duminică, 28 noiembrie 2010

Nou aparat foto

Relu a cumparat un aparat foto nou nout si frumos si destept, mai destept ca noi deocamdata. Un Canon EOS 550D. Va trebui intai sa invat cum se foloseste, apoi sa invat tehnici fotografice. Deocamdata il folosesc ca un aparat de amatori, pe setarea automata fara nici o schimbare de la mine, ca o amatoare ce sunt :D. Dar sunt in al noualea cer ca pot face poze fara blitz in interior si sa iasa perfect in miscare! Asta e tot ce imi doream! Inainte faceam zeci de poze in interior, ca sa pot alege una cat de cat vizibila, si nu le faceam in miscare! Acum aparatul asta face poze minunate, chiar si in miscare in interior fara blitz! Asa de minunate incat se vede tehnica mea proasta, acum e mult mai vizibila :)). A, si mai si filmeaza mult mai bine decat camera noastra jvc, filmeaza HD.

E super super super!!! Primele incercari aici:

Imi cer scuze in avans pentru tehnica mea proasta de a face poze, probabil fotografii cu experienta vor da ochii peste cap ca a ajuns pe mainile mele un aparat asa bun si eu imi bat joc de el, dar ma voi perfectiona :).

NU, nu vreau sa vorbesc despre Alex azi, pentru ca nu as zice lucruri de bine :)).

In acelasi timp vreau sa-mi cer scuze ca nu mai apuc sa raspund la comentarii, sa raspund pe alte bloguri si sa citesc in alte parti. Pur si simplu nu mai am timp, si in putinul timp ce il am nu am dispozitie. Sunt cam la capatul puterilor si incerc sa imi conserv toate energiile. Si sa fac doar lucruri relaxante, care sa ma mai ridice putin.

joi, 25 noiembrie 2010

De Thanksgiving

Am gasit aceasta poezie frumoasa:

My sweet little turkey
All stuffed with momma's milk
Bundled up beside me -
Face of angels, skin of silk.

We snooze and we eat,
We hike all wrapped together,
On this day of giving thanks -
Couldn't hope for one that's better.

You're the gem in my soul
The star in my nighttime sky
You're the love of my life
And the twinkle in my eye.

Since the day birth joined us here
Life grows sweet, love flows free,
And my thanks is ever greater
That the mom you chose was me.


~Danelle Frisbie

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

A racit...

Raceala

Da, a racit Alexutul drag! Mi-e asa de mila de el! Deocamdata pare a fi o raceala mare ca prima noastra raceala, care m-a speriat pe mine tare de tot, cea in care si-a pierdut respiratia, pentru ca nu mai putea saracutul. Nu mai putea de oboseala, dupa o zi fara somn si fara supt... :((

La fel si acum, are nasucul infundat, nu poate suge. Azi-noapte s-a trezit pe la 5 inecandu-se intr-o tentativa de supt asa cu nasul infundat... De atunci eu n-am mai dormit, am tot incercat sa-l adorm, sa-l alaptez la verticala, sa-l fac sa nu-i fie asa de greu. E ingrozitor sa-i vezi cat se chinuie, mai ales ca ei nu inteleg nimic, nu stiu ce li se intampla...

Azi-noapte ma rugam la Dumnezeu sa-mi faca bine copilul si apoi m-am simtit asa de prost ca Il deranjez cu asa ceva, dupa ce ieri citisem si eu de Bubulina, fetita de doi anisori care a murit de leucemie dupa atata chin si lupta. Ce mai pot eu sa cer acum?

Azi i-am pus apa de mare in nasuc, a acceptat mai usor ca altadata. Dar deocamdata mi-a fost mie groaza sa il duc la aspirator la batista bebelusului. Ultima data a plans infiorator, ca si cum l-ai taia pe viu... Asa ca am incercat sa il aspir cu aspiratorul nazal de la Graco. Nu prea sta, si chiar daca l-am prins de cateva ori, nu scoate mare lucru... Dar macar nu face scandal.

As fi vrut sa avem Coryzalia pentru copii. De la raceala trecuta Relu tot cauta pe net sa cumpere si nu a reusit. Pare la fix ce ne-ar trebui noua, pentru nas infundat sau curgator. Oscilo e mai mult pentru febra, frisoane, etc.

Asa ca deocamdata mergem pe apa de mare, vitamina D si vitamina C. A, si i-am dat azi ceai de Lapacho, tot pentru imunitate. Mai e cunoscut ca Pau d'Arco. Bine, cat am putut sa-i dau. Vorba lui mami, noi la varsta lui beam cate o sticla de ceai o data. Acum el a reusit sa bea vreo 4 lingurite de-ale lui. Doamne ajuta sa scape repede si usor! Ma termina si acum cand il aud cum geme si plange in somn ca nu poate respira, si apoi il iau iar sa-l readorm la loc, si cauta tzitzi si se ineaca si plange mai rau :((.

Nu stiu cum a racit. E si vremea asta schimbatoare, ba il imbrac foarte subtire, ba il imbrac mai gros si poate transpira. Apoi au mai venit acasa taica-meu si frate-meu raciti. Nu i-am lasat aproape de Alex, dar umbland in aceeasi casa, microbii pot sa se aseze pe orice.

Ce o sa mai incerc: Badger Winter Balm (desi nici eu nu am simtit nici un efect cand eram racita si imi puneam pe la nas), Karvol capsule de pus pe o batistuta aproape de nas (singura data cand am incercat a vomat, dar era perioada lui vomitacioasa, asa ca nu pot trage o concluzie, si am mai banuit si ca i-a desfundat nasul si mucisorii multi i-au provocat voma), aerosoli cu ser fiziologic (ca doar la ultima raceala m-am hotarat ca-mi trebuie aparat de aerosoli pentru a-l folosi in modul inhalantelor de pe vremuri, poate chiar voi pune acolo ceva ulei esential, dar trebuie sa recitesc instructiunile ca nu mai stiu cum se folosea), si in ultima instanta chiar si batista bebelusului... daca altfel nu va putea manca si dormi saracutul.

Diversificare

Daca tot am zis de Lapacho, sa mai amintesc noutatile in diversificare: germeni de lucerna (alfalfa sprouts) si lapte de nuci de-ale noastre.

Ii place mult si laptele de nuci/migdale, deschide gurita cand ma vede cu lingurita. Si ii plac mult si germenii, i se par simpatici. Eu credeam ca ii voi mixa in ceva legume, dar cand i-a vazut, s-a intins la ei si i-a bagat in gura. Aseara iar cand i-a vazut in farfurie, i-a luat pe toti in pumn, i-a imprastiat pe jos si de acolo isi lua cate unul cu degetelele lui, foarte atent.

Am crezut ca voi avea timp sa fac o postare frumoasa, cu link la germenii de lucerna, sa scrie frumos ce nutrienti au, si la fel la laptele de nuci. Dar uite ca nu mi se arata atata timp. In ultima vreme stau foarte prost cu timpul, nu reusesc in jumatatea de ora cat doarme el nici sa rasfoiesc netul, si de multe ori atunci si mananc...

Somn

Daca tot am inceput subiectul somn... De miercuri seara iar plange in somn, nu stiu cand o sa iasa premolarii astia. De pe la 4 pana dimineata la 7 a plans aproape continuu. Joi noaptea macar am reusit sa dorm intre plansetele lui. Dar joi seara nu am reusit sa-l culc oricat l-am leganat/dansat/alaptat/scuturat. Chiar am crezut de cateva ori ca am reusit, si dupa cam un minut de somn, sarea direct in fund. Asa ca ne-am pus toti 3 in pat, l-am alaptat asa in pat, l-am mangaiat, i-am cantat... Si de cate ori se ridica in fund, il culcam la loc. Dupa 45 de minute a adormit, aproape la ora 12 noaptea! Noi deja ne temeam ca vom adormi inaintea lui de la atata "nani nani" si va cadea din pat...

Nu, nu pot trage concluzia ca in 45 de minute ar adormi zilnic daca ne-am pune langa el (si deci neplimbat, doar cantat, mangaiat si alaptat). Pentru ca el era deja dus in lumea somnului de 3 ori dupa ce l-am leganat in brate. Era deja ametit :D. Si pe de alta parte, seara am si eu vreo 2 ore fara el pe net, asa ca punandu-ma in pat deodata cu el as suferi putin :D.

Rutina noastra de somn s-a dus pe apa sambetei. Atata ne-a tinut. Pai eu pun muzica frumoasa, calma. Sting din lumini si le dau mai incet. Incep sa citesc sau il masez, sau il mangai. Si el ori e prea flamand/somnoros/plictisit si sare la san si eu trebuie sa incep direct sa il plimb la san, ori ii vine cheful de joaca si in timp ce eu citesc pe jos povesti, el fuge si rade, provocandu-ma sa fug dupa el. Normal ca se supara daca nu o fac, asa ca ne apucam si fugim si radem in hohote si gata cu rutina linistita. Bine, asta de obicei dupa ce incearca sa-mi rupa paginile de la carti.

De cand e mic incerc sa-i citesc povesti. Atunci plangea cand incepeam, i se parea prea plictisitor, voia plimbat sa vada lumea. Acum imi smulge cartea din mana nervos. Si nici el nu e fascinat de cartile de copii. Parca incet incet ii plac acum acelea care se desfac, nu se rasfoiesc, cu animale.

Ce mai face Alex

Daca tot am ajuns cu povestea la cartile alea, mi-am amintit. De cand e mic, cand vede/aude un cal pe strada devine foarte atent. Si bunica il mai si scutura atunci pe picior si spune "cla-clo-cla-clo" ca nu stiu cum sa scriu sunetul acela cu limba in cerul gurii, cand vrei sa descrii trapul calului. Ei, de cand a vazut pe carticica cu animale calul, ma tot punea sa-i spun cum face calul si radea bine. Saptamana asta a inceput sa spuna si el, asa cu limba. Si nu numai cand vede cartea, dar si daca il intreb cum face calul.

Si apropo de cla-clo, alaltaieri am ras cu lacrimi vreo 10 minute fara oprire. Stateam tolanita pe o canapea si el m-a calarit peste talie. L-am scuturat putin ca si cum ar calari si avea cea mai fericita fata pe care i-am vazut-o in ultima vreme! Era asa de fericit si multumit! Si radea si el cu toata fata! Cand ma opream facea singur, ma calarea si radea in hohote. Apoi a observat ca nu are echilibru asa ca s-a prins de tzitzi :)). Apoi daca le-a vazut i s-a facut pofta si s-a aplecat pe pieptul meu, a dat bluza la o parte si a inceput sa suga. Si se mai ridica sa mai calareasca si iar se apleca sa suga :)). Eu intre timp radeam in hohote dar asta nu-l deranja cu nimic :)).

