marți, 22 iunie 2010

A doua raceala - prima zi

Da, Alex a racit. S-a culcat bine la somnul de dupa-amiaza si s-a trezit cu nasul infundat. Daduse semne dinainte, ca toata ziua parca a avut ochii inlacrimati. Relu e pe drum de la Bucuresti si el e in a treia zi de raceala. In prima zi la fel de fulgerator i s-a infundat si lui nasul dintr-o data, apoi ieri nu putea vorbi, deci a coborat la gat, si azi parca parca e mai bine, dar toate astea cu o gramada de medicamente...

Si acuma spre seara si eu si mami si tati am simtit ca parca ne prinde si pe noi... Deci e clar ca si puiul a luat de la Relu chiar daca am incercat sa il ferim.

Amintiri din prima raceala:
- a fost tot asa, cu nas infundat
- tot asa, Relu a racit primul (i-a trecut in doua zile, cu bixtonim doar, el e dependent de bixtonim), apoi repede mami si tati si Alex (mami si tati au mers repede la medic si au luat antibiotice, chiar daca in mod normal incearca naturist, tocmai pentru a le trece repede, sa nu ii dea lui Alex; lor le-a trecut cel mai greu, in 2 saptamani) si apoi eu (mi-a trecut cu greu intr-o saptamana, in care am luat echinaceea, vitamina C Flavovit, miere cu propolis, ceai de macese, ceai Hapciu, vitamina D, probiotice, orz verde,...). Imi era foarte greu si daca nu ar fi fost racit Alex pentru ca si daca imi suflam nasul, peste un minut imi curgea apa apa din el, cu mare viteza. Si asta in cele mai nepotrivite momente. Ajunsesem sa alaptez (si la noi alaptatul se desfasoara plimbandu-ne prin camera) cu capul privind in tavan ca sa nu ud copilul. Si inghiteam intr-una secretiile. Noaptea nu-mi puteam sufla nasul ca as fi facut prea mare galagie langa Alex, asa ca imi puneam un prosop sub nas, ca imi curgea tot timpul o secretie ca apa. Toate astea pe langa oboseala si dorinta de odihna, imposibil de indeplinit.
- cand vedeam cat e de chinuitor pentru mine, ma gandeam cat poate fi de ingrozitor pentru Alex, ca el nu pricepe ce i se intampla si de ce nu poate respira. Si nu intelege de ce mami nu-l ajuta...
- si la el a tinut tot 7 zile.
- din moment ce secretiile erau apoase transparente, ni s-a spus sa nu-i dam nimic, decat apa de mare si sa aspiram
- chinuri ingrozitoare, de cosmar, la pus apa de mare si la aspirat mucisorii. De cosmar! Plangea deja numai cand auzea aspiratorul. Se zbatea si plangea ingrozitor, de-abia reuseam sa-l calmam. Sa rabde puiutul atatea pe langa senzatia deja ingrozitoare pe care o avea cu nasucul... Ma cutremur cand ma gandesc ca ne asteapta iar asa ceva. Dar pe de alta parte, sper sa scapam la fel de usor, fara medicamente.
- nu putea respira, deci nu putea suge si nu putea dormi. Cum totusi ii era foame, sugea o gura, apoi se dadea inapoi sa respire, ca si cum faci cand iei o gura de aer dupa ce ai fost cu capul sub apa. Si plangea si maraia de ce i se intampla lui asta... Nu putea dormi. Au fost zile in care adormea, si in 3 minute era treaz, plangand ca nu poate respira si ca nu mai poate de oboseala, dar nu poate dormi... Nu reusea deloc sa doarma ziua. Noaptea iar, se trezea des si gemea si plangea de cat de rau se simtea.
- cele mai groaznice momente au fost in cea mai grea seara. In ziua aceea nu putuse dormi deloc deloc. Asa ca era frant. Nu a putut nici sa manance, nu putea nici sa adoarma pentru ca nu putea respira. Si mi s-a parut ca vrea sa abandoneze lupta :(. Nici nu stiu daca e posibil, dar imi dadea impresia ca de obosit ce e, nu-l mai intereseaza nimic, decat sa se odihneasca. Daca asta inseamna sa nu mai poata respira, nu se mai lupta. L-am simtit in bratele mele ca i se opreste respiratia, pentru vreo 3-4 secunde prima data. Fara sa se zbata ca nu poate respira, din contra, el era linistit ca se odihneste. Pana cand am simtit si am observat si m-am speriat, si-a revenit si a luat putin aer (pe gura). Peste cateva minute, tot asa, era extenuat, eu il plimbam sa adoarma, si am simtit iar ca nu respira. L-am lasat sa treaca vreo 3 secunde, am sperat sa-si revina, dar nu, asa ca l-am scuturat, si a luat iar o gura de aer. Era ca si cum nu l-ar mai fi interesat decat sa se odihneasca. Apoi, la cateva minute, iar i s-a oprit respiratia. L-am simtit cum se face pur si simplu carpa in bratele mele. S-a prelins in jos. L-am scuturat si nimic! Am simtit ca mor, am intrat in panica, nu am stiut ce sa ma fac, il tot scuturam si strigam "Alex!!!". L-am trantit pe pat si atunci s-a "trezit", a deschis ochii si a luat o gura mare mare de aer, exact ca si cum si-ar fi tinut respiratia pana atunci. Am fost asa speriata, ca toata noaptea l-am urmarit nu cumva sa i se opreasca respiratia. Si aveam impresia ca nu sunt destul de vigilenta si ca in orice moment i se poate opri respiratia si eu sa nu-mi dau seama...

