Sau cel putin asta banuiesc eu ca e cauza.
Dinti si somn
Cele doua maselute de jos erau pana acum doar umflate, din septembrie! Umflate rau rau, cam o jumatate de centimetru si in sus si in laterale. Acum nu mai sunt umflate "rotund", ci au capatat umflaturile forma si textura de masele. Deci daca imi bag degetul in gurita lui le simt ca si cum ar fi maselele afara de tot, la marimea lor finala, crescute gata! Cu coltii aferenti, si cu taria specifica dintilor. Se simt toate denivelarile maselutei, exact ca si cum ar fi crescuta de tot! Si daca ma uit in gurita, vad ca maselutele sunt inca total acoperite de pielea roz a gingiei, dar au in dreptul coltisorilor puncte albe.
Eu ma asteptam sa se intample ca la dintisori, sa iasa intai un coltisor si apoi sa creasca asa mare. Imi da impresia ca are gingia mult prea tare si nu reuseste sa sparga si de aceea a crescut asa in inaltime maseluta, intinzand de gingie. Oare cat ne va mai chinui? Il vad ca e terminat de durere, musca orice, cand sta la mine in brate imi molfaie cataramele de la sutien, geme cand face asta.
Stau si ma intreb de unde diferentele astea intre copilasi? Nu, nu ma apuc iar sa compar copilasii, ma intreb din punct de vedere anatomic, as vrea o explicatie. De ce unora nici nu li se umfla gingia, ci doar se trezesc ca au coltisori? De ce unora le ies mai repede, de ce unora le ies mai dureros? Tine de gingie? Tine de dantura? De calciu, de fosfor? Ca nu e numai de pragul diferit de tolerare a durerii aici. Pentru ca unora le ies un-doi, fara umflatura, fara nimic... Si as vrea sa fiu impacata ca am facut tot ce trebuie, adica nu as vrea sa aflu ca faptul ca ies mai incet indica o lipsa in organism care trebuie corectata si eu nu fac nimic...
Asa, sa revin la somn. De joi seara a inceput sa adoarma foarte greu. De joi seara pana azi l-am scuturat si l-am leganat si l-am alaptat si l-am plimbat si i-am cantat ca sa doarma mai mult decat oricand. Dureaza intre 2 si 6 ore ca sa-l adorm! Da, ma pornesc uneori sa-l adorm pentru un somn si ajung cu incercarile pana ajungem la celalalt somn. Si asta nu inseamna ca lui nu-i este somn, pentru ca pica de pe picioare de somn, plange cu sanul in gura si ochii inchisi de somn. Este marait si dificil si plangacios de somn. Si totusi nu-l pot adormi!
Ieri nu a dormit toata ziua. La un moment dat nu am mai putut si l-am trimis de acasa cu Relu la plimbare, dar sa-l tina in brate sau in carucior, sa nu imi adoarma pe acolo, ca apoi stiam ca va dormi putin si isi va zburataci tot somnul. I-a adormit in brate, in timp ce statea pe loc, nu se plimba, nu se chinuia ca mine. L-a adus repede in casa, trecusera vreo 5 minute. L-am dezbracat, nu s-a trezit, si m-am asezat linistita pe fotoliu. Dupa alte 5 minute s-a trezit! Vesel! Gata cu somnul!
Am iesit apoi in oras la plimbare, ca am zis ca eu m-am chinuit suficient, daca va fi sa adoarma, va adormi in orice conditii. Eu tot insistam cu chinul cu adormitul pentru ca altfel nicicum nu ne putem intelege cu el, e incredibil de marait si plangacios. In oras un ger ingrozitor, vreo -15 grade. Am inghetat toti 3, dar am profitat din plin ca Relu a propus sa iesim toti. Asa ca ne-am plimbat cam o ora. Dar abia am asteptat sa se ceara in brate din carucior, ca sa stiu ca se mai incalzeste de la mine in ergo. Nu, nu a adormit la plimbare nici in carucior, nici in ergo.
Seara tot pe la 12 noaptea reusesc sa-l adorm. Ii e somn de pe la 9 jumate, dar nicicum nu intra in faza de somn. Suge la san, isi inchide ochii, dar apoi repede si-i deschide si se cere pe jos.