Alex mai si cade. Alaltaieri nu a fost atent si a cazut de pe o treapta jos. De obicei il luam de manuta acolo, dar acum nu a asteptat. De cand umbla in picioare nu mai vrea sa busileasca. Doar pe vremea cand umbla de-a busilea stia si sa urce si sa coboare scarile. Azi iar de slabit de raceala l-am vazut si eu ca e mai impiedicat si mai neatent. Azi-dimineata s-a lovit de marginea subtire si ascutita a unei usi, de i-au ramas si urme. Si cand l-am auzit plangand, am fugit la el, asa de dulce a fost ca la mine in brate tot tot tot s-a lipit si a zambit si i-a trecut orice durere.

Asa e de minunat cat e de dragastos mai nou. De multe ori pe zi vine pur si simplu la mine si ma imbratiseaza, de ma da gata :x :x :x. Si daca il supara ceva, si daca pur si simplu isi aminteste de mine brusc. Si atata ne pupam si ne dragostim, ceva incredibil!

Dar ne si bate! Cand e nervos pe noi, face un mic tantrum si ne loveste peste fata si peste piept. Azi a lovit-o asa pe bunica pentru ca a indraznit sa il stearga pe sub nas de mucisori. Bunica i-a zis ca o doare unde a lovit-o. Si i-a mai spus ca atunci cand pe el il doare capul, bunica il pupa. El n-o pupa daca pe ea o doare capul? Si s-a aplecat si a pupat-o! :x :x :x

Joi am fost cu el la mall, ca ploua si era mare noroi pe jos pe la noi prin curte. Deja e asa obisnuit sa iasa afara tot timpul dintre doua somnuri, ca merge la usa nervos ca nu iesim o data! La mall o lunga perioada l-am tinut in ergo pentru ca asa am putut umbla unde am vrut si pentru ca asa il pot alapta discret cand ii trebuie. Dar apoi l-am dat jos sa incerc o pereche de pantaloni :)). Am fost cam stresata ca va fugi din cabina si va trebui sa fug dupa el in chiloti :)). I-am dat de lucru ceva in spatele oglinzii si a fost ok. Cam inghesuiala totusi :)).

Apoi nu l-am mai pus in ergo, si am intrat in cora. M-a lovit ca nu l-am lasat sa ia de la mine din brate toate cartile scumpe pentru copii :)). Apoi la legume fructe l-am pus jos sa imi iau niste pere. Bucurie imensa! A inceput sa mute merele la cartofi, sa imi aleaga mie perele ce sa le pun in punga, sa rostogoleasca pe jos niste cartofi, etc. De ce are Cora rafturile cu legume fructe la nivel asa jos? :D

Am iesit apoi in holul mallului si am zis sa-l las putin pe jos ca sa se mai oboseasca si el, nu numai eu, sa i se faca somn. Dupa ce s-a plimbat bucuros peste tot, si-a dat seama ca cele mai interesante sunt scarile rulante si doar la baza lor voia. Si apoi a mai vrut la un tablou electric, normal ca era la nivelul lui, pe care scria "pericol de electrocutare. 400V". L-am luat rapid pe sus in mari proteste si am mers spre casa.

Mai nou nu mai trebuie sa ma gandesc eu cand e marait daca nu cumva ii trebuie tzitzi, pentru ca atunci cand asta e motivul cere deja pe fata: ma trage de bluza si daca nu poate sa se serveasca imediat ma loveste pe piept :)). Dar e un mare simpatic cum ma trage de bluza! Mare mare! Si ma mai distreaza ca daca ma aude ca povestesc ceva despre tzitzi, isi aminteste brusc si atunci vrea! Pe loc!

Mai nou cand adoarme ramane de la joaca cu un obiect in mana, fie un pahar de plastic, fie o jucarie, o lingurita, etc. Aseara a fost o carcasa de cd. E destul de dificil sa-l cobor la san ca se mai si loveste singur in obiectele lui. Si mai trebuie sa fiu sigura ca atunci cand adoarme il leagan deasupra unui covor, nu pe parchet, ca isi scapa obiectul din mana :)). Dar e un simpatic el cu obiceiurile lui :)).

Dupa cum s-a vazut si in filmuletul cu prosopul, mai nou orice material prinde vrea sa si-l puna pe cap sau pe dupa gat. Si umbla asa prin toata casa cu haine de-ale noastre atarnandu-i pe umeri. Nu stiu daca asta face doar de la treaba cu ghiozdanul ce urmeaza s-o povestesc, sau pur si simplu e o etapa.

Am la usa de la intrare un ghiozdanel mic. Normal ca l-a luat si a incercat sa il ia pe o mana. I l-a pus bunica in spate si i-a zis "du-te vezi in oglinda ce frumos esti!". Si el s-a dus direct la oglinda si a inceput sa se admire, din fata, din lateral!!! A stat minute bune in oglinda zambind mandru tare! :)) Apoi a inceput sa se plimbe cu ghiozdanul in spate tantos de numa! Nu a fost chip sa i-l dam jos apoi, ca facea scandal.

In fosta mea camera este o barza de jucarie atarnata sus pe aerul conditionat. Cand o vedea, de mic, o arata cu degetul si maraia. Asa ca bunica a inceput sa-i cante "barza barza ce-ai in cioc/ un bebe si un boboc / barza barza ce-ai in gusa / zarzare si corcoduse". Normal ca era "o friptura de boboc", dar a schimbat bunica, atenta la sentimentele mamei :)). Ei si acum incepe el cand o vede sa cante asa ca poezia :). Si de saptamana asta mai si spune "bahha" si intinde mana la ea.

Tot din categoria vocabular, mai nou cand il aude pe Nero latrand, arata cu degetul afara si spune si el timid, incet, "ham-ham" :).

Si de la Pavlov citire, cand aude soneria, sau sunetul portitei de afara, repede se uita la mine, imi arata cu degetul geamul si se cere in brate, aratandu-mi cu degetul ca vrea sa-l duc la usa de la intrare, sa vada cine a venit :).

Iesire

Ieri am plecat in mall la kenvelo la cumparaturi. Da, mare stire mare, FARA EL! Uau! Cred ca am fost plecata de langa el mai mult de o ora. Si asta as putea numara pe degete de cate ori s-a intamplat de cand s-a nascut!

In primul rand m-am simtit usoara fara 10 kilograme atarnate ori in spate ori in fata. In al doilea rand am incercat sa savurez cumparaturile, ca doar acum aveam ocazia fara fond sonor de maraieli. Imi trebuia musai o bluza cu maneca lunga buna de alaptat, pentru ca aveam doar una si cand era la spalat umblam cu tricouri cu maneca scurta. Mi-a placut fara el, recunosc. Dar m-am simtit mai urata :)). Stiu, pentru ca sunt mai urata. Nu-i cuvantul potrivit, pentru ca mami se va supara cand va citi. Dar sa recunoastem, aveam parul lung pe vremuri, acum ma tund cu masina, nu ieseam nicaieri nemachiata frumos, purtam haine ce ma avantajau, eram mai slaba, sanii mai fermi, pielea mai sanatoasa, etc. De obicei nu ma gandesc deloc la asta cand ies, pentru ca ies cu Alex, el e tot ce am mai frumos si mai pretios. (Bine, si nu am deloc timp sa ma aranjez, recunosc!!!) Si poate si eu sunt mai frumoasa cand sunt cu el, ca ii zambesc continuu si mi se lumineaza fata. Dar asa, urata si singura, simteam ca un mare handicap lipsa lui Alex. Cand am ajuns acasa m-a imbratisat asa de tare!

Mami mi-a propus sa ma mai elibereze mai des, sa mai fac astfel de iesiri. Dar i-am spus ca nu mi se pare profitabil. Eu la oboseala mea nu prea simt nici o imbunatatire dupa o ora plecata de acasa. As avea nevoie de zile intregi probabil :)). Si de cealalta parte, o ora doar cu Alex e extenuanta, ca sa "pedepsesc" pe cineva cu asta :)). In plus, mami il mai tine si dimineata o ora de obicei sa mai dorm eu. Si iar cand mananc, ca altfel nu ma lasa in pace. Stiu ca ar trebui incet incet sa ma mai desprind de el, sa nu fie asa brusca revenirea la servici.

Linkuri

Apropo de asta, chiar zilele astea m-am gandit ca niciodata in viata mea de dinainte de Alex nu am simtit o asemenea extenuare, chiar daca aveam zile lungi la servici, urmate apoi de mers pe jos si sala si piscina. Si munci agricole, menajere, nimic nimic nu se compara cu ce simt acum. Si mai ales cred ca te aduce la oboseala asta cronica faptul ca nu poti cand vrei tu sa te odihnesti, sa te relaxezi. De fapt nu mai trebuia sa adaug "cand vrei tu" in propozitia anterioara :)). Nu ai o pauza, o noapte dormita, ce noapte, 3-4 ore continue dormite, sau o seara mai relaxanta. Nu poti sa faci nimic cand vrei tu, nici macar lucruri normale gen mers la baie sau baut un pahar cu apa.

Se pare ca nu sunt singura obosita:

http://viataprinbalonulroz.blogspot.com/2010/11/un-oic-despre-oboseala-unei-mame.html

Interesant despre diversificare: http://happy-mami.blogspot.com/2010/11/povestea-diversificarii.html

Super super super fain despre alaptare! http://9davids.blogspot.com/2010/11/nurse-ins-are-for-everyone.html

Si foarte bine documentat, despre vaccinuri: http://piersicuta.blogspot.com/search/label/Pharmafia

marți, 16 noiembrie 2010

Mix

Azi Alex implineste un an si o luna, dar nu am ales sa fie acesta titlul pentru ca nu am facut un bilant, un sumar al acestei luni. La multi ani, pui scump!

Azi e ziua bunicii de la Cluj! La multi ani, bunica Mariana!

Un cantec frumos de Craciun:



Somn:

Aseara a adormit la ora 20:10! Am ramas perplexa. Nu cred ca are legatura cu rutina, pentru ca tot cu rutina in seara anterioara adormise dupa 23, chiar daca i-a fost somn de la 19... Cred ca a fost doar o intamplare. Adaug acuma seara ca da, a fost o intamplare aseara :)). Azi si-a revenit la programul normal.

