sunt ghetute) si cu sireturi...marimea 19 si ramane loc in spate sa-mi intre aratatorul meu;
M-am uitat pe site-ul napati si am impresia ca pantofiorii aceia draguti cu diverse animalute (elefantel) sau floricele..am impresia ca sunt in stilul celor de la Robeez;
va pupam cu drag!
Mimi, ma flatezi incredibil de tare! Simt ca nu merit atatea laude!
RăspundețiȘtergereAlex m-a invatat si putinul ce-l fac in natural parenting. Eu i-am cumparat patut si el a vrut sa doarma la inceput doar pe noi, iar acum intre noi. Eu i-am cumparat carucior, si el a vrut doar la mine in brate. Ii sunt recunoscatoare de cate m-a invatat!
Iti multumesc mult ca ma incurajezi. Intr-adevar sunt si la noi deja multe mame care isi cresc copiii cu sufletul, nu cu sfaturile vecinilor. Dar in jurul meu sunt putine, spre zero, din pacate. Din pacate si pentru copiii lor, ma doare sufletul. Dar si pentru ca ajung eu sa fiu privita ciudat. Chiar si oameni apropiati mie ma intreaba de multe ori daca il voi alapta si mai incolo de doi ani. Iar cu alaptatul in tandem nimeni din jurul meu nu e de acord. Chiar imi dau ca exemplu, daca tot vorbesc eu de natural, unde in natura mai sunt specii care sa alapteze doua generatii de pui deodata. Ideea e ca de fapt nu ar trebui sa avem pui la o diferenta mai mica de 4 ani, asa am citit undeva ca ar fi antropologic ok, si puii sa fie alaptati 4-7 ani. Natura oricum le aranjeaza pe toate si nu am cum sa raman insarcinata la ritmul asta de alaptare pe care il am acum. Oricum, de multe ori mi-e frica de o noua sarcina, pentru ca am citit ca putine mame care alapteaza in tandem au reusit sa alapteze si pe perioada sarcinii. Marea majoritate au facut pauza, pentru ca laptele a scazut si suptul a fost prea dureros. Si in situatia de fata nu stiu ce s-ar face Alex fara tzitzi.
O sa intru pe blogul acela. Iti multumesc din suflet inca o data pentru tot!
Roxana, multumesc mult! Intr-adevar, nu am mai auzit de humanic. In schimb elephanten astia vad ca sunt buni daca ii recomanda atata lume. Multumesc inca o data!
RăspundețiȘtergereG, ma mira foarte tare, eu as fi fost sigura ca strainii au mai mare acces la informatie decat noi. Si ma gandeam ca mai citesc si ei noile descoperiri si studii, in care se spune cat ii afecteaza pe puiuti nepasarea parintilor... Poate ca depinde si de natiuni. Uite, am fost o data in Israel si am ramas masca de tatii din familii. Ei erau cei ce se ocupau intensiv de copilasi! Erau niste imagini emotionante!
RăspundețiȘtergereAnca, te pup cu drag! Imi era dor de tine! Trebuie sa ne mai intalnim sa ne mai incurajam reciproc stii tu cu ce :D. Mai, se pare ca sunt idioate din astea. Uite ca doctorita noastra comuna de familie, in care nu ma prea incred, a zis totusi acuma cand am venit din Grecia ca am avut mare noroc eu si Alex ca il alaptez asa mult. O sunasem sa-i spun ca suntem ok, pentru ca ea s-a mirat foarte tare la ce risc il supun cu drumul in Grecia si mi-a insiruit o multime de boli pe care sigur le va face.
RăspundețiȘtergerePartea proasta cu doctorii astia e cand nimeresc pe niste femei care nu au incredere in instinctele lor, si nici nu au acces la informatie...
Si mie endocrinoloaga imi spusese sa il intarc pe Alex atunci cand am fost la ea, in mai parca. Chiar daca tratamentul ei putea fi amanat, ea se ocupa doar de bucata ei de specializare, altceva n-o interesa. Dar asta de care spui tu e mult mai grava, ca e pediatra...