Sper din tot sufletul sa ii iasa o data maselutele si sa revenim cu somnul cum am fost, ca era tare bine :)).
Aseara m-a mai speriat cu ceva. Dar incerc sa nu ma gandesc, sa zic ca a fost o intamplare. Nu ma apuc de cercetat despre asta pana cand vad ca intr-adevar avem o problema.
Era adormit de vreo jumatate de ora cand a inceput sa urle. Am mers la el si plangea in hohote. Ca o paranteza, el pana pe la 8 luni poate, nu mai stiu exact, cand se trezea noaptea pentru tzitzi facea doar niste zgomote fine, in care cauta tzitzi prin pat :D. De atunci, cand se trezeste noaptea plange tot timpul. Am cautat de multe ori pe internet sa vad daca asta inseamna pavor nocturn (night terrors). Si m-am linistit atunci cand am vazut ca bebelusii si copiii care au aceasta problema se trezesc plangand si urland doar in prima jumatate a noptii, tremura si sunt speriati, de cele mai multe ori cu ochii deschisi, desi ei de fapt dorm. Se pare ca ar fi cauze psihologice, unele schimbari in viata de zi cu zi, unele lucruri ce ii sperie si le provoaca nelinisti. Stiu ca atunci m-am linistit, pentru ca era clar ca Alex nu are asa ceva. Alex plangea asa toata noaptea, dar mai ales inspre dimineata. Si era cu ochii inchisi. Si nu plangea speriat, mai degraba urla ca si cum l-ar durea ceva foarte tare. Stiu ca de cate ori se trezeste asa plangand imi sageteaza un fulger prin inima si prin stomac cat de rau ma speriu si ma doare pe mine ce l-o fi deranjand pe el de tipa asa.
Ei dar acum, am mers la el, hotarata sa-i bag tzitzi in gurita, cum fac de obicei cand se trezeste plangand. Acum insa el nici nu ma simtea ca sunt acolo si plangea in continuare. Rau rau. Statea pe o parte, cu coloana curbata in forma literei C si cu mainile la gurita. Am vazut ca nu ma baga in seama cu tzitzi, asa ca l-am luat in brate. Era teapan, nu am reusit sa-l "alungesc", statea in continuare sub forma literei C si plangea ingrozitor, tremura tot tot, ca si cum s-ar fi speriat de ceva foarte tare. L-am tinut asa, cum am putut, si l-am mangaiat pe spate si pe cap, shsshhhh-ind si spunandu-i "shhhh puiu, aici e mami" si incercand sa-l linistesc. Am mai incercat o data sa-l aplec la san in ideea ca se va linisti, si am provocat inca o criza de plans, probabil faptul ca l-am miscat l-a speriat ca il las din brate. Pana la urma a adormit la loc tinut asa in brate, s-a linistit fara sa suga. De fapt mi-a dat impresia ca el nu s-a trezit deloc deloc. De aia nu trebuia adormit. Nu si-a deschis ochii deloc. Doar ca la un moment dat i s-a relaxat musculatura si s-a lasat pe mine si a intrat iarasi intr-o faza mai calma de somn.
Peste inca o jumatate de ora a plans cum plange el cand vrea laptic si am mers, i-am bagat tzitzi in gura, si apoi a dormit dus cateva ore.
Sper sa nu ni se mai intample asa ceva. Cum am zis, nici nu ma apuc acum de cercetat, ca mi-e frica de ce voi gasi. Stiu ca atunci cand am cautat data trecuta citisem ca le trece abia pe la varsta scolara. Sper ca a fost doar ceva intamplator, din cauza faptului ca nu a dormit ieri si din cauza maselutelor care il chinuie asa tare.
Diversificare
Mananca in continuare tare bine, cel putin asa mi se pare mie in comparatie cu el de dinainte. Sunt sigura ca fata de alti copilasi de varsta lui mananca inca foarte putin, dar nu asta e important. Important e ca fata de nimicul ce-l manca pana acum mi se pare ca stam excelent si a fost un salt destul de brusc! Inca ma bucur mult pentru saltul asta si nu am alte pretentii deocamdata! :D
A papat puiul pentru prima data lapte de caju. Ii place mult. Il amestec cu cereale. Si mai nou am pus in el si stafide bio inmuiate in apa. Pentru ca tot incercam sa-i dau cumva fructe uscate si nu reuseam, nici simple inmuiate sa-i dau in gura, nici intr-un smoothie de fructe. Vad ca deocamdata mi le accepta asa.