Azi a adormit a doua oara la bunica in brate :)). O angajez! Ce-i drept ca m-a supt toata ziua de numa, deci putea adormi si fara tzitzi... S-a trezit dupa 20 de minute si apoi dupa alte 20 de minute de incercari, a mai adormit putin... Si cel mai comic e ca la bunica adoarme fara sa se straduiasca sa-l adoarma de fapt. Cum am mai zis eu mai demult, ca el doar pacalit adoarme, daca fiind obosit si somnoros, are impresia ca lumea il ignora. Doamne fereste sa isi dea seama ca vrei sa-l adormi. Si la mine cand il adorm, vreo 10 minute il tot leagan in brate, altfel se trezeste. Pe cand la bunica, in momentul in care a inchis ochii a fost dus, l-am putut lua linistita de la ea din brate si l-am putut pune in pat fara sa schiteze nici un gest... Foarte interesant...

Un articol superb despre somn! Superb! Concretizeaza tot ce spune Pentley: http://www.phdinparenting.com/2009/02/28/gentle-baby-and-toddler-sleep-tips/

Alte linkuri:

Mare atentie la scarile rulante! Am citit cu sufletul la gura...

Raceala?

Ma suge mai mult, e putin cald la frunte, stranuta mult mai des, si azi i-am vazut niste mucisori transparenti. Sper sa nu raceasca, pentru ca eu am ramas traumatizata de prima lui raceala cand i s-a oprit rasuflarea si cand nu putea manca/dormi de nas infundat de tot. I-am dat azi vitamina C picaturi. In plus, la noapte vin taica-meu si frate-meu acasa si ne-au anuntat deja ca vin raciti amandoi... :(

Ce mai face:

Am uitat sa spun ca de saptamana trecuta deja scoate si pune cu usurinta toate discurile de lemn ale turnului Montessori. Si e foarte incantat...

Ca o dovada ca intelege tot, azi i-am spus sa mearga la calorifer (ca umidificatoarele sunt desenate cu animalute) si s-a dus. Apoi se juca cu cosul lui de rufe murdare si nu avea ce sa scoata afara, cum se distreaza de obicei. Asa ca i-am dat un material de finet si i-am zis sa mearga sa-l puna in cos, si l-a pus!

Orice obiect mic de lemn il duce la magnetul macaralei de la ikea, asa cum s-a obisnuit cu cele 6 figuri din lemn, dar care au ceva mic de metal :D.

Imi aduce carticica cu animale, spunand "beee", chiar daca doar de doua ori i le-am mai descris pana acum. Si cand ajung la catel, si spun ca face "ham-ham", merge la geam si imi arata cu degetul geamul, ca acolo sunt cateii nostri :).

Carti de recomandat:

Am zis cu Elizabeth Pantley ca mi-ar placea sa incep o serie de recomandari pentru gravidute si mamici. Am terminat de citit cartea "Mami, tati, ma auziti?" de Jacques Salome. O recomand tuturor gravidutelor, mamicilor, tatilor, bunicilor, tuturor care au interactiune cu un copil. A mea e imprumutata de la biblioteca, dar o voi cumpara ca sa am ocazia sa o mai rasfoiesc. Si sa i-o dau si lui Relu sa o citeasca, si bunicilor. Nu e savuroasa, nu e incredibil de usor de citit, dar e plina de informatii foarte utile. E incredibil cat de mult ii influentam pe copii si cat de usor le putem distruge personalitatea, copilaria, viata! Incredibil! Neaparat trebuie citita aceasta carte.

Filmulete cu Alex:

27 septembrie - mergea de o manuta:



1 octombrie - singur cu antemergatorul:



4 octombrie - urca pe scara (in seara aceea pur si simplu s-a dus la scara, fara nici o alta incercare, si a urcat direct pana sus; pana am adus camera urcase deja de vreo zece ori, nu il mai puteam opri):



1 noiembrie - joaca fotbal cu tati (dar se opreste cand vede camera):



5 noiembrie - joaca fotbal cu mine:



si repriza a doua, tot in 5 noiembrie:



12 noiembrie - o chestie ce o face acum zilnic de cate ori ma vede, se ascunde dupa pereti si fuge de mine :))



14 noiembrie - incearca sa-si puna prosopul in cap, super super simpatic!



14 noiembrie - si asta imi place mult, cum fuge el de mine dupa pereti, si apoi ma pandeste sa vada pe unde vin :))



14 noiembrie - Alex danseaza!



15 noiembrie - am vrut sa-l filmez pe Alex cum joaca fotbal singur, dar pana la urma am ajuns sa-l filmez cum se joaca el cand e in pase bune :D

luni, 15 noiembrie 2010

A inceput Postul Craciunului cu mult soare!

A inceput Postul Craciunului! Sa avem un Post frumos, cu bucurie in suflete!

Lapte de migdale

Mi-am pus aseara la inmuiat in apa migdale. Si mi-am mai pus si germeni de lucerna la incoltit, sa am mai multi nutrienti in dieta. Azi dimineata mi-am facut laptele de migdale cam ca in reteta aceasta:



Chiar imi place de Karen Knowler foarte mult. Nu respect intocmai reteta pentru ca eu pun doar apa si migdale, nu mai pun nimic in plus pentru aroma sau indulcire. Si nu strecor pulpa, mananc asa un lapte mai gros. Din doua motive nu strecor pulpa: in primul rand nu am rabdare sa caut retete pentru folosirea pulpei si nu as vrea s-o arunc, si in al doilea rand, consider ca ma satur mai bine asa. Oricum de obicei in Post mi se face foame mult mai repede. Nu stiu ce voi manca la cina, pentru ca de obicei mancam fructe cu nuci sau seminte, dar acum ar fi prea multe nuci si dimineata si seara.

Si, ca aliment nou azi la Alex, a papat si el lapte de migdale vreo 2 lingurite. Apoi i-am pus si putine cereale de orez (instant) in el si a papat si asa un pic. I-a placut, altfel sigur nu ar fi deschis gurita pentru a doua lingurita. Am deschis astfel lista nucilor si a semintelor. Asa ca la capitolul grasimi, avem acum pe langa avocado si lapte de migdale. Plin de proteine si minerale. Nu am rabdare acum sa caut, dar citisem undeva ca are mai mult calciu decat laptele, oricum, mai usor asimilabil. Cine l-a citit macar pe Dr. Spock (ca sa nu ma bag in cartile veganilor si raw-food-istilor) stie ca din lapte calciul care se absoarbe e egal, daca nu mai putin, decat calciul care e scos din organism tocmai din cauza laptelui. Asa ca, e mult mai usor si mai sanatos pentru un copil sa-si ia calciul din frunze verzi, legume verzi, migdale, susan, etc.

Nu, nu vreau sa-l fac vegan pe Alex. In primul rand pentru ca nici eu nu sunt. Si in al doilea rand pentru ca in fructele si legumele din vremurile noastre lipsesc unii nutrienti care apareau pe vremuri. De exemplu inainte, cand nu existau atatea chimicale in pamantul gradinilor, legumele si cerealele chiar contineau vitamina B12. Asa ca nu ne mai putem raporta la ce consumau stramosii nostri.

Citind-o pe Shazzie cum spune ca dupa parerea ei (de raw-food-ista vegana) cei mai sanatosi copii sunt cei raw-vegetarieni, am vazut si de ce. Ok, lactatele vin cu relele lor (formarea de mucus in organism, hranirea bolilor autoimune si a cancerului), dar si lipsa lor aduce multe rele in zilele noastre. Asa ca ea, fiind vegana mai ales din considerente morale, ii da suplimente nutritive fiicei ei. Si chiar spune ca o mai lasa sa manance lactate crude. Pentru ca de multe ori mai bine iti iei vitamina B12 din lapte CRUD (in cel fiert si pasteurizat se pierde), cu toate consecintele negative, decat dintr-o pastila. E mult mai natural.

Ca sa combati efectele negative ale lactatelor, trebuie doar sa nu fie predominante in dieta si sa mananci in rest multe fructe si legume crude. Recunosc ca de cand nu am mai tinut Post, din ianuarie 2009, resimt asupra organismului povara de a manca lactate zilnic. Inainte, cand mai faceam o pauza in Posturile mari si in fiecare miercuri si vineri, organismul mai avea puterea sa mai lupte cu efectele negative. Mai ales la tiroidita mea autoimuna cred ca a hranit bine de tot anticorpii aia dieta mea plina de lapte de vaca...

Dar sa revin la mustaciosul pisicul meu ("te-ai facut cu lapte tot/si pe labe si pe bot"). Asa i-a spus bunica azi cand l-a vazut cu mustati de lapte de migdale :)).

Dans

Puiul meu scump a inceput de aseara sa danseze ♥♥♥♥♥. Asa de lasatul secului :)). Si topaie fericit si eu ii tot spun "tzup-tzup" si el incepe sa spuna si el "tup tup". M-a dat gata! A inceput in patut si apoi a continuat si pe jos. Si se opreste si da din fundulet, si merge unde vede un covoras ca pe scena si face iar tzup tzup! Si la un moment dat se lasa jos ciump si se preface ca gaseste ceva pe jos, si imi arata pumnul. Nu am inteles ce e treaba asta, dar mami a zis ca sigur se oboseste si asta e doar un motiv sa se aseze, se preface ca gaseste ceva :))))).

Oricum, mami de multa vreme spune ca e surprinsa ca Alex nu se batzaie cumva cand aude muzica, la cat de multa vreme isi petrece la mine in brate dansand :)). Si uite ca de ieri a inceput si e cel mai scump. L-am filmat aseara, ramane doar sa-mi gasesc timp sa descarc camera.

Colinde

Revin la colinde. Ador colindele!!! Imi plac la nebunie. De obicei in 15 noiembrie eram deja deprimata de toamna, frig si ploi, si inceputul Postului, cu colindele, imi dadea un avant mai mare decat orice pastile sau orice sedinta psihoterapeutica! Imi trecea orice depresie! (ahhh mi-am amintit de un 1 decembrie 2008 care imi sta ca un ghimpe in suflet, cand mi-am pierdut brusc jobul, fara sa mi se dea dinainte de inteles ca ar fi ceva... ei atunci nici colindele nu puteau sa ma scoata din starea aia, de fapt nici nu am mai ascultat colinde in iarna aceea...)

Ei dar acum avem cea mai frumoasa toamna din toata viata mea! A fost saptamana trecuta ploioasa si friguroasa si urata, dar pana atunci a fost ok, iar acum din nou e soare si cald si frumos! Eu stau in maieu afara si in pantaloni scurti! Alex in body cu maneca scurta! Minunat!

