Cand incepem si noi diversificarea?
Pai daca OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) si tot felul de Asociatii de Medici Pediatri recomanda mai nou alaptatul exclusiv pana la 6-8 luni, prima data m-am gandit ca vom merge pana la 8, sa fim mai "introdusi in vara", sa avem multe fructe de sezon. Si ca sa aman introducerea oricarui aliment posibil alergen, sa ii fie lui mai bine pe viitor. Dar am redus la 7. Poate si presata de cei din jur care se mira si insista ca moare puiul de foame :D. Poate si curioasa tare cum va fi, parca de abia astept sa ii vad fatuca mirata. Poate si pentru ca deja mi se pare pregatit.
Dar chiar m-am gandit ca s-ar putea sa nu ajungem la 7 luni :D. Asta pentru ca primul lui aliment va fi mar, avem mere de-ale noastre, bio, din curte, nestropite, ne-nimic. Si cum tot mancam si a mai venit si caldura care le strica, a mai ramas doar o ladita de mere bio :D. Daca mai astept o luna nu mai raman deloc si eu eram foarte hotarata sa incep cu merele mele.
De ce spun ca e pregatit? Care sunt semnele care trebuie urmarite pentru a sti daca bebelusul e pregatit pentru diversificare? Teoria spune asa:
- Sa isi fi dublat greutatea de la nastere. Bifat!
- Sa poata sta singur in fundulet. Sta de o saptamana si ceva, dar mai mult sprijinit in maini si nu pe perioade lungi.
- Sa fie trecut de 6 luni. Bifat!
- Sa isi fi pierdut refluxul de supt si de aruncare afara din gurita a solidelor. Recunosc ca nu stiu asta cum s-o verific :D.
- Sa manifeste interes fata de mancare (dar sa nu uitam ca un copil de 4-6 luni incearca sa bage in gura orice si e atras de orice vede in mainile adultilor!).
- Sa aiba capacitatea de a arata ca este satul la o masa si sa refuze mancarea. As putea spune ca doar de putina vreme nu mai vomita din cauza de supraalimentare. Cateodata se mai intampla, si am inteles ca e mult mai grav sa vomite de prea multa mancare solida. Se intampla sa refuze sanul si sa vrea apoi peste 2 minute, deci e nehotarat...
- Faptul ca saliveaza si se uita fix la parinti cand mananca nu e un semn ca are nevoie de mancare solida. Am citit ca un semn ar fi faptul ca incepe sa imite mestecatul. Asta facem deja de mai mult de doua saptamani, mesteca deodata cu mine cand eu mananc. Pe cand salivatul si fixatul cu privirea ("hai, da-i putin, nu vezi ca-i e pofta?" :D) il practica de pe la 4 luni.
- Faptul ca se trezeste noaptea sa manance nu inseamna ca are nevoie de mancare solida. Poate sa-i fie sete, poate avea nevoie de consolarea sanului, poate sa aiba probleme cu somnul, sa ii iasa dintii, sa aiba un puseu de crestere, etc.
- Am citit recent pe un site de BLW (Baby Led Weaning) ca un bebelus e pregatit de diversificare cand apuca obiectele cu degetul mare si aratator, si nu cu toata mana. Alex inca nu face asta, daca e sa ma iau si dupa asa ceva.
- In plus, multe site-uri de oameni "naturisti" spun ca in mod natural organismul bebelusilor e pregatit sa manance solide atunci cand le ies dinti si masele. Adica, pe langa laptele matern, sa li se dea doar ce ar putea manca cu ajutorul dintisorilor, si nimic altceva. Daca noi consideram de exemplu ca nu ar putea manca mar crud cu gingiile, si ar trebui facut piure, inseamna ca organismul lui nu e pregatit cu enzime sa digere acel mar. De mii de ani nu stateau parintii sa le faca fructele piure. La fel, sunt studii stiintifice care arata ca organismul uman nu secreta enzime care sa digere cerealele pana cand apar maselele, care sa le mestece. Apropo de asta, am mai citit ca doar acum, generatia mamelor noastre, a fost oarecum fortata si indoctrinata sa inceapa asa devreme diversificarea, pentru a se intoarce la servici. A fost cam prima generatie de femei muncitoare. Bunicile si strabunicile noastre nu aveau vreme sa faca piureuri la copii, asa ca ii alaptau pana cand erau destul de mari, aveau dinti si masele, sa poata manca ce aveau adultii in farfurii. Alex inca nu are nici un dintisor.