Prietena mea draga Dana mi-a dat adresa unui blog tare frumos, http://totmai.ro/. Este plin de retete raw, unele chiar bune pentru diversificarea copilasilor. Chiar am acasa niste seminte de Chia, asa ca ma voi pune pe treaba cat de repede!
Am mai gasit o reteta faina cu Chia (din care m-am gandit sa elimin condimentele de barbeque) http://www.rawmazing.com/recipes/bbq-brown-rice-crackers/. Chia e extraordinar de sanatoasa, abia astept sa i-o bag in meniu. Nu stiu de ce n-am facut-o pana acum :D.
A, si mai avem o veste buna. El de prin septembrie nu a prea mai crescut cateva luni. Avea atunci 10.3 kg. Pana in decembrie a stagnat. Apoi in decembrie, cand a inceput sa manance legumele, a crescut brusc la 10.6 kg. Apoi a stagnat. Acum cand a inceput sa manance si fructe, a crescut brusc la 11 kg! Ieee, am schimbat in sfarsit cifra! Un kilogram in vreo 6-7 luni...
Ce mai face Alex
Merge cu spatele de cateva zile si eu stau cu emotii ca nu se uita pe unde merge :D.
Intr-o seara a lipsit Relu putin. De obicei seara eu stau pe fotoliu si Relu pe un puf, fotoliu para. Si Alex tot timpul merge la el si se iubesc ei doi, si il pupa, si alte dragalasenii. Ei bine, daca Relu lipsea de acasa, m-a luat pe mine de mana de pe fotoliu si m-a dus la puf. Mi l-a aratat si m-a impins sa ma asez :D. M-am pus pe puf si el a venit la mine razand, m-a calarit si m-a pupat exact cum face cu Relu :)).
De cateva zile are o pasiune cu linguritele. Si afara lucreaza cu ele in zapada, chiar daca ii dau si ustensile de nisip (grebla si lopata). E mai distractiv cu lingurita :D. Tot cu lingurita sapa in pamantul florilor bunicii prin casa. Si ia pamant de la o floare si il duce la alta floare. Doar ca pe drum varsa tot pamantul pe jos :D. Ii dau lingurita in timp ce-i dau sa manance. Am observat ca asa e incantat de noul joc si nu observa cand ii bag in gurita mancare. Si el amesteca acolo in mancare, si chiar scoate afara, arunca pe jos. Dar nu, nu si-o duce niciodata la gura. In schimb intr-o seara nu am scapat de el si a trebuit sa-i dau bolul cu resturile de fructe, cum curatasem portocale, mere, pere,... Dupa ce a amestecat bine in el (da, are o manie extraordinara sa amestece in orice cu orice :D) a inceput sa-si duca la gurita lingurita plina de cotoare de mere :))).
Deja de multa vreme cand da de un pix si o hartie "scrie" si in timp ce mazgaleste incepe sa lalaie, exact cum face cand se preface ca "citeste" de undeva. Iar noi ii spunem ca acolo in ziar scrie "Aaaaalex eeeeeste cumiiiiinte" si el e foarte incantat! :D
De vreo doua saptamani fuge! Si fuge foarte comic, cu mainile fluturand prin aer. Si la curbe isi ridica o mana sus pentru echilibru si se duce asa intr-o parte, cum vedeam eu pe vremuri la desenele animate ca iau curba in viteza :)).
Nu stiu daca am mai scris asta, dar deja de vreo doua luni cand aude un zgomot isi pune mainile la urechi ca si cum ar spune "aaa, ce zgomot mare, ce ma doare capul!". Si trebuie neaparat sa-i spui si tu "daaa, e zgomot mare, se aude tare, au cazut ceva oale pe jos". Altfel maraie pana ii explici ce a auzit.