Ei si in atmosfera asta luminoasa am pus azi colinde in loc de cd-ul cu muzica ambientala, ca sa-l adorm pe Alex. Am ales colinde straine. Imi plac mult mult mult, imi dau o atmosfera de calm incredibila! Imi aduc aminte ascultandu-le de filmele vechiului Hollywood, de Craciun! Minunate!!! Si de desenele animate vechi vechi, de Craciun!!! Sunt in extaz, se vede dupa multimea semnelor de exclamare!

Colindele romanesti imi plac din alte motive, imi aduc aminte de copilaria la tara, cand mergeam la colindat dupa colacei (oare e regionalism? o chestie mica impletita frumos din aluat de paine). Si aveam straitza (a.k.a. traista) pe care de-abia o purtam de plina ce era de colaci! Si de-abia puteam strabate nametii, seara, pe intuneric. Dar ce clipe minunate! Ce amintiri frumoase!

Ei, sa revin la Alexuc. Si aleg eu un cd de colinde asa mai soft. Ca de, eu incerc sa-l invat pe muzica mai calma. Nu mi s-a parut normal sa il adorm atatea saptamani pe U TV, MTV, Kiss Tv. Si incepe cu "Have yourself a merry little Christimas...", apoi cu "I'm dreaming of a white Christmas...". Alex nimic. Cand a inceput "Jingle Bell Rock" si "Little Drummer Boy" si-a inchis ochii! Nu stiu daca sa profit si de acum sa-i pun doar muzica alerta ca sa adoarma mai usor, sau sa mai incerc sa-l invat pe muzica soft, calma? Deja am vazut clar preferintele lui, si nu e prima data cand imi arata asta. Si la tv cand nimeream pe ceva lent se trezea si daca adormise deja...

Pranz

La pranz eu cu mami am gatit pentru noi un hummus delicios! Imi era pofta! Stiu ca sunt mai multe retete de hummus, eu pun doar naut, apa in care a fiert, ulei de masline, tahini, usturoi si sare (de Himalaya :D). Simplu si minunat!

Mami a facut o supica de legume multe. Iar cu apa de izvor sa ii pot da si lui Alex. Si fara sare. Cu morcovi, pastarnac, patrunjel, telina, dovleac de copt si quinoa. Cred ca atat. M-am bucurat ca mi-am amintit de quinoa, ca nu-i dadusem de multa vreme. Asa ca am mancat toti 3 din ciorbica asta delicioasa!

Cum vremea e frumoasa, am stat azi mai mult pe afara. Cand l-am vazut ca da semne de oboseala, chiar daca mi se parea devreme, am intrat in casa si am inceput ritualurile. Dar in casa s-a energizat dintr-o data, afara era soare intens, probabil ca soarele il obosise. Si cum mi se facea foame, l-am dat la mami sa pot si eu sa mananc. Era ora 15. Cand am coborat dupa el, sa il iau sa mai incerc sa-l adorm, l-am gasit in brate la mami dormind :))))). Am ramas socata! Pai el de cand era mic, de vreo luna, nu a mai dormit in brate la mami. Si de multe luni deja nu il mai poate adormi nimeni in afara de mine! Cred ca Relu l-a adormit o data in ultimele luni. Dar acum, dansat de bunica si leganat, se pare ca a cedat, si daca n-a avut tzitzi la indemana :D.

Oooo, apropo de tzitzi, el mai nou cand suge se joaca cu celalalt san. Dar se mai intampla si cand se desprinde de san ca sa se joace chiar cu cel din care a supt. Si azi am zis eu ceva cu "tzitzi" si el a inceput sa rada "thithi", cu "th" englezesc din "thirsty" :)). A mai repetat de cateva ori incantat, uitandu-se la tzitzi.

Linkuri

http://www.grumblesandgrunts.com/2010/11/breastfeeding-toddlby-myths-and-reality.html Un link minunat despre alaptarea dupa ce bebe depaseste 1 an. Foarte fain!

Si un link de pe facebook de la profilul kellymom.com http://www.facebook.com/?ref=logo#!/kellymomdotcom/posts/174726072538500 in care se dezbate un articol dintr-o revista spaniola, in care apare o femeie vopsita ca o vacuta olandeza, care sta in patru labe deasupra unui bebe. Nu stiu spaniola, iar din comentarii imi dau seama ca nu e de bine articolul.

Copiez aici ce spune o tipa pe FB ca scrie in articol: "The front cover headline reads 'mother or cow'. Inside the magazine there is a double page photo of same woman on all fours over a baby lying on the floor. The headline is 'La era de las madres vacas' =The era of the 'cow mothers'
They mention some benefits of breastfeeding but say there is no conclusive evidence that proves them! They quote a lawyer and journalist extensively and the things she says are outrageous. According to her the entire lactivist campaign as she calls it is completely false and is simply a way of ensuring women stay out of the workplace!
According to her after only a century of artificial feeding in places like the USA and northern Europe where it all began people are super healthy and taller than people of southern europe and than people in the poorest parts of Africa despite the fact that they are exclusively breastfed.(When i read that bit i nearly burst a blood vessel in my brain)
The article contains a section 'For' and 'Against' breastfeeding. 'For' lists all the usual suspects.
'Against' as follows
Bleeding nipples, pain, blocked ducts, mastitis, thrush and depression due to a lack of sleep (accompanied by diagram of a woman crying)You will need to eat really well and look after yourself as you will need 500 extra calories a day (apparently this is considered a bad thing)You will be unable to take virtually any medications because they pass through breastmilk to baby, it will be very difficult to combine breastfeeding with work and although you can express this is troublesome and awkward and your supply will prob diminish, If the woman stays at home and breastfeeds it is her sole responsiblity to raise the baby and when she tries to return to workplace she will be at a big disadvantage.
They also have a section where they talk about how there is evidence that bottlefeeding is as ancient as breastfeeding.... bottles with teats found in tombs from 2000bc... etc etc goes on to talk about Nestle inventing the first modern formula blah blah
That's just a taster. There are some positive voices quoted in the article too (a la leche league leader and a spanish pediatrician that has written books published by LLL) but really they are drowned out by all the negativity.
i personally found the images and the headlines very offensive".

Oricum, nu asta voiam de fapt sa spun. Cand am dat de acest link mi-am amintit ca mai nou companiile de lapte praf nu mai merg pe minciunile pe care le spuneau pana acum in media (ca laptele praf contine tot ce trebuie unui copil la fiecare varsta, pe cand laptele de mama isi pierde din nutrienti dupa 6 luni, si alte astfel de minciuni). Nu, si-au dat seama ca au un public tinta pe care nu l-au atins cu minciunile astea, femeile puternice care stiu sa se informeze. Ei, pe ele se pare ca vor sa le atinga in putere, in feminism! Pentru ca in ultima luna am gasit o multitudine de articole pe net in care se spune ca e dreptul unei femei sa faca ce vrea cu timpul ei, sa nu fie legata de copil, sa aiba viata ei, sa-si traiasca viata, sa nu isi iroseasca tineretea, etc. Vor sa dea impresia prin acele articole ca doar o femeie fara viata personala si fara personalitate ar sta langa copil ca sa alapteze.

Si cred ca sunt multe femei la care prinde abordarea asta, si e mare pacat. Pentru ca mai mult decat sa fie dreptul unei femei la viata personala, e dreptul unui copil (pe care acea femeie l-a adus pe lume, nu el s-a cerut) la laptele mamei lui! El nu poate sa-si ceara dreptul asta, nu poate sa isi dea in judecata mama, nu poate sa isi strige dreptul lui in gura mare! Dar cu ce e el mai ghinionist decat un alt bebe care a nimerit la o mama care il alapteaza? Cu ce a gresit? Si atunci cand ne hotaram sa avem un copil, nu ne angajam ca vom face un efort pentru a-i oferi ce-i mai bun?

Ca un disclaimer, ma refer strict la viitoarele mame, la publicul tinta al acelor articole, nu ma refer la mamele pe care le cunosc. Pentru ca din cele care imi citesc blogul nu este nici una pe care sa o banuiesc ca si-a intarcat copilul ca sa se distreze. Cunosc in viata reala cateva, dar nu cred ca imi citesc blogul :)).

duminică, 14 noiembrie 2010

Rutina pentru somn, diversificare si altele

De vineri am inceput sa introducem activitati calme inainte de somn, sa implementam o rutina care sa ii dea de inteles ca urmeaza sa doarma. De obicei nu rezolvam nimic cu ritualuri seara, cand ma auzea cantand aceeasi melodie pentru somn incepea sa maraie si sa se ceara jos sa se mai plimbe, sa se mai joace. Dar am zis sa mai incerc o data.

Cand mi se pare ca incepe sa fie obosit, calmez toate jocurile, mergem in camera noastra, pun muzica ambientala, ii schimb scutecul, il masez putin, il mangai putin, si apoi incep sa-i citesc povesti. M-am gandit ca va putea ramane cu rutina asta ani de zile, si dupa ce nu va mai suge ca sa adoarma.

Elizabeth Pantley spune ca rutina va avea efect dupa vreo 2-3 saptamani. Eu ma gandesc ca in 2-3 saptamani el va anticipa somnul si sper sa trebuiasca sa-l plimb/scutur/leagan/dansez mai putin, pentru ca va fi deja calm-obosit-somnoros. Abia apoi voi incerca sa implementez unele tehnici sa scadem timpul de plimbat in brate. Mi s-ar fi parut traumatizant sa refuz de acum sa-l leagan, cand vad cat e de disperat, ca si cum nu as mai vrea sa-l las sa doarma... Asa macar va avea o rutina linistitoare cand vom face marea incercare. Intre timp tot studiem.