Oricum, pana la 9 luni se pare ca organismul bebelusului nu poate folosi nutrientii din hrana solida, stie sa se "ocupe" doar de lapte. Diversificarea se incepe mai devreme pentru a obisnui bebelusul cu gusturile, cu aspectul, nu pentru a inlocui laptele. Deci hrana majoritara trebuie sa fie laptele. Din cauza asta pana pe la 9-10 luni e recomandat sa fie inlocuita doar o masa de lapte cu solide.
Edit 4 martie 2015.
M-am apucat sa recitesc unele postari si vreau sa corectez greselile. Nu se inlocuieste niciodata nicio masa de lapte, se vede ca pe vremea cand scriam aici ma bazam pe informatia din revistele si site-urile mainstream pentru mamici. Laptele se da in continuare la cerere, cum poti sa inlocuiesti "o masa de lapte" daca acesta se da la cerere? O data din cele 50 de ori pe zi cand cere san il refuzi ca sa-i dai solide? E o exprimare invatata din astfel de surse mainstream, care nu numai ca intentionat pericliteaza alaptarea, dar sunt si obisnuite doar cu sistemul la program dat de utilizarea laptelui praf.
Stiu de aiureala cu fierul, ca la 6 luni fix se hotaraste organismul ca nu mai are rezerve suficiente de fier :D. La inceput au aparut mai multe studii care au demonstrat ca se pierde la 4 luni, apoi ca la 8-9 luni. Pana la urma s-a aratat de ce erau rezultate asa diferite! Fierul acumulat din burtica mamei incepe sa se piarda in momentul in care introducem hrana solida, oricand se intampla asta, din cauza digestiei.
Asa ca va tinem la curent daca incepem diversificarea inainte de 16 mai ;)
Later edit: am recitit postarea si iar am simtit un ton categoric, care nu e bun, nu e constructiv, trebuie lasat si bebelusul sa hotarasca. Si m-au invatat ceva fetele mele de pe DC: nu e tot timpul adevarat ce spun cartile. Trebuie urmarit ce e bine pentru bebelus si ce vrea el. Cred ca eu folosesc acest ton mai categoric gandindu-ma la mamicile pe care nu le inteleg, care grabesc intentionat procesul de diversificare, fortand bebelusul care nu este pregatit, ca sa poata sa se laude ca "la 8 luni mananca deja din mancarea noastra", ca si cum ar fi cea mai mare dovada de inteligenta a bebelusului. Dar sunt atatea mamici care gandesc ca mine si ai caror bebelusi pur si simplu nu mai vor sa bea laptic dupa ce dau de gustul solidelor, sau carora le face rau lapticul... Nu am gandit niciodata rau despre aceste mamici. Si nu am cum sa stiu inca reactia lui Alex la mancarea solida. Eu acum ma pronunt din teoria citita doar.
Si chiar si mamicile care gresesc mult cu diversificarea copiilor mi se pare ca se impart in doua categorii: cele care nu stiu ca fac rau ("cu mar cu biscuiti am crescut si noi, si nu am ajuns bine?"), si cele care stiu si totusi persevereaza. De o mamica din a doua categorie am fost intrebata intr-o zi "dar tu nu ai inceput inca sa-i dai mancare? Te iei dupa ce scrie in carti si ce spun doctorii sa incepi la 6 luni si cu fructe??? Prostii! Mai Alex, ia spune-i tu la bunica sa-ti dea din mancarea care o face acolo pentru barbatii din familie!". Mi s-a parut asa bizar, sa stii ce se recomanda, si sa ai impresia ca totul e o gluma, cand poti sa strici asa de mult, de la sistemul digestiv (unde nu mosteneste de la noi unul sanatos), la alergii, la intolerante, la sistemul hormonal (unde iar noi suntem "afectati"). Lumea crede ca daca nu a avut o reactie pe loc inseamna ca ii e bine. Nu e asa. Poti sa capeti o boala la maturitate dintr-o greseala din procesul de diversificare.
Dar de ce am inceput de fapt aceasta adaugare ulterioara la subiect, sa punctez pentru eternitate ca de fapt nici nu am fi putut incepe la 6 luni fix cu diversificarea, pentru ca:
- aveam o iritatie urata, cel mai probabil cauzata de transpiratie, dar oricum, ne-ar fi facut sa nu observam usor anumite reactii adverse pe piele la noile alimente
- la 6 luni si o zi a racit, si deci nu-i puteam bombarda organismul cu ceva nou, trebuia lasat sa se lupte. Sistemul imunitar probabil era la pamant si deci o enteroviroza ar fi fost destul de probabila.