Latra! Da, cand il aude pe Nero incepe si el sa latre, si se si scutura tot cand latra. Si culmea e ca am ajuns sa ma rog sa nu latre Nero cand eu incerc sa-l adorm pe Alex, pentru ca incepe Alex sa latre cu sanul in gura :)) si imi arata cu degetul afara catre Nero!
Mai are un moment in care arata cu degetul catre geam. Cand se loveste rau rau el plange tare. Pe vremuri ca sa-i distragem atentia, sa se calmeze mai repede, oriunde eram il duceam la geam sa-i vada pe catei, ca stiam ca asta ii aduce zambetul pe buze si uita durerea. Ei bine mai nou nici nu apuc sa-l iau bine in brate cand incepe sa planga si el imi arata deja cu degetul sa-l duc la geam sa-i vada pe catei! :D Chiar m-am gandit ce ne vom face cand se va lovi si nu va fi acasa!
Se preface ca bea apa din orice arata a recipient. Imi aminteste de mine cand eram mai mare ca el si ma jucam cu alte fetite ca bem ceai imaginar :D.
Se aseaza in fund :D. Urca pe scari, o treapta, doua, se intoarce apoi cu spatele la scari, si se arunca direct in fund, si sta asa frumos ca intr-un scaunel! A mai gasit o data o perna de scaun, a aruncat-o pe jos si apoi s-a trantit si el direct pe ea in fund. Deci nu e ca si pana acum cand se punea jos sa se joace cu ceva. Se vede ca intentionat se arunca direct in fund special pentru a adopta pozitia asta! :))
E tare ascultator cand il trimitem dupa ceva. Relu il tot trimite dupa telefoanele lui, dupa telecomanda. Sau il trimite sa-mi aduca mie telecomanda, sau sa ii duca lui ceva de la mine. Sau aseara l-a trimis la mine sa-l pup. El a venit si mi-a intins direct fruntea. Apoi l-a chemat la el si i-a intins si lui fruntea. E tare simpatic puiul mic cand e asa ascultator!
Babyshower
Sambata dupa-masa mi-am facut de cap! Am fost la babyshower-ul prietenei mele dragi gravidute! Am fost acolo cateva fete una si una. Ne-am distrat incredibil. Au fost jocuri specifice, camera a fost decorata ca-n filme, graviduta surprinsa si fericita (ea nu stia de petrecere, fusese chemata in vizita doar de organizatoarea noastra!). Cadouri frumoase, gustari delicioase, rasete si voie buna! Glume si povesti despre copilasi si despre nastere! A fost incredibil de frumos!
Eu eram stresata pentru ca stiam ca Alex adoarme numai cu mine. Deci am intarziat la party ca sa-l adorm. Dar apoi mai stiam ca el pe la jumatatea somnului se trezeste si vrea sa suga ca sa mai doarma o tura. Si mai stiam ca ultima data cand s-a intamplat sa nu fiu eu langa el cand se trezeste a fost mare tragedie. Dar mami m-a linistit spunandu-mi ca pot fi sigura ca ma suna daca are probleme. Imi place mult ca pot avea incredere 100% in ea. Nu numai ca face orice sa-i fie lui Alex bine, dar face tot posibilul sa fiu eu impacata! Cand aud de la alte mamici povesti despre bunici care le dau pe ascuns la copii de mancare chestii interzise, despre bunici care ii lasa sa planga pe copilasi, despre bunici care comenteaza si se baga peste mama la orice, de la alaptat, la diversificare, somn, etc.... nu-mi vine sa cred! Mami chiar daca nu e de acord cu mine in multe privinte legate de cresterea lui Alex, imi respecta alegerile. Asa cum face si referitor la alegerile pentru mine! Te pup, mami, ca stiu ca citesti si te emotionezi ca te amintesc aici! :)
Si puiul scump a dormit un somn complet, fara trezirea la jumatate. Si nu a fost trist ca la trezire o gaseste pe buni. Doar ca ceva i se parea lui in neregula ca lipsea atata lume (si Relu avea treburi cu masinile). Asa ca s-a tinut dupa mami peste tot, nu cumva s-o piarda. Cand am venit s-a bucurat tare de tot!
Asa ca per total, seara de sambata a fost una minunata!