Postarea asta am inceput sa o scriu vineri. Aliniatul asta se refera la ziua de vineri: "Asta era planul maret de ieri si de azi dimineata. Nu mai am asa avant pentru ca azi iar a fost greu. Recunosc ca saptamanile trecute nu era asa de greu de adormit ziua, nu trebuia sa-l dansez asa mult timp! Dar acum nu inteleg ce s-a intamplat. Ajung sa-l dansez mai mult de o ora, uneori doua sau trei (!) ca sa doarma el o jumatate de ora fix! E rupt rupt de oboseala. Si inainte de somn, si dupa ce se trezeste. Azi dupa fiecare din cele doua somnuri de zi s-a trezit plangacios. Si a marait continuu timp de aproape o ora dupa primul somn si aproape doua ore dupa al doilea somn. A marait continuu si a si plans cu lacrimi de multe ori. Daca il luai in brate plangea, daca il lasai jos plangea, daca nu intelegeai ce iti arata cu degetul super marait plangea, daca avea impresia ca ridici vocea plangea, etc. etc. etc. Imi venea sa-i dau o cafea sau sa fac ceva sa se trezeasca de tot. Problema e ca imediat dupa ce s-a trezit eu am incercat sa-l readorm la loc si nu a vrut. Deci ziceam ca asta era planul dar acum nu stiu daca voi fi in stare doua trei saptamani sa continui asa. Sunt franta de oboseala. Am pungi sub ochi, are si Alex! Am ochii rosii. Mie imi e somn, lui nu. "

Intre timp lucrurile sunt mai calme. Nu il mai scutur atata timp. Dar nici nu reusesc sa-l adorm repede. Dar in loc sa-l dansez cu orele, rutina de somn acum dureaza ore intregi.

Adica:
- eu il vad ca da semne de oboseala si de somn
- merg cu el la etajul nostru, dau drumul la muzica ambientala
- in camera noastra, ii schimb scutecul si il masez/mangai putin
- incep sa citesc dintr-o carte cu povesti
- el isi pierde rabdarea din primul minut si se da jos din pat
- merge la usa, daca e inchisa plange, daca e deschisa iese afara
- vreo doua ore ne jucam, eu incerc sa pastrez jocurile mai linistite si plictisitoare, el incepe sa faca cucu-bau pe dupa pereti si rade in hohote, eu mai citesc tot cu cartea dupa el, in timp ce el umbla prin camera
- cum se agata de mine si se freaca la ochi, incep sa-l leagan, sa-l pun la tzitzi, sa cant nani-nani peste muzica ambientala :D
- el se da jos de la mine din brate de nenumarate ori pentru ca isi aminteste ca mai vrea sa se joace ceva, sau pentru ca vede ceva in camera si i se pare interesant
- dupa vreo doua ore adoarme la mine in brate.

Da, mi se pare pierdere de vreme cand noi am putea sta afara in timpul asta. Dar ce sa fac, daca pana acum stateam mult afara si intram in casa doar cand mi se parea ca ii e somn tot nu era bine. Acum incerc asa doua-trei saptamani sa vad daca voi observa ceva schimbat.

De maine voi incerca sa renunt la lactate doua saptamani. In alti ani tineam Posturile foarte usor. De cand am ramas gravida nu am mai tinut post nici miercurea si vinerea, nici in cele mari din timpul anului. Acum mi se pare asa de greu... Nu stiu daca din cauza ca alaptez, din cauza ca m-am dezobisnuit, sau din cauza ca sunt asa de obosita... Am zis ca daca tot vreau sa incerc sa renunt la lapte pentru a observa intoleranta lui Alex, sa o fac acum la inceputul Postului Craciunului. (ieee, de maine ascultam colinde!!!)

Daca tot am zis mai sus de pierdere de vreme, mi-am mai amintit niste ganduri din ultima vreme. Pana am mers in Grecia, orarul unei zile era tare greu. Dimineata ne trezeam, el nu voia sa pape solide pana cand dormea iar. Apoi eu imi luam micul dejun, apoi dupa ce se trezea incercam sa-i dau piure de fructe, el nu voia deloc. Apoi eu mancam de amiaza, il culcam, trebuia sa-i dau piure de legume, el nu manca deloc. Si in toata ameteala asta mi se parea extrem de dificil de a pleca de acasa. Mai ales ca el sugea atunci numai in camera lui. Nu puteam pleca de acasa cu el decat seara, cand inca nu ii introdusesem nici o masa. Se murdarea ingrozitor si se uda tot, chiar daca ii puneam babetica, murdarea si caruciorul tot, asa ca nu imi puteam propune sa ies sa ii dau mancare in oras. Si oricum, la noi nu pot spune ca exista parcuri pentru copii, deci cand spun de iesit nu ma refer la parc, ci o tura de oras pe strazi. Fara banci, fara nimic, asa ca a-ti propune sa-i dai de mancare in oras ar fi echivalat cu a-i da de mancare pe scarile unui magazin...

Dupa ce am mers in Grecia, am fost fericita din doua motive: a inceput sa suga oricand oriunde, si nu a mai mancat solide deloc :)), nici molecula pe care o manca pana atunci. Asa ca dupa doua zile de incercari, am renuntat complet la a ma mai stresa. Si venind acasa am continuat la fel. Pentru ca mi se parea ca ma stresam mult prea mult cu mancarea lui, avand in vedere ca el nu prea manca! Am inceput sa ne plimbam peste tot. Ei si ce daca nu manca? Ii ofeream seara cand ajungeam acasa. Daca voia putin bine, daca nu, nu. Ii ofeream din mancarea mea ce stiam ca poate sa manance (cum ar fi fructe). I le ofeream seara, daca eu le mancam seara. Piure de fructe am facut atatea luni degeaba fara sa manance el. Asa ca ii dadeam felia de mar si stiam ca roade pe ea si scuipa sau se ineaca. Nu ii ajungea nimic in stomac, dar macar se obisnuia sa manance si nu se mai enerva pe mine ca vreau sa ii dau de mancare. Inainte de Grecia mi se paruse ca deja i se crease o aversiune fara de mancare.

Nici acum nu ii pot da de mancare in scaun, din bol, cum vad la altii. Fug dupa el in timp ce se joaca si incerc sa-l pacalesc sa-i dau in gura. Uneori nu deschide gura, alta data o deschide si scuipa ce ii bag, dar mai sunt si cazuri cand inghite. In scaun foarte rar sta, si doar daca ii dau pe tava ceva de joaca ce nu a mai vazut de luni bune. Si eu sa mananc langa el. Si mancarea sa fie proaspata si calduta. Cam multe conditii :D.

Mai ales ca, tot din cauza ca vazusem eu ce mult m-am stresat pe degeaba, am inceput sa-i gatesc doar o data pe saptamana poate, si fac mai mult, si congelez. Iar apoi in fiecare zi decongelez cate un paharel cu mancare.

Dar sa revin ca e deja o postare mult prea lunga si plictisitoare. Deja in ultima vreme mi se parea ca ne e prea bine :D. Cand vrem sa mergem in oras, ne luam si umblam aiurea cu orele. De la un somn al lui la altul stam pe afara, nici eu nu ma stresez cu gatitul, nici el cu mancatul :)).

Acum mi-am propus totusi sa mai insist, ca vad ca nici abordarea asta libertina nu a dat roade in sens sa se apuce el sa manance mult. E drept ca parca nu mai are aversiunea aia fata de mancare. Dar tot simt ca trebuie sa mai insist si sa fac putina ordine. Asa ca mi-am propus urmatoarele:
- sa nu treaca o zi fara sa manance o cereala (uraaa pentru rondelele de orez, ca in mancare nu-i mai plac deloc cerealele), o leguma (dificil... de multe ori refuza) si un fruct (dificil, ii place sa se joace cu ele dar nu sa bage in gura...).
- saptamanal sa rotesc cerealele (dificil, ca rondele avem numai de orez)
- saptamanal sa ii dau si fasolifere (mazare si fasole verde), ca astea le-am cam abandonat si pentru ca ii dau dureri de burta, si pentru ca ale noastre bio le avem doar in stare congelata, deci e mai mult de lucru...
- sa nu treaca o saptamana fara un aliment nou.

Apropo de asta, ieri a mancat prima data rosii, in forma de rondele de orez de la Organix cu suc organic de rosii si suc organic de morcovi. Azi a papat prima data goji berries, ultimele 5 de pe arbustul nostru :).

Asa ca avem multe planuri, incepand de luni, ca orice cura de slabire sau lasat de fumat :D.

Ce mai face Alex:

- se pune pe Panda nostru gigant, il iubeste, si spune "pada" sau "tanda"

- daca eu imit animalele (cucurigu, muuu, iha ihaa, beeee) incearca sa ma imite

- joaca fotbal toata ziua, chiar si singur, si cu minge mica si cu minge normala

- din cand in cand se opreste din lovit mingea si isi pune piciorul pe ea ca un fotbalist :D

- intelege aproape orice vorbim: daca il intreb "unde-i telefonul lui mama?" merge la el, daca ii spun sa aduca mingea, o cauta, o ia in brate si o aduce, intelege cand ii spun mamei mele ca plec sa fac ceva si se supara dinainte sa ma ridic :D, daca ii spun in joaca sa ma ajute la ceva vine si face si el acel lucru, aproape orice ii spun il vad ca urmareste si intelege

- ne pune tot felul de lucruri in papuci si ii poarta peste tot

- stie deja la iphone-ul meu ca butonul ala din mijloc il face sa lumineze ecranul. Mai mult, il stie debloca, mi-e imposibil sa inteleg cum. Dar intra peste tot in meniu, l-a si sunat din greseala o data pe Relu. Noi stateam linistiti si ma intreaba Relu la un moment dat de ce il sun, ca sa vad ca Alex era cu telefonul in mana. Pe aceeasi tema, se pare ca lui Relu i se parea insuficient ca Alex sa arunce de pamant cu Iphone 1 al meu, asa ca mi-a luat si un Iphone 4 :)).

vineri, 12 noiembrie 2010

The No-Cry Nap Solution 2

Am ajuns apoi in carte la un tabel in care trebuia eu sa vad cat trebuie sa doarma Alex la 1 an:

Numar de somnuri ziua: 1-2 - buuunnn, avem doua si se vede clar dupa oboseala ca are nevoie de amandoua

Totalul de ore dormite ziua: 2-3 - se mai intampla cateodata si minuni din astea, dar in general doarme doua somnuri de cate o jumatate de ora, deci o ora in total

Numarul de ore in care un copil de un an rezista intre somnuri: 3-4 - aici tot am stat si am socotit si ma miram eu cum de imi ies intre trezirea de dimineata si primul somn, si apoi si intre primul somn si al doilea. Si nu intelegeam cum se poate asta daca sunt asa scurte, si mai ales daca Alex se vede ca e obosit. Ca apoi sa vad ca intre al doilea somn si cel de noapte la noi sunt vreo 5-6-7 ore. Pentru ca noi nu ne incadram deloc la somnul de noapte, adoarme foarte tarziu si se trezeste devreme...

Numarul de ore dormite noaptea: 11 1/2 - 12 - la noi sunt de obicei 7, uneori 8. Si cat as vrea eu ca daca tot nu reusesc sa-l culc decat la 23-24, sa doarma dimineata pana tarziu...