Da, stiu, ce beneficii are alaptarea daca a racit puiul mic alaptat exclusiv? Nu stiu sa raspund, doar ca acest virus ne-a lovit pe toti, eu si Alex am scapat intr-o saptamana de tot (eu cu ceaiuri doar, Alex cu ser fiziologic si aspirat), iar bunicii amandoi inca trag si dupa doua saptamani, si au luat tratament antibiotic. Doar in ultimele 3 zile am citit de doua studii noi, care arata beneficiile alaptarii in raport cu sindromul metabolic si in raport cu celulele canceroase, dar asta e o alta poveste, si deja postarea aceasta nu mai are o structura bine pusa la punct :D.
Pai daca OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) si tot felul de Asociatii de Medici Pediatri recomanda mai nou alaptatul exclusiv pana la 6-8 luni, prima data m-am gandit ca vom merge pana la 8, sa fim mai "introdusi in vara", sa avem multe fructe de sezon. Si ca sa aman introducerea oricarui aliment posibil alergen, sa ii fie lui mai bine pe viitor. Dar am redus la 7. Poate si presata de cei din jur care se mira si insista ca moare puiul de foame :D. Poate si curioasa tare cum va fi, parca de abia astept sa ii vad fatuca mirata. Poate si pentru ca deja mi se pare pregatit.
Dar chiar m-am gandit ca s-ar putea sa nu ajungem la 7 luni :D. Asta pentru ca primul lui aliment va fi mar, avem mere de-ale noastre, bio, din curte, nestropite, ne-nimic. Si cum tot mancam si a mai venit si caldura care le strica, a mai ramas doar o ladita de mere bio :D. Daca mai astept o luna nu mai raman deloc si eu eram foarte hotarata sa incep cu merele mele.
De ce spun ca e pregatit? Care sunt semnele care trebuie urmarite pentru a sti daca bebelusul e pregatit pentru diversificare? Teoria spune asa:
- Sa isi fi dublat greutatea de la nastere. Bifat!
- Sa poata sta singur in fundulet. Sta de o saptamana si ceva, dar mai mult sprijinit in maini si nu pe perioade lungi.
- Sa fie trecut de 6 luni. Bifat!
- Sa isi fi pierdut refluxul de supt si de aruncare afara din gurita a solidelor. Recunosc ca nu stiu asta cum s-o verific :D.
- Sa manifeste interes fata de mancare (dar sa nu uitam ca un copil de 4-6 luni incearca sa bage in gura orice si e atras de orice vede in mainile adultilor!).
- Sa aiba capacitatea de a arata ca este satul la o masa si sa refuze mancarea. As putea spune ca doar de putina vreme nu mai vomita din cauza de supraalimentare. Cateodata se mai intampla, si am inteles ca e mult mai grav sa vomite de prea multa mancare solida. Se intampla sa refuze sanul si sa vrea apoi peste 2 minute, deci e nehotarat...
- Faptul ca saliveaza si se uita fix la parinti cand mananca nu e un semn ca are nevoie de mancare solida. Am citit ca un semn ar fi faptul ca incepe sa imite mestecatul. Asta facem deja de mai mult de doua saptamani, mesteca deodata cu mine cand eu mananc. Pe cand salivatul si fixatul cu privirea ("hai, da-i putin, nu vezi ca-i e pofta?" :D) il practica de pe la 4 luni.
- Faptul ca se trezeste noaptea sa manance nu inseamna ca are nevoie de mancare solida. Poate sa-i fie sete, poate avea nevoie de consolarea sanului, poate sa aiba probleme cu somnul, sa ii iasa dintii, sa aiba un puseu de crestere, etc.
- Am citit recent pe un site de BLW (Baby Led Weaning) ca un bebelus e pregatit de diversificare cand apuca obiectele cu degetul mare si aratator, si nu cu toata mana. Alex inca nu face asta, daca e sa ma iau si dupa asa ceva.
- In plus, multe site-uri de oameni "naturisti" spun ca in mod natural organismul bebelusilor e pregatit sa manance solide atunci cand le ies dinti si masele. Adica, pe langa laptele matern, sa li se dea doar ce ar putea manca cu ajutorul dintisorilor, si nimic altceva. Daca noi consideram de exemplu ca nu ar putea manca mar crud cu gingiile, si ar trebui facut piure, inseamna ca organismul lui nu e pregatit cu enzime sa digere acel mar. De mii de ani nu stateau parintii sa le faca fructele piure. La fel, sunt studii stiintifice care arata ca organismul uman nu secreta enzime care sa digere cerealele pana cand apar maselele, care sa le mestece. Apropo de asta, am mai citit ca doar acum, generatia mamelor noastre, a fost oarecum fortata si indoctrinata sa inceapa asa devreme diversificarea, pentru a se intoarce la servici. A fost cam prima generatie de femei muncitoare. Bunicile si strabunicile noastre nu aveau vreme sa faca piureuri la copii, asa ca ii alaptau pana cand erau destul de mari, aveau dinti si masele, sa poata manca ce aveau adultii in farfurii. Alex inca nu are nici un dintisor.