Linkuri
O lista de bloguri mai cunoscute despre Attachment Parenting, Natural Parenting, Peaceful Parenting: http://www.mastersinhealthcare.com/blog/2011/50-best-blogs-to-learn-about-attachment-parenting/
Aici http://kristensraw.blogspot.com/2011/01/how-i-live-raw-lifestyle-why.html Kristen explica modul in care a ales ea sa-si cheltuiasca banii pe hrana sanatoasa si de ce ea crede ca e mai important asta decat orice altceva! Si culmea e ca e asa de logic!
Mi-am comandat in weekend niste scutece de la greenbaby.ro, dupa ce am vazut acest anunt pe blogul lor: http://wrapmama.blogspot.com/2011/01/cumperi-3-primesti-4.html. Eu tot wonderoos le aveam cele 3, primele 3 cumparate. Si sunt excelente! Am tot stat sa ma gandesc daca sa cumpar minky sau cele clasice, dar am facut economie si am ramas cu cele clasice, pentru ca mi se par superbe si acelea. Poate daca ar fi fost urate :D. Apoi tarziu in noapte am citit despre econobum cat sunt de ieftine, dar lasam pe alta data. Chiar ultima postare de pe cojocarii.ro m-a facut sa ma gandesc sa scriu si eu despre scutecele textile, experienta noastra de pana acum.
O Pisică, Două Întâlniri
Acum 4 zile
Uite sa stii ca si noi am avut nopti cu urlete d-astea. Dupa 1 an cred ca a fsot o periaoda mai intensa, apoi au disparut. nici nu stiu cand au disparut...spre un an si un pic. Si Andreea facea la fel. Urlete de saream din pat si ma asteptam sa o gasesc treaza de tot. Dar ea de fapt dormea si ii dadeam suzeta, o inveleam usor si se calma. Prima data am crezut ca e treaza si am luat-o in brate pe intuneric si abia atunci s-a trezit. S-a uitat mirata la mine si a inceput sa maraie suparata ca o trezesc...
RăspundețiȘtergereNu stiu de la ce fac asa. Am citit si eu si inca nu ma lamuresc.Inteleg ca e ceva psihologic, de la prea multe experiente noi care trebuie procesate.
Sunt multumita ca au trecut:).
Va pupam si va dorim sa iasa maselutele alea nesuferite mai repede:d
Noi asteptam caninii de vreo 4 luni si apoi gata, sper ca facem pauza de dinti:d
Raluca, sa iasa si maselutele repede si fara dureri de-acum incolo!
RăspundețiȘtergereE ceea ce va doresc si imi doresc. Ma ingrozesc la ce ma asteapta... Ana are decat 4 dintisori.
Referitor la asta, nu cred ca este ceva deficitar faptul ca ii dau asa incet, pur si simplu asta e ritmul ei de crestere. De fapt nu mi-am pus problema ca ar fi ... o problema. Dar citesc cu interes tot ce gasesti tu pe tema, daca te documentezi.
Ma bucur din suflet ca ai relatia speciala cu Buni. Eu fac parte din acea categorie care are incredere 99% in Buni in ceea ce priveste mancarea, pentru ca Buni este genul milos, i se pare ca Ana ar manca tot ce mananca si ea si probabil ca ii mai scapa cate ceva ce eu nu i-as da. Insa Ana nu mananca oricum, deci m-am scos! :D
Progresele lui Alex sunt super, ma bucur tare cand citesc atatea lucruri frumoase despre voi.
Nu-ti mai face atatea griji cu somnul si cu plansul... personal nu cred ca este nimic in neregula cu Alex aici.
Uite, si Ana se trezeste noaptea plangand, insa nu mi-am pus problema ca e ceva neregula, cum altfel sa ma cheme la ea cand se trezeste draga de ea? Si stiu ca o deranjeaza dintisorii astia, baleste de numa'!
Sa il filmezi pe Alex alergand, cred ca este tare haios! :))
O saptamana usoara va doresc: cu zile vesele si nopti linstite.
Pupici!
Off,imi pare tare rau ca va chinuiti atat de mult cu maselutele :(
RăspundețiȘtergereCat despre diferentele dintre ei,ca unora le ies dintucii mai greu si altora mai usor,eu tind sa cred ca depinde de gingie si atat. Alte cauze chiar nu vad...