Numarul total de ore de somn zi+noapte: 13 1/2 - 14 - la noi sunt in 90% din cazuri 8 ore! Se intampla si minuni sa doarma in total pe zi 12 ore, dar asta ar fi un maxim pe care il atinge foarte foarte rar!

Deci am descoperit ca avem o problema, si de aici ar putea veni toate tantrumurile lui si toti nervii. Si chiar si faptul ca-l adorm asa de greu, de obosit ce e.


Ne explica apoi cartea etapele somnului: (nu pun ghilimele, ca acolo sunt sub forma de tabel, dar e luat cuvant cu cuvant)

Stage of Sleep: Presleep
Stage of Sleep Description: Drowsy
Depth of Sleep: Depending on conditions, can move into Stage 1 or get a second wind and become wide awake
Physical and Mental States/Processes: Relaxed

Stage of Sleep: Stage 1
Stage of Sleep Description: Drifting off, very light sleep
Depth of Sleep: Falling asleep, easily awakened
Physical and Mental States/Processes: Floating sensation, relaxed muscles; slower heart rate and breathing; body may make a sudden jerking motion

Stage of Sleep: Stage 2
Stage of Sleep Description: Light to moderate sleep
Depth of Sleep: Easily awakened
Physical and Mental States/Processes: Regular, relaxed breathing; preparing to enter deep sleep

Stage of Sleep: Stage 3
Stage of Sleep Description: Deep sleep
Depth of Sleep: Difficult to awaken
Physical and Mental States/Processes: Regular, relaxed breathing; bed-wetting, night terrors, sleepwalking, or sleep talking may occur

Stage of Sleep: Stage 4
Stage of Sleep Description: Deepest sleep
Depth of Sleep: Very difficult to awaken; groggy or disoriented when awakened
Physical and Mental States/Processes: Slow and regular breathing; no muscle activity; bed-wetting, night terrors, sleepwalking, or sleep talking may occur

Stage of Sleep: REM stage
Stage of Sleep Description: Dreaming
Depth of Sleep: May be easy or difficult to awaken
Physical and Mental States/Processes: Large muscles immobile; small muscles twitch; heart and breathing rates increase; eyes move quickly (REM stands for rapid eye movement)

Stage of Sleep: Sleep inertia
Stage of Sleep Description: Awakening
Depth of Sleep: The transition between sleep and complete wakefulness; may fall back to sleep or wake up fully
Physical and Mental States/Processes: May act groggy, disoriented, or confused; reaction time and performance can be hindered

Note: Each of the first four stages of sleep lasts from 5 to 15 minutes, and a complete cycle of the five stages of sleep takes between 90 and 120 minutes. Stages 2 and 3 actually repeat backward before dreaming sleep is entered, so the sleep cycle actually looks like this: Drowsy, Stage 1, 2, 3, 4, 3, 2, REM, 2, 3, 4, 3, 2, REM—continuing by alternating between REM and non-REM sleep in a cyclical pattern. Infants can fall asleep directly into REM sleep. Infant sleep cycles last approximately 40 to 60 minutes.

If your child’s naps are shorter than an hour and a half in length, you might suspect that these catnaps aren’t meeting your child’s sleep needs—and you would be right. A short nap takes the edge off but doesn’t offer the physical and mental nourishment that a longer nap provides.


Eu ramasesem cu ideea de cand era bebe ca un ciclu de somn are 45 de minute si eram sigura ca el nu stie sa treaca intr-un nou ciclu. Dar acum vad ca de fapt el nici nu face un ciclu complet de 90-120 de minute. Si asta are repercusiuni nu numai in starea psihica a lui de moment, dar si in dezvoltarea fizica, psihica si intelectuala.

Tot in cartea asta am citit ca fiecare etapa a somnului ii aduce alte beneficii, ca si cum ar primi niste cadouri magice la fiecare stadiu. Daca nu ajunge in fiecare stadiu pierde acele cadouri magice... Aici avem beneficiile fiecarei etape a somnului:

Stage 1: 5 to 15 minutes - Prepares body for sleep; Reduces feelings of sleepiness
Stage 2: 5 to 15 minutes - Increases alertness; Improves motor skills; Stabilizes mood; Slightly reduces homeostatic sleep pressure
Stage 3 5 to 15 minutes - Strengthens memory and immune system; Releases growth hormone; Repairs bones, tissues, and muscles; Regulates appetite; Releases stress and restores energy; Reduces homeostatic sleep pressure
Stage 4: 5 to 15 minutes - Same benefits as Stage 3, but enhanced
Return to Stage 3: 3 to 10 minutes - Same as Stage 3 above
Return to Stage 2: 3 to 10 minutes - Same as Stage 2 above
First REM stage: 9 to 30 minutes - Transfers short-term memory to long-term; Secures new learning; Enhances brain connections; Sharpens visual and perceptual skills; Processes emotions and relieves stress; Inspires creativity and boosts energy; Reduces homeostatic sleep pressure
Stage 2: 5 to 15 minutes - Same as Stage 2 above
Stage 3: 5 to 15 minutes - Same as Stage 3 above
Stage 4: 5 to 15 minutes - Same as Stage 4 above
Stage 3: 5 to 15 minutes - Same as Stage 3 above
Stage 2: 5 to 15 minutes - Same as Stage 2 above
Second REM stage: 20 to 60 minutes - Same as REM stage above


Mai multe in alt episod :D.

Edit: vad ca imi apare postarea ca fiind de vineri pentru ca am inceput de ieri sa scriu la ea...

The No-Cry Nap Solution

Elizabeth Pantley - The No-Cry Nap Solution

Adica solutie fara lacrimi pentru somnurile de zi. O carte minunata, ieri am citit-o jumatate, 135 de pagini, e foarte faina si usor de citit. Nu stiu daca imi va rezolva problemele, dar important e ca a fost o lectura frumoasa.

As vrea candva sa incep seria de recomandari pentru gravidute si mamici, si as putea sa includ si cartea asta la recomandari. Pentru ca se poate citi si inainte de a avea un pui, din doua motive: sa stii ce greseli sa nu faci cu ei (pentru ca se poate gresi usor si devreme) si sa stii ca sunt normale unele compromisuri.

Voi da cateva citate de la inceput, legate de somnurile de zi, de fapt despre importanta lor. Apoi in alta postare probabil ca voi da alte detalii, cartea e tare faina.

Ca o paranteza, ieri a luat o firimitura de mango. Asa ca ne marim lista alimentelor consumate!

Many children will drift off to sleep easily when they are tired or if they are overwhelmed with sensory impressions. Others are resistant. They may need excessive assistance from a parent. They may be unable to tune out distractions. They may not want to miss out on “all the fun,” or they may not want to feel that they are being treated like a “baby.” Some children are extremely sensitive to touch, irritation on their skin, or the slightest noise. Yet others find the issue of taking a nap to be a great way to assert their independence and resistance to our authority. Every child is different, and every family faces a unique set of challenges.

Sleep is as essential to life as is breathing, eating, and drinking. It is absolutely critical to human existence. Our children’s bodies do not shut down when they sleep. Sleep is not like turning off a computer. It is a time when energy is restored, bodily functions are renovated, and damaged tissues are repaired. When children sleep, hormones (especially those related to growth) are secreted, breathing and the heart are controlled, the functions of organs continue, memories are stored, and dreams occur. When children don’t sleep, or don’t sleep enough, many things can go wrong. Examples include being so sleepy that they cannot learn or
function normally, or having abnormal hormone function, which may predispose them to obesity and diabetes. At a minimum, a shortage of proper sleep can cause a disruption to mood and behavior.


(ei? parca incep sa vad motivele faptului ca Alex e mai marait...)

Naps take only a few hours of time, but they shape all twentyfour hours of your child’s day. The quality and quantity of your child’s naps influence his mood, behavior, health, and brain development. Naps can affect how cheerful your child is when she wakes up in the morning, whether or not she whines, fusses, and has tantrums all day, and how easily she’ll go to bed at night. An appropriate nap schedule is a vital component for your child’s healthy, happy life. When you consider all of this, you’ll understand that your child’s naps—or lack of naps—can affect all twenty-four hours of your day as well as your child’s.

A nap is a miraculous, life-enhancing activity. A nap can transform a crying, fussing baby into a cooing, smiling delight. A nap can convert a cranky, whiny child into a happier, healthier, and more adaptable little person. A nap can rescue a grouchy, moody parent and allow the loving mom or dad to reappear. Naps are
magical breaks in the day that rejuvenate the entire family.

Naps are a biological necessity. Children have natural dips in energy during the day, even after a full night’s sleep. A lack of response to this natural craving for rest results in a biological misfiring that leads to behavioral, emotional, and physical problems.

Naps that correspond with energy dips allow the body and mind to function properly.

- Naps reduce the day’s fussiness, whining, and tantrums. A midday nap enables the body to release cortisol and other hormones that combat stress and tension. Without the release of these hormones, they build to uncontrollable levels and create inner
pressure that erupts as unpleasant behavior. Children who do not get enough sleep have difficulty controlling their emotions. Highneed children or those with more intense, active personalities can have an exaggerated effect from sleep shortages. Daily naps can be a lifeline for them and their families.

- Naps increase learning capacity for babies. Babies who have adequate naps spend more of their waking hours in a relaxed, alert condition. They learn more, they enjoy life more, and their parents are provided with added quality time for engaging, teaching, and bonding with their babies.

- Naps fill gaps from poor nighttime sleep. Napping can help a child recover from problems in the prior night’s sleep. Any shortage of night sleep is damaging to your child’s health and behavior, so naps are a critically important way for children to make up for less than a perfect night’s sleep. Surprisingly, children who do sleep well at night receive as much benefit from naps as their night-waking peers, since nap sleep is different from night sleep in its configuration of sleep cycles and in its effect on a child’s health and behavior. Extra night sleep doesn’t achieve the same results as a good night’s sleep plus naps.

- Naps improve a child’s mood. A child is typically happier following a daytime snooze, which is as good for the parent as it is for the child. Naptime can stabilize a child’s mood over the course of the day, eliminating the frustrating highs and lows of mood swings and crankiness.

- Naps improve brain development. Adequate sleep is crucial to proper brain development. Napping plays a role in learning by helping to convert new information into a permanent place in the memory. Naps allow a child midday pauses to store new information and make room for the remainder of the day’s learning. Sufficient sleep is also thought to help young brains develop the ability to achieve high levels of abstract thinking.