Oricum, pana la 9 luni se pare ca organismul bebelusului nu poate folosi nutrientii din hrana solida, stie sa se "ocupe" doar de lapte. Diversificarea se incepe mai devreme pentru a obisnui bebelusul cu gusturile, cu aspectul, nu pentru a inlocui laptele. Deci hrana majoritara trebuie sa fie laptele. Din cauza asta pana pe la 9-10 luni e recomandat sa fie inlocuita doar o masa de lapte cu solide.
Edit 4 martie 2015.
M-am apucat sa recitesc unele postari si vreau sa corectez greselile. Nu se inlocuieste niciodata nicio masa de lapte, se vede ca pe vremea cand scriam aici ma bazam pe informatia din revistele si site-urile mainstream pentru mamici. Laptele se da in continuare la cerere, cum poti sa inlocuiesti "o masa de lapte" daca acesta se da la cerere? O data din cele 50 de ori pe zi cand cere san il refuzi ca sa-i dai solide? E o exprimare invatata din astfel de surse mainstream, care nu numai ca intentionat pericliteaza alaptarea, dar sunt si obisnuite doar cu sistemul la program dat de utilizarea laptelui praf.
Stiu de aiureala cu fierul, ca la 6 luni fix se hotaraste organismul ca nu mai are rezerve suficiente de fier :D. La inceput au aparut mai multe studii care au demonstrat ca se pierde la 4 luni, apoi ca la 8-9 luni. Pana la urma s-a aratat de ce erau rezultate asa diferite! Fierul acumulat din burtica mamei incepe sa se piarda in momentul in care introducem hrana solida, oricand se intampla asta, din cauza digestiei.
Asa ca va tinem la curent daca incepem diversificarea inainte de 16 mai ;)
Later edit: am recitit postarea si iar am simtit un ton categoric, care nu e bun, nu e constructiv, trebuie lasat si bebelusul sa hotarasca. Si m-au invatat ceva fetele mele de pe DC: nu e tot timpul adevarat ce spun cartile. Trebuie urmarit ce e bine pentru bebelus si ce vrea el. Cred ca eu folosesc acest ton mai categoric gandindu-ma la mamicile pe care nu le inteleg, care grabesc intentionat procesul de diversificare, fortand bebelusul care nu este pregatit, ca sa poata sa se laude ca "la 8 luni mananca deja din mancarea noastra", ca si cum ar fi cea mai mare dovada de inteligenta a bebelusului. Dar sunt atatea mamici care gandesc ca mine si ai caror bebelusi pur si simplu nu mai vor sa bea laptic dupa ce dau de gustul solidelor, sau carora le face rau lapticul... Nu am gandit niciodata rau despre aceste mamici. Si nu am cum sa stiu inca reactia lui Alex la mancarea solida. Eu acum ma pronunt din teoria citita doar.
Si chiar si mamicile care gresesc mult cu diversificarea copiilor mi se pare ca se impart in doua categorii: cele care nu stiu ca fac rau ("cu mar cu biscuiti am crescut si noi, si nu am ajuns bine?"), si cele care stiu si totusi persevereaza. De o mamica din a doua categorie am fost intrebata intr-o zi "dar tu nu ai inceput inca sa-i dai mancare? Te iei dupa ce scrie in carti si ce spun doctorii sa incepi la 6 luni si cu fructe??? Prostii! Mai Alex, ia spune-i tu la bunica sa-ti dea din mancarea care o face acolo pentru barbatii din familie!". Mi s-a parut asa bizar, sa stii ce se recomanda, si sa ai impresia ca totul e o gluma, cand poti sa strici asa de mult, de la sistemul digestiv (unde nu mosteneste de la noi unul sanatos), la alergii, la intolerante, la sistemul hormonal (unde iar noi suntem "afectati"). Lumea crede ca daca nu a avut o reactie pe loc inseamna ca ii e bine. Nu e asa. Poti sa capeti o boala la maturitate dintr-o greseala din procesul de diversificare.