Saru'mana mamei tale ca te respecta pe tine ca mama. Din pacate,eu nu pot spune acelasi lucru despre a mea :|
Daca Nela vrea sa-l vada pe Alex alergand,eu as vrea sa-l vad latrand :))) cred ca e un dulce,puiul :X
Va tzucam dulce si sper sa aveti nopti cat mai linistite! Big hug!
Of, of fir ar ele de maselute.Nu il calmeaza nimic, un chamomilla, poate un panadol uneori inainte de nani? :(.Sa stii ca si eu mi am pus uneori intrebarea asta , cum unii copii n au nimic (gen Daria, careia ii ies dinti masele, nu stim cand) , iar altii se chinuie atat de rau :(.Am prietene care sunt innebunite cu dureri de dinti, febra, diaree si tot tacamul.Cat despre pavor nocturn, am studiat si eu subiectul , acum ceva vreme , cand o "suspecatm " pe Daria de asa ceva.Undeva pe la 1 an , se trezea noaptea tipand, dar rau de tot.De cele mai multe ori se intampla la capatul unei zile mai agitate pe care o avusese, desi agitatia insemna tot joaca, bucurie si voie buna.Se linistea doar daca o luam in brate si ma simtea langa ea, dupa care adormea la loc.Si acum se mai trezeste uneori plangand noaptea si o gasesc in picioare in patut speriata si panicata, insa ffff rar . am pus pe seama maselutelor treaba asta.M a amuzat teribil faza asta a lui Alex , in care trebuie neaparat sa i spui sau sa i arati ce vrea el.La fel face si Daria , imi arata cu degetul incontinuu pana cnd primeste o explicatie.Poate fi total pe langa subiect explicatia data, insa ea e multumita ca i am dat atentie :))).Pupam cu drag si sa scapati de dureri!
RăspundețiȘtergereOff, imi pare rau sa aud ca treceti prin asa ceva. Eu zic sa nu te ingrijorezi ca-i ies atat de greu maselutele, fiecare om si fiecare copil este diferit si are propriul lui ritm de dezvoltare. Asa cum noi, oamenii mari, avem dureri diferite sau ne creste parul la unii mai repede, la altii mai incet, asa este si la ei.
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, faza cu urletul din noapte m-ar fi speriat si pe mine, noi n-am patit pana acum asa ceva si sper sa nu avem parte nici de acum incolo. Dar poate este legata tot de un salt in dezvoltarea lui sau de o zi agitata, cum spune Dana mai sus.
Cred ca este un dragut Alex cand latra, Degetzica nu a invatat sa faca asa ca noi nu avem caini prin jur. Si as vrea sa-l vad si eu cand latra si cand alearga. :)
Si o intrebare la final: ce stii de tapioca? II dai, i-ai da?
Va pupam!
Nu am mai avut de atunci experiente cu urlete din alea si tremurat si intepenit, dar il adorm foarte greu. Noaptea doarme bine, se trezeste pentru tzitzi doar de vreo 3-4 ori, ceea e e excelent! Voi incerca sa-l filmez pe puiut, dar devine destul de dificil pentru ca vrea camera atunci cand o vede. Si cand era mic se intindea la ea, dar acum chiar poate sa vina s-o ia :D.
RăspundețiȘtergereRoxana, deci asa zici si tu, ca e de la noutatile astea multe cu care se confrunta ei zilnic. Plus durerile de maselute si dinti. Si spui ca dupa canini este o pauza? Offf ca abia astept o pauza :D. Pupici si va dorim si voua sa iasa fara dureri!
RăspundețiȘtergereNela, nu ma refeream la deficit legat de faptul ca ies mai tarziu la unii decat la altii. Ma refeream ca incep sa iasa, se umfla gingia, si nu reusesc s-o sparga. Si tot procesul asta cu gingia umflata dureaza de mai mult de 4 luni. Unora le ies mai repede, din momentul in care se gandeste maseluta ca vrea sa iasa. Nu stiu daca ma intelegi ce zic. Deci nu ma refer cand ies relativ la varsta copilului, ci viteza cu care ies. De aia ma gandeam la ceva lipsuri, ca genetic vorbind poate maseluta voia sa iasa demult si nu poate :D. Multumesc ca ai intrat sa-mi mai scrii, ma lasa foarte relaxata cate un comentariu de-al tau. Doamne ajuta la toti puii sa le iasa dintii usor si sa doarma bine. Super urarea ta zile vesele si nopti linistite. Pupici!