Sper ca de data asta sa fie mai usor, sa treaca mai repede, pentru ca i-am cerut ajutorul lui Dumnezeu de azi :). Data trecuta am minimalizat problema si nu am stiut cat poate fi de greu, asa ca m-am rugat pentru sanatatea lui Alex doar din a doua, a treia zi. Dar acum, daca am inceput de azi sa ma rog pentru pui, sunt sigura ca scapam mai usor si mai repede!

Doamne ajuta-ne sa ne revenim repede! Si da-i, Doamne, putere lui Alex, sa treaca usor peste incercarea asta, si da-i intelegere, sa stie ca noi il iubim mult, chiar daca el se intreaba de ce nu-l ajutam, de ce nu-i rezolvam problema asta...

9 comentarii:

  1. Raluca, puiu, te imbratisez!
    Multa, multa sanatate lui Alex.
    Doamne ajuta sa fie bine si sa ii treaca si mai repede decat data trecuta!

    RăspundețiȘtergere
  2. Doamne ajuta-l pe Alex! sa treaca repede raceala si sa nu sufere mult, puiul drag!

    RăspundețiȘtergere
  3. Alaptat sau nu, din "comunitate" oricum va lua boli din pacate.

    Pe pielea noastra observatii:
    - tati raceste - mami raceste ultima - rezulta: - raceste si Anda - greu;
    - tati raceste - mami ia imediat de la el - rezulta: Anda raceste ultima - usor.
    - mami raceste -- ANda n-are nici pre dracu sau are doar simptome de raceala usoara.

    Presupun ca are legatura cu anticorpii la crocobaurul respectiv pe care ii primeste din pripa (caz in care boala nu-si face de cap prea tare, ceva ca un vaccin asa) sau mai greu, pentru ca e stiut ca mama ofera imunitate la crocobaurii din mediul ei; daca vine cineva din polimezia cu o raceala de-acolo my hands are tight :)

    Multa sanatate; tantum verde spray face minuni la gat dar pp ca stii.

    Inca una: in bucuresti (dar si la ai mei in valcea unde mama a luat de la un bb) circula o viroza foarte afurisita care evolueaza repede, in cateva ore ai gatul franjuri. SUnt doua chestiuni diferiete: una incepe cu febra mare si are gatul doar roasu - no antibiotic, iar la a doua gatul capata vezicule de puroi in doar cateva ore, asta e suprainfectie bacteriana din pacate. Ma duc sa termin de citit, poate te ajuta datele astea statisice asa ca am profitat de lipsa andei pentru 2 minute sa scriu; gata c'est finie la comedie :))

    RăspundețiȘtergere
  4. revin :)

    chesta cu feritul e total inutila. Purtatorii de virusi sunt cei mai contagiosi cand boala inca nu se manifesta deci odata ce ai pe cineva racit in familie nu prea minimizezi ricurile bagandu-l in carantina. Cum voi dormiti cu Alex, virusii erau oricum prezenti in cantitati industriale indiferent ca sotul tau dormea cu spatele la voi sau altfel.

    RăspundețiȘtergere
  5. Buna Ralu.
    Nu am stiut ca a fost atat de grea prima raceala a lui Alex. Sa speram ca de data asta nu il va mai infunda atat de tare la nasuc,si ca ii va trece repede.
    Va pupam.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multa sanatate pui mic! Ne rugam si noi sa treci cu bine peste episoadele astea urate!
    Pupici multi si grasi de la noi.

    RăspundețiȘtergere
  7. Ei ce rau imi pare ca ati racit , sper sa treaca rapid si sa fie mai usor ca data trecuta si fara probleme . uite noi numa ce am iesit dintr-o raceala din asta , ii curgeau nasul si ochii si stranuta intr-una , medicul o dadea ca-i alergie eu ca-i raceala , am incercat siropuri dar le vomita imedat asa ca pana la urma am tratat-o homepatic si tot intr-o saptamana a trecut dar a ajuns si ea sa faca urat cand vedea aspiratorul .

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga Ralu, imi pare tare rau ca treceti acum printr-o perioada si mai grea.Din pacate , mai devreme sau mai tarziu toate mamicile vor trece cel putin de cateva ori prin asa ceva.Nu ai ce så faci decat ceea ce faci tu cu atata daruire mereu:så ii fii alaturi si så il ajuti cu ce poti si crezi ca e cel mai bine pt el.Mai mult de atat e peste putinta fiecaruia.

    Doamne ajutå så treaca repede!

    RăspundețiȘtergere
  9. Fetelor, ce m-ati emotionat!!! Multumesc din suflet! Stiu la fiecare in parte cat de important e timpul, si cat de limitat e cel pentru internet. La fiecare in parte am in fata ochilor povestea cu greutatile zilnice aferente. Si totusi v-ati facut timp sa scrieti asa cuvinte minunate pentru noi! Chiar daca voi ati trecut prin experiente mult mai grele, deci raceala asta poate parea ceva banal. Nu va puteti imagina cat m-ati impresionat!

    Va multumesc si va iubesc!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...