Dar de ce am inceput de fapt aceasta adaugare ulterioara la subiect, sa punctez pentru eternitate ca de fapt nici nu am fi putut incepe la 6 luni fix cu diversificarea, pentru ca:
- aveam o iritatie urata, cel mai probabil cauzata de transpiratie, dar oricum, ne-ar fi facut sa nu observam usor anumite reactii adverse pe piele la noile alimente
- la 6 luni si o zi a racit, si deci nu-i puteam bombarda organismul cu ceva nou, trebuia lasat sa se lupte. Sistemul imunitar probabil era la pamant si deci o enteroviroza ar fi fost destul de probabila.
Da, stiu, ce beneficii are alaptarea daca a racit puiul mic alaptat exclusiv? Nu stiu sa raspund, doar ca acest virus ne-a lovit pe toti, eu si Alex am scapat intr-o saptamana de tot (eu cu ceaiuri doar, Alex cu ser fiziologic si aspirat), iar bunicii amandoi inca trag si dupa doua saptamani, si au luat tratament antibiotic. Doar in ultimele 3 zile am citit de doua studii noi, care arata beneficiile alaptarii in raport cu sindromul metabolic si in raport cu celulele canceroase, dar asta e o alta poveste, si deja postarea aceasta nu mai are o structura bine pusa la punct :D.
Postări
Foarte interesant postul. Si mai ales f util ca ai adunat esentialul din ce ai citit tu:)
RăspundețiȘtergereMultumim.
Adriana, multumesc mult! :) Acum am vazut si eu ce interesant e blogul vostru! Va "cunosteam" cat de cat din pozele de la intrunirile clubului textilistilor si mi-a placut tot timpul de voi! Tati vostru e asa de mandru in poze, si putini tatici sunt asa cu noile trenduri :D.
RăspundețiȘtergere:) Hei, ma bucur ca ne-ai vizitat pe blog. Multumim de vizita si te mai asteptam p-acolo.
RăspundețiȘtergereDa, suntem si pe fb in club impreuna am vazut. Da, tati e mandru rau! De bebe, de sling, de tot:))
Buna,
RăspundețiȘtergerePoti sa imi dai si mie un link - doua cu trimitere la factul ca pana la "9 luni se pare ca organismul bebelusului nu poate folosi nutrientii din hrana solida, stie sa se "ocupe" doar de lapte". Iti multumesc mult.
Buna Maria! Scuze pentru incoerenta raspunsului, am avut o zi ingrozitoare si trista. Dar chiar daca nu am acum in minte (sau in bookmarks) un link concret, am vrut sa-ti raspund, sa nu te las asa, mai ales la cat ma stiu de uituca.
ȘtergereCred ca m-am referit la cereale in principal, desi sunt multi care recomanda alaptare exclusiva pana la 1 an chiar. Eu cred ca trebuie ascultat copilul, dupa 6 luni (adica daca ni se pare ca "cere" inainte de varsta aceasta eu nu i-as da :D). Si sa-i oferim alternative sanatoase, din care sa aleaga, adica am incredere in alegerea lui daca eu ii pun in fata doar alternative sigure, pentru ca el nu are cunostintele necesare sa stie ce ii face rau sau nu. Parerea mea pe tema diversificarii, mai actuala putin, am scris-o aici http://alexcreste.blogspot.ro/2011/11/parerea-mea-pe-tema-diversificarii.html.
Incerc sa-mi amintesc de acu' doi ani daca ma refeream doar la experientele mamicilor din jur, care observau ca hrana iese intreaga, asa cum a si intrat, dar ca toate acestea ajutau totusi la obisnuirea cu texturi si cu gusturi noi. Sau ma refeream la faptul ca pana le ies molarii nu au enzima necesara digerarii cerealelor, amilaza. Asta e ceva cunoscut, poti da un search pe google cu "amylase, molars" si gasesti multe articole. Si nu se refera doar la cele cu gluten (care pot fi nocive pentru organismele lor inainte sa iasa molarii, pot da intolerante mari, boli autoimune, alergii, boli digestive,...), ci si la pseudocereale (orez, porumb, mei, hrisca, amarant, quinoa,...). Acestea din urma nu fac neaparat rau, dar sunt un balast care trece nedigerat prin tubul digestiv. Despre cereale mai gasesti linkuri si pe bebster, si in linkul dat de mine mai sus.
Un link interesant, care abordeaza si faptul ca rezervele de fier incep sa se consume doar cand incepe diversificarea, dar si treaba asta cu amilaza, este aici http://www.naturalnews.com/027418_natural_babies_food.html.
Numai bine si sanatate!