RăspundețiȘtergereMeli, tind sa cred ca ai dreptate, dar eu ma intrebam daca e vreo cauza pentru care unii au altfel gingia :D. In legatura cu mamele noastre, ne ramane doar sa invatam si sa stim cand vom fi noi bunici sa respectam opinia copilasilor nostri. Din moment ce suntem mame de baieti (deocamdata) eu zic ca va fi un mare efort :)). Eu ma vad sigur cicalitoare :)). Pupici dulci si multumim! Sper sa-l pot filma latrand, ca nu reusesc sa preconizez momentul in care latra Nero :)).
RăspundețiȘtergereDana, multumesc mult de empatie :). Nu am incercat panadol, i-am dat de vreo 2 ori nurofen pana acum in noptile in care chiar ne prindea ora 4 si plangea continuu de dureri. Homeopatice ii mai dau dar nu isi fac efectul toata noaptea. Speram sa treaca cu bine si sa uite repede :D. Uite ca si tu spui ca si Roxana ca pe la un an ati experimentat tipetele in somn. Saracutii prin cate trec! Si acumulari multe si rapide de cunostinte, si atatea dureri, plus frustrarile ca nu pot sa ni le comunice! Pupici si multumim!
RăspundețiȘtergereMariamirabela, multumesc mult! Sigur o fi fost legat tipatul de ziua lui super-agitata in care nu a putut dormi.
RăspundețiȘtergereTapioca nu i-am dat. Poate i-as da daca as gasi la noi radacina respectiva (chiar daca nu seamana cu un cartof, care e tubercul, nu radacina, eu o asociez in minte cu un cartof pentru ca e o radacina cu multi carbohidrati). Am inteles ca e dulce si ca are mult calciu. Sau macar faina de tapioca daca as gasi. Dar la noi am vazut numai bilutele alea albe care mi se par super procesate, nu vad nimic natural la ele. Poate gresesc. Pentru mine iar nu am considerat niciodata ca au vreun rost sa mi le cumpar, din moment ce nu duceam lipsa de surse de carbohidrati :D. Pupici!
Raluca, dupa canini ar mai fi inca 2 maselute, dar alea cica dupa 2 ani apar, 2 ani juma. La noi dintii n-au fost cu probleme pana acum, dar caninii par sa o deranjeze un pic. E umflata gingiuta si alba si toata ziua se freaca pe acolo si mormaie. Plus ca e un pic mai scartaita si ziua, iar noaptea am auzit-o de cateva ori mirolaind a plans, de parca o durea ceva prin somn.
RăspundețiȘtergereO sa treaca si astea si o sa ne aducem aminte razand de periaoda asta. Sunt sigura:)
Buuun deci dupa maselele astea vin caninii, apoi avem o pauza pana dupa doi ani. Asta daca ne ies caninii pana atunci :)). Deci voi rezistati mai bine pe baricade...
RăspundețiȘtergereA, daaa, sunt sigura ca vom rade! :)))
Buna! acum am dat de blogul tau :D gata, m-a prins :)
RăspundețiȘtergerepentru retete raw si info despre fel si fel de bunatati pentru cei mici, iti recomand acest blog http://bucuriebunastarehrisca.blogspot.com.
de asemenea, pe blogul meu nu gasesti inca cine stie ce informatii pretioase, insa am un blogroll raw care s-ar putea sa te ajute :)
m-am temut un pic atunci cand am vazut ca ai inceput sa scrii despre diversificare, ma impresionase grija ta pentru alex si ma gandeam cumva cu inima indoita ca vei scrie la diversificare despre ce bucurie iti face ca a inceput sa accepte mancare gatita si imi faceam planuri in gand cum sa fac sa te sfatuiesti sa diversifici mai sanatos...dar uite ca m-ai bucurat tare!
te felicit si-ti recomand neaparat documentarul Victoriei Boutenko, il gasesti pe blogul al carui link ti l-am lasat sau direct pe youtube.
o seara linistita!