- Naps improve the bedtime routine. A child who needs a nap but doesn’t get one will get overtired throughout the day yet become hyperactive and resist the idea of bedtime when it arrives. An overtired child may find it difficult to fall asleep at bedtime.

- Naps increase attention span. Children who nap have longer attention spans and are better able to absorb new information. Conversely, children who lack appropriate sleep tend to be less focused, so much so that researchers believe that over 20 percent of children diagnosed with hyperactivity disorders such as attention deficit hyperactivity disorder (ADHD) are actually suffering from sleep disorders.

- Naps ensure proper growth and development. Growth hormone is released during deep sleep, and children who sleep well are assured their necessary sleep-assisted growth. Naps provide a child’s body with downtime needed for rejuvenation and repair.
Naps also fuel the dramatic developmental surges that occur when children learn to master major physical and mental milestones.

- Children’s naps give caregivers a needed break. No matter how much they love and adore them, adults sometimes need their little ones to nap just as much as their children need the nap. During naptime, caregivers can reenergize, do a few things
for themselves, or handle tasks that cannot be done when tending to children. A nap break relieves adult stress and assures that caregivers can enjoy their little nappers more when they wake up.

- Naps are beneficial for people of all ages. There is no time when your child must—or should—give up naps. Naps are healthy for all human beings.


Researchers at the University of Michigan found that third graders need a minimum of nine hours and forty-five minutes of sleep each night to lower their risk of obesity. Sleeping more than this minimum amount lowered their risk even more—by
up to 40 percent. “The less sleep they got, the more likely the children were to be obese in sixth grade, no matter what the child’s weight was in third grade,” said Dr. Julie Lumeng, who led the research.


A sleep study completed by Dr. Avi Sadeh at Tel Aviv University demonstrated that
even a one-hour shortage in appropriate sleep time will compromise a child’s alertness and brain functioning and increase fatigue. Dr. William C. Dement, known as the world’s leading authority on sleep, takes that one step further and says, “. . . the effects of delaying bedtime by even half an hour can be subtle and pernicious [very destructive].”

joi, 11 noiembrie 2010

Like mother, like... son?

It runs in the family... Asta am aflat azi.

Ii povesteam mamei mele cum ieri adunate toate cele 3 somnuri (2 de zi si unul de seara) l-am scuturat pe Alex prin camera 5 ore si jumatate. Ma doare ingrozitor spatele, mainile si umerii si problema nu e de momentul asta, ci oare cat imi va mai rezista fizicul? Ca n-ar fi bine sa merg cu astea inainte pana nu mai pot. Nu as rezolva nimic.

Si tot gandindu-ne noi cum sa facem si-a amintit mami ca asa eram si eu, deci are cu cine sa semene :D. Adica seara nu voiam sa ma culc pana dupa 12, daca ma punea in patut tipam, si pana cand am fost mare ma putea adormi doar leganata. Din amintirile mele, intr-adevar nici la camin nu dormeam, ma plictiseam ingrozitor in orele alea, dar stateam in pat treaza. Nu am amintiri din primul an de camin, sa stiu cum m-au dresat sa stau in pat cuminte :)).

A zis mami sa stau cu el in pat pana cand il apuca somnul. Si i-am spus ca am incercat de cateva ori asa dar dupa vreo 3 ore nu mai rezist de cat e de marait si plangacios si cum ma implora parca sa il culc, ca nu mai poate de oboseala. Si el considera ca eu nu vreau sa-l ajut pentru ca nu il iau la plimbare prin camera la dansat si scuturat...

De ce stau cu orele sa il scutur? S-ar putea crede ca nu-i e somn. Dar am incercat sa il culc si de la primele semne de somn, si sa-l las sa se mai oboseasca, n-am rezolvat nimic. Pentru ca el de oboseala e plangacios si marait si sta cu ochii jumatate inchisi de somn, se freaca la ochi, si plange continuu, vrea doar in brate, dar plange daca ma asez undeva cu el in brate. Si asa ajung sa-l plimb, sa-l leagan, sa-l dansez, sa-l scutur. Din cand in cand se apleaca la tzitzi. Isi inchide ochii de tot de multe ori, dar nu pune capul pe mine, nu cumva sa adoarma adanc... Apoi intr-un final isi pune capul pe mine, dar se trezeste cand vreau sa-l asez in pat.

Ceva trebuie sa fac pentru ca asa nu o sa mai pot multa vreme... Ma apuc iar de studiat in mod riguros cartile lui Elizabeth Pantley, "the no-cry sleep solution" si "the no-cry nap solution". Incep cu asta cu nap-urile. Cea cu sleepul am mai inceput-o o data si nu am reusit nicicum sa rezolv problema. E drept ca nici nu ma intereseaza pe mine sa "sleep through the night", nu consider asta o prioritate. Si nu am reusit niciodata sa implementez un ritual inainte de culcare. Pentru ca orice actiune pe care o vede ca o repet in cateva seri la rand inainte de culcare, o refuza total, pentru ca el de fapt nu vrea sa doarma. In plus, in cartea cu sleep-ul, spunea sa-l pun in fiecare seara putin mai devreme in patut, sa nu-l leagan pana cand adoarme dus. Si asta nu ne-a ajutat deloc, pentru ca in momentul in care il pun in patut si nu doarme dus de tot, se trezeste plangand, se pune in fund si isi intinde mainile sa-l iau in brate. Dar le mai citesc o data, sa vad daca nu gasesc totusi o rezolvare si pentru noi... Asa macar voi avea impresia ca fac ceva ca sa rezolv situatia, nu stau pur si simplu. Asa ca mai rarut cu alte chestii pe net, putinul timp liber cat doarme el in timpul zilei il voi petrece citind cartile astea. Mi se pare timp pierdut, mi-ar placea mai mult sa fi avut oportunitatea sa citesc alte carti despre copii, dar ce sa facem daca asta e situatia... Si acuma la somnul asta de dimineata l-am scuturat o ora si jumatate ca sa adoarma. Si pun pariu ca va dormi maxim o jumatate de ora, dar chiar nu mai aveam cu cine sa ma inteleg de obosit ce era...

In alta ordine de idei, aseara i-a facut buni supica/ciorbica. Adica mi-a facut mie si i-am zis sa puna apa de izvor in loc de apa de robinet si sa o faca fara sare. In rest ce mananc eu de obicei: se arunca in apa clocotita multe legume (morcov, pastarnac, patrunjel, telina, sfecla rosie, mazare) si gata! Foarte rar imi mai punea si ulei, dar acum am zis sa nu puna, ca sa pot sa-i dau si lui si sa aiba Alex doar un aliment nou in ea: telina. A papat puiul aseara de numa. Si supica limpede, si supa crema cu legumele blenduite. Noi ne-am minunat ca a inceput cu greu sa stie sa pape lichidele, parca incepe sa-si puna ambele buze pe lingurita, si atunci nu varsa afara din gura tot continutul linguritei ca pana acum. Ca doar si unui adult i-ar fi greu sa inghita lichide daca tine gura deschisa si nu pune buzele pe lingurita. E clar ca ori te ineci, ori versi afara din gura.

Toate chestiunile astea eu nu le scriu aici ca sa il hulesc pe Alex, ci mai mult sa le am undeva notate, ca daca la al doilea pui ma voi minuna "uau, nu stie inca sa bea lichide si are un an", sa stiu ca asa a fost si la Alex.

Azi m-a distrat ca a cazut in fundic facand ceva, si eu nu l-am bagat in seama. Si s-a pus de tot pe jos pe burta, maraind :)). A jucat un teatru foarte comic, eu i-am facut pe plac si a venit la mine aratandu-mi capul, ca si cum face cand se loveste la cap :)))) ca sa-l pup si sa suflu :)).

marți, 9 noiembrie 2010

Agitatie si nesomn

Stiu, stiu, chiar azi-dimineata i-am spus mamei mele ca nu voi mai scrie inca o postare negativa despre Alex, si ca din moment ce vreau sa ma descarc undeva, o voi face pe un forum :D.

Asa ca voi incerca sa tin detaliile la minim. Sa nu para ca m-as plange :D. Pentru ca de fapt altul e scopul postarii de azi. Vreau sa incerc ceva ca sa vad daca se schimba Alex in bine si voiam sa scriu asta.

Timp de o saptamana si 5 nopti, Alex a plans in somn aproape continuu. Pana spre ora 3:30-4:00-5:00. Eu pana atunci nici macar nu inchideam ochii. Si el la 6:00-7:00 era in picioare. Intre orele astea mai plangea in somn, dar asa la 10-15 minute, deci puteam sa adorm asa intrerupt.

Ma repet, nu stiu daca sunt maselutele. Gingia e umflata in toate cele 4 locuri ale premolarilor, si umflata in sus, si in lateral... Si el e putin caldut. Dar si burta l-a deranjat in mod evident. Si iar nu stiu daca burta din cauza premolarilor sau din cauza ca e el mai sensibil cu digestia... De multe ori dupa o ora de plans si agitatie reusea sa scoata niste gaze si adormea la loc. Duminica dimineata de la 5 la 6 a plans de numa, in somn. Si apoi, la 6, a facut kk tot asa in somn. Imediat dupa ce a facut, a adormit instantaneu, dus. Normal ca dupa noaptea agitata ce o avusesem, m-am hotarat sa-l las asa murdar sa dormim amandoi. Peste o ora eram fresh amandoi. Dar ora aia am dormit bine si adanc, amandoi!

Joi spre vineri mi-a facut o surpriza! Prima trezire a lui a fost la ora 5:30. Deci de la 23 la 5:30 nici un scancit, nici o trezire, nici un supt, nimic. Deci a vrut sa-mi arate ca se poate si asa. Tot m-am gandit daca am facut ceva diferit vineri si nimic nu a fost diferit. Chiar si alimentatia mea e banal de monotona, nimic nu schimb in ea, ca asa imi place mie :D.

Ieri a fost durere cu somnul. Pe la 10 dimineata observ ca da semne de somnolenta, dar asa calme, parca era mai moale pe mine si ii mai cadeau ochii. Ii spun fericita mamei ca merg sa il culc, sigura ca totul va fi rapid si usor pentru ca i-am vazut la timp semnele.

Ca o paranteza, la noi nu prea functioneaza treaba asta, pentru ca de fapt el nu vrea sa doarma niciodata. Nici asta cu semnele, si nici partea cu ritualurile inainte de culcare. Cum ocheste ca o anumita activitate ar insemna ca urmeaza sa doarma, cum se zbate si devine nervos. De asta nu-l mai pot adormi in camera lui, cum vedea ca intru in camera cum incepea sa planga, de asta nu-i mai pot canta eu, etc. Tot timpul, daca se invata ca un anumit ritual inseamna ca urmeaza sa se culce, trebuie sa-l schimb, si mereu trebuie sa-l pacalesc de fapt atunci cand il culc. Fara sa-si dea seama, trebuie sa pice de somn si sa adoarma la mine in brate...

Dupa mai mult de o ora de incercari de a-l adormi, leganat, dansat, alaptat dansat, scuturat, etc., pe la 11:30 a adormit. La 11:55 a fost sus, plangacios si marait.

La amiaza am mers cu mami si cu Alex in mall. Inca nu s-a implinit o saptamana de cand s-a deschis si la noi mall si noi am fost deja de 4 ori, eu si Alex :)). Ma asteptam sa ii placa acolo, sa fie ca la plimbare prin parc, doar acoperit. Dar nu, il agita foarte mult si nu rezista mai mult de o jumatate de ora, si aceea cu mari eforturi din partea mea sa-l distrez.

Pe la 14 si ceva mi s-a parut ca ii e somn si foame, asa ca l-am alaptat, in speranta ca daca ii e foarte somn, va adormi. Daca nu, va adormi pe drum spre casa, leganat in sling. Daca nu, va adormi acasa.

Eu am mai alaptat in public, dar in general din mers in ergo sau sling. In mall m-am asezat sub scarile rulante, este un podium cu niste scari. M-am pus pe acele scari deci lumea trebuia sa treaca foarte aproape de mine ca sa ma vada. Desi sfarcul nu era vizibil, din san mi se vedea mai putin decat la o rochie decoltata. Deci nu era ceva rusinos. Stiu ca e important sa alaptam in public din doua motive: unu, pentru ca lui Alex ii era foarte foame, si era plictisit si agitat si nu aveam cum sa-l calmez altfel. Si mamele cu biberoane isi calmeaza copiii cu ele. Si doi, tocmai pentru ca daca ar alapta mai multe femei in public, ar incepe sa intre in normalitate un astfel de act, nu ni s-ar mai parea ceva iesit din comun sa auzim de o femeie ca alapteaza.

Dar totusi ma simteam usor stingherita pentru ca era prima data cand in public chiar aveam pozitia de alaptat, deci era foarte clar ce fac. Normal ca a trecut pe langa noi o pitzi adolescenta care a inceput cu gasca ei de pitzi sa rada in hohote uitandu-se la mine! Normal ca Alex s-a speriat si s-a ridicat. Asa ca am mers inspre casa...

Asta mi-a amintit de un articol citit azi, Breastfeeding - what makes women give-up. Unde spune despre "yuk-factor", ca femeile intre 18 si 24 de ani sunt cele mai scarbite de alaptatul in public, pentru ca lor li s-a inoculat faptul ca sanii sunt doar pentru sex. Normal ca astfel de femei sunt si cele mai putin dispuse sa alapteze.

Dar acuma, pe langa varsta, si incultura a facut-o pe aceasta pitzi sa rada de noi. Vorba lui mami, probabil in viziunea ei, in sistemul ei gresit de valori, doar tigancile isi alapteaza copiii pentru ca nu au bani de lapte praf.

Am venit acasa si am incercat sa il adorm. Am trecut prin toate etapele pe care deja i le cunosc, cand nu mai poate de oboseala si de somn, si maraie si e vai de el, si tot nu vrea sa doarma:

- in prima faza plange ca vrea in brate. Eu incep sa-l leagan, sa-l dansez, sa-l alaptez, si el maraie si se impinge in mine, ca vrea pe jos. Il pun pe jos si incepe sa planga in hohote ca si cum l-as fi abandonat... si astea se tot repeta
- in a doua faza nu se mai cere pe jos, dar nici nu adoarme. Si trece vreo jumatate de ora in care eu dansez un Alex adormit, cu ochii la jumatate, dar nu vrea nicicum sa si-i inchida. Incep sa ma doara toti muschii, oasele, spatele, si ma rog in sinea mea sa adoarma o data. Daca ma asez jos cu el, incepe sa planga teribil.
- in a treia faza reusesc sa-l adorm, pare ca doarme dus, ii poti misca orice maini si picioare si nu face nici un semn. Si daca ma asez jos cu el asa adormit, sau daca il pun in pat, tresare si se trezeste plangand.
- dupa vreo 3 incercari de genul celei de mai sus, cu readormit la loc cu tot, reusesc sa-l pun in pat fara sa se trezeasca imediat. Dar dupa cam 1 minut, incepe sa planga in somn si apoi se trezeste de tot...

Toate astea dureaza vreo 3 ore mai nou, si da, reusesc sa ajung la capatul puterilor si fizice si psihice. Ieri dupa masa, desi ii era somn de pe la 14, abia dupa 18 a reusit sa-l adoarma Relu, ca eu nu mai puteam. Normal ca a plans la Relu, si a plans dupa mine. Dar simteam ca nici nu-i fac bine, ca pe langa ca eram franta, nu mai aveam nici rabdare cu el. Si normal ca apoi toata seara nu a mai vrut decat in brate la mine, de frica sa nu cumva sa-l mai dau la cineva.

Si iar normal ca seara nu am mai putut sa-l adormim nicicum, desi am trecut iar prin toate fazele anterioare. Pana la urma, franti de somn, ne-am pus in pat cu el, si tot am incercat sa-i dau tzitzi, sa-l mangaiem, sa-i cantam, etc. Era rupt, rupt, ochii inchisi, si tot se ridica in fund. Plangea de ce nu il mai plimb, dar eu nu mai puteam, pur si simplu. A adormit cu greu, IN PAT!, pe la 23:40. Eu ii dadeam tzitzi si Relu il mangaia si ii canta.

Dar sa revenim, ca am zis ca n-o sa-l hulesc (mult :D). Azi dimineata cand imi luam micul dejun si am avut o mica pauza sa ma dau si pe net, m-a surprins ca in 3 locuri total diferite m-am lovit de o teorie cunoscuta mie. Aceea ca sunt multi copii agitati din cauza unor intolerante alimentare. Nu alergie, intoleranta. La gluten, sau la produse lactate, sau la unii aditivi.

M-am mai intalnit cu teoria asta in primele luni, cand cautam pe net motivele pentru care Alex plange aproape continuu si mai ales, plange la san. Bun, avea reflux, dar de ce? Si atunci am citit ca multi copii au colici sau reflux de la o intoleranta la o proteina din laptele de vaca. Nu o manca el direct, ci i-o dadeam eu prin laptele meu. De cateva ori am vrut sa renunt la lactate, dar nu prea imi mai ramanea mare lucru. Mai ales pentru micul dejun. La inceput la noi au fost valabile majoritatea miturilor conform carora bebeii au dureri de la anumite alimente din meniul mamei. Nu am putut manca fasolifere, varzoase (de fapt si acum le mananc rar, ca se vede pe el ca devine si mai plangacios), ceapa am introdus-o tarziu si am vazut de fiecare data cand mananc efecte si asupra lui. Si multe alte alimente de care acum nu-mi mai amintesc. Deci daca as fi renuntat si la lactate imi mai ramaneau cred cartofii si painea :)). Apoi am citit intr-un articol ca intoleranta la lactate la bebei da si stagnare in greutate, asa ca m-am agatat de informatia asta ca sa spun ca de fapt Alex nu are asa ceva si nu are rost sa renunt la lactate.

Acum imi pare rau ca nu am putut o saptamana macar sa ma abtin. Ca sa pot observa daca e vreo diferenta. Dar acum m-am gandit ca nu e prea tarziu. Pentru ca inca nu i-am introdus lui lactate, asa ca e momentul cel mai bun. El poate in continuare sa-si ia lapte de la mine, dar eu sa renunt o perioada (scurta :D) la lactate. Pentru ca dupa ce i-as introduce in meniu lactate si ar suge mai putin de la mine, mi s-ar parea foarte greu sa-i schimb regimul alimentar si sa exclud lactatele.

Dar si daca o sa vad o imbunatatire in comportamentul lui, e vai si amar de mine, ca va trebui sa mananc vegan de tot :)). Si ma voi simti extrem de prost ca l-am chinuit atata vreme si nu am incercat cand a fost bebe.

De fapt, daca tot imi e mai greu cu lactatele, voi incerca intai sa exclud glutenul din alimentatia mea, ca asta imi e mult mai usor. Mananc doar niste cereale integrale la micul dejun, voi manca o perioada doar fulgi de porumb fara zahar. Bine, asta imi aminteste ca exista si intoleranta la porumb, mai ales la asta modificat genetic ce se gaseste in toata lumea, dar daca ma voi plictisi ( :)) ) probabil ca le voi lua pe rand. Mai ales ca el nu e bine inca nici cu burtica, e asa de sensibil, la 1 an! Daca mananca ceva solid spre seara, dupa ora 17-18, plange si se chirceste toata noaptea. Daca nu, e mai bine putin.

Apropo de asta, si cu solidele stam prost. Alaltaieri a inceput iar sa manance putin. A avut doua saptamani in care a refuzat total legumele. Fructele i-au placut sa le ia in mana si sa muste, dar a scuipat afara tot ce a muscat. A mancat doar putine rondele de orez. Dar a avut cateva zile saptamana trecuta de alaptat exclusiv... Sa fie premolarii?

Sa revin la intolerante, am gasit doar 2 din articolele citite azi, nu stiu unde l-am pierdut pe al treilea: http://www.drmomma.org/2010/11/q-high-needs-child.html (de citit comentariile!) si http://mothering.com/parenting/mood-food .

Normal ca postarea asta nu am reusit s-o scriu intr-un somn de-al lui, ca dupa ce ne chinuim atata sa-l adormim, se trezeste dupa o jumatate de ora maxim, marait si plangacios si foarte somnoros (?!). Da, nu ma insel, e foarte somnoros, se comporta ca si cum l-as fi trezit eu. Sta ca o leguma moale in bratele mele si plange infiorator daca stau jos asa cu el. E cu ochii aproape inchisi si ar vrea sa-l plimb iar sa-l adorm. Dar eu nu prea mai am putere... Se trezeste dimineata asa devreme, adoarme asa tarziu, si in timpul zilei are doua somnuri de maxim o jumatate de ora... Vreau si eu sa stiu pana la ce varsta trebuie sa iasa toti dintii... sa stiu cand vom avea o perioada mai light...

Sa nu uit: ieri a papat prima data sfecla rosie si i-a placut in combinatie cu cartoful dulce. Asa ca mai avem o