Cecilia, esti o scumpa tot timpul cu incurajarile astea, ca mamele stiu ce e mai bine pentru puii lor! Nici nu stii cat iti ridica moralul asa ceva.
RăspundețiȘtergereMelania am primit cadou doua perechi si chiar daca sunt marimea 20, si la talpa se vede ca i-ar fi mari de tot, nu ii intra piciorusul. De asta ma gandeam la elephanten, ca sunt mai lati, dupa cate am citit. Sau poate pe cand va ajunge sa aiba marimea 20, nu-i va mai fi asa grasut piciorul, cine stie?
Ieri, vineri, am tras o fuga pana la Cluj. In primul rand ca sa il vada bunicii pe Alex bronzat :D, in al doilea rand ca sa imi fac eu analizele de tiroida. Nu te-am sunat pentru ca am stiut ca programul pe cele 4-5 ore de stat in Cluj va fi super incarcat si asa a si fost. Am fost si in polus, am gasit incaltaminte minunata la deichmann, la ecco nu aveau ce ne trebuia, asa ca am fost si in Iulius. Oricum, ai avut dreptate, astea mi se par deocamdata si mie niste marci absolut minunate de papuci. La ecco marimea 19 ii erau perfecti, asa doar putin mari, cat sa poata umbla acuma cu ei. Dar aveau doar roz :D asa ca mai asteptam sa mai aduca. Vezi ca au ceva reduceri, am vazut la Iulius, si nu numai la sandalute, ci si la niste pantofiori sport care ar merge si de toamna.
Am fost si la Boribon, magazinul ala cu jucarii de lemn. Dar voi povesti intr-o postare cand voi avea putin timp.
Si abia astept sa ne intalnim si noi! Sa am o data timp in Cluj mai mult. Acum cred ca ne-ar fi si "dezmostenit" socrii daca nu mergeam la ei cat de repede posibil sa-si vada minunea de nepot :)). Atata am asteptat sa ne intalnim, ca o sa am niste emotii :))...
Dana mami de Iza, nici eu nu vreau sa-i dau nimic rigid. Doctorita a zis neaparat cu gheata si talpa rigida sa-l pun, si repede in premergator, cum nu l-am pus in premergator inca? :D
RăspundețiȘtergereDa, astia de la napati si hiphip sunt ca robeez, dar robeez nu se gasesc la noi.
Hai mai ca nu ma asteptam si in Franta la asa ceva. Doar acolo e patria haptonomiei :). Adica ajung sa se conecteze la asa un nivel fin cu bebe din burtica, iar apoi sa il lase sa planga?
Sa stii ca nu am vazut pozele. Le-ai pus undeva? Mi le-ai trimis pe mail si eu ca o nesimtita n-am zis nimic? Trebuie sa-l rasfoiesc putin :">.
Te pup!
Dana mami de Ana, ca de obicei esti tare dulce si citesc cu zambetul pe buze ce scrii. Multumesc mult mult mult!
RăspundețiȘtergereRaluca, hai sa-ti mai scriu ca n-o mai facusem demult. Despre mancare stii ce parere am, transpare si din mediocritatea mea de blog. Copilul meu s-a apucat de mancat mai serios spre doi ani si crede-ma ca Anda nu e nici subnutrita nici nu sufera de avitaminoza, nici vreo problema cu creierii nu are.
RăspundețiȘtergereDatoria ta de parinte e sa-i oferi hrana sanatoasa. Vrea, bine, nu (si va cere: tti? titi? cum face a mea :(( ), nu mananca si gata. Azi anda a mancat un galbenus si ceva cu paine (miez) si seminte de dovleac prajite de mine / curatate. Ii plac si-mi cere. Nu a vrut mancare. Si lapte ori am avut cam putin, ori a supt ea des, ca simt ca parca nu avea ce trage. Dar asta stiu de multa vreme ca e doar o impresie, am ajuns sa nu mai simt uneori cand curge laptele.
Incaltari: desi si la noi e rece, Anda umbla cu picioarele pe gresie. A mai avut pentru iarna sosete cu talpa de piele sau silicon, antiderapante. Mie mi s-a parut ca mersul descult e esential in formarea unor obiceiuri sanatoase si nu am nici covoare prin casa, doar parchet si gresie. Pe-afara a purtat: adidasi *si no name dar si unii decathlon care mi-au placut enorm) ghete pe glezna, cizme mai inalte, imblanite. Important e ca incaltarile sa fie captusite cu piele sau panza de calitate, nu sintetica - cele de toamna si imblanite bine pentru ca inca sunt sensibili la extremitati - cele de iarna. Alege modele care sa intre usor in picior. Cu fermoar pe o parte, care sa se deschida pana foarte jos la cizme, sau daca alegi ceva cu siret sa se deschida ffffff mult, sa-i dai practic limba la o parte cand incalti si sa rmaana acoperit putin la varf, asta te ajuta foarte mult. Daca Alex nu are ceva diagnosticat de un ortoped, incaltarile mai speciale nu sunt neaarat recomandate. In ultima vreme apar studii care arata ca talonetul (acea ridicatura care chipurile formeaza scobitura piciorului si crede-ma e incomod sa mergi pe asa ceva) e pierdere de vreme, iar copiii nu au nevoie de incaltari ortopedice, practic nu aduc nicio diferenta in dezvoltarea de mai tarziu. Trebuie insa urmarit cu atentie. La inceput, mersul pe varfuri de exemplu si faptul ca paseste cu genunchii adusi in interior, facand un mic X din picioare, sau invers, facand picioarele paranteza, sunt mici nereguli care se corecteaza singure si inca repede.
Dar eu sunt o mamica mair relaxata,c a sa nu zic nesimtita de0a dreptul :)
acum, cu a doua bb, m-am obisnuit sa fiu vazuta ca o tampita ciudata si masochista care alapteaza la peste un an, nu are biberon si doarme cu copilele. sa traiasca fiecare la multi ani, da mi-i hia de coconi!
RăspundețiȘtergerema bucur ca v-ati distrat si imi vine sa pup piciorutele din poze.
Bravo fetelor, sunteti toate niste mame nemaipomenite, asa mi se incalzeste sufletul cand citesc ce scrieti!!! Desi copiii mei sunt mari (11 si 7), citesc acum o gramada de bloguri despre bebelusi, cu o placere deosebita, pentru ca scrieti voi asa de frumos!
RăspundețiȘtergereVa imbratisez pe toate cu drag si va doresc putere sa rezistati mai departe, eu m-am lasat influentata de rude, prieteni, pseudo-experti si acum tare rau imi pare. Daca as putea sa da timpul inapoi....
Si iar ai mare dreptate draga Raluca: si mie mi-au fost copiii cei mai buni "profesori" de viata, datorita lor, mi s-au deschis cu adevarat "ochii" sufletului, inimii si mintii.
RăspundețiȘtergereZoozie, multumesc mult! La cat de informata esti, nu poti spune ca esti o mama nesimtita! :D
RăspundețiȘtergereRalus, ma bucur ca ai trecut pe la mine, maramureseanca mea! :-* Sa stii ca si eu azi am fost ciudatenia parcului, cu copilul in sling. Noroc ca nu i-a trebuit tzitzi, ca era vai si amar :))
Mimi, te asteptam cu sfaturi din experienta ta! Asa de frumos vorbesti! Si asa de cald! Cred ca esti o mama minunata!
Asa mi-as dori sa fiu o mama buna, draga mea Raluca, e singurul lucru pe care il dam cu adevarat copiilor nostri...Am facut din pacate multe greseli, din fericire sper insa ca am invatat macar ceva din ele...
RăspundețiȘtergereGeneratia mea este catastrofala (mamele alea mai trecute din parc care le stiu pe toate cel mai bine), trebuie sa veniti voi si sa ne invatati ce e bine, de aceea tineti-va bine pe baricade fetelor, nu va lasati derutate de prostia omeneasca, copiii vostri va vor fi recunoscatori. Eu va tin pumnii si va sustin total!!
Mimi >:D< >:D< >:D<
RăspundețiȘtergere