Diana, multumesc mult de aprecieri. Da, stiam de blogul Andreei, e foarte frumos!
RăspundețiȘtergereLegat de diversificare, sigur voi ajunge sa te dezamagesc. Eu imi doresc doar sa nu ajung sa-i dau carne. In rest, ce pot sa spun, chiar si Shazzie a ales sa-i dea fetitei ei iaurt si oua organice. E dificil de balansat un copil pentru ca nu iti poate spune de ce simte nevoia. Noi oamenii mari nu avem atatea nevoi ca un copil in crestere, si cand avem anumite carente le simtim. Cu ei, cu cei mici, e riscant sa facem acum experimente. Riscurile sunt foarte mari, mai mari decat la un om mare. Cu ei riscam sanatatea pe viata, sau uneori chiar viata, dintr-o alimentatie precara. Chiar si Shazzie era stresata ca nu cunostea nici un copil crescut cu mancare raw vegan. Simtea ca umbla pe pamant necunoscut. Cunostea copii crescuti cu mancare gatita vegan si erau printre cei mai slabiti si nesanatosi copii pe care ii cunostea. De aceea se simtea intr-un fel prost ca ii impune fetei ei stilul ei alimentar.
In plus majoritatea expertilor raw-food mananca si gatit. Nimeni nu e 100% raw. Majoritatea recunosc ca mananca si quinoa, mei, orez, fasolifere gatite, etc. Sa nu cadem in capcana de a-i imita doar in jumatatea lor restrictiva.
Mai mult, majoritatea spun ca stilul de viata raw vegan nu e pentru toata lumea, in sensul ca nu toti oamenii s-ar simti mai bine asa. Sunt unii oameni care chiar au nevoie de carne, de exemplu. Imi pare rau ca am ajuns sa spun asta in aceeasi postare in care sustin ca eu as vrea sa-i impun lui Alex sa nu manance carne cat de mult timp voi putea.
Oricum, informatiile acumulate de la lumea raw mi se par mina de aur. Si consider ca orice copil, pe orice dieta ar fi , are doar de castigat daca isi introduce in alimentatie cat mai multe alimente crude, cat mai putine lactate si carne, si daca se foloseste de superfood-urile facute cunoscute de raw-food-isti (as fi auzit eu din alta parte de chia? de hemp? de goji?).
Multa sanatate si sigur ne mai "vedem" pe aici prin lumea virtuala!
Salutare. Abia acum am facut o pauza "de lectura". Sa stii ca si noi am patit-o de doua ori cu urletele... nu neparat nocturne. Prima data stiu ca era spre seara, Iulia adormita, primul somn acasa dupa o excursie prelungita: la scori si apoi la parintii mei fara pauza pe acasa. Ne-am speriat foarte tare. S-a pornit sa planga ca din gura de sarpe, parca era o sirena. Tin minte ca am dezbracat-o de toate cele: haine, scutec, tot. Am intors-o pe toate partile cautand o explicatie palpabila a urletelor (intepatura de insecta, ceva... ca prea tare plangea). N-am gasit nimic. Am dat cu telefoane pe unde am stiut, mama a fost cea care mi-a dat sfatul salvator, pune-o la san ca o sa se linisteasca. Normal ca nu a vrut sa auda de tzitzi :">, a durat ceva timp dar stand in brate s-a linistit. Concluzia: cred ca a fost de la oboseala acumulata pe drum. Bebe de 2 luni (cam atat putea sa aiba: era clar pe vremea cand alaptam si cum la mine s-a terminat pe la 3 luni...) a fost prea mult pentru ea.
RăspundețiȘtergereNu mai tin minte cum a fost a doua oara, tot pe fond de oboseala s-a intamplat. Nu ne-am mai speriat atat de tare dar oricum placut nu e sa vezi ca nu poti sa iti ajuti eficient copilul. Eficient in sensul ca plansul si supararea trece imediat ce l-ai luat in brate sau... sau nu mai stiu.
Asa ca sa ai intelepciune si rabdare sa le rezolvi pe toate in cel mai bun mod.
Pupici.
PS: Vad ca vremea asta a ras de planurile mele de a ne vedea "real" nu numai "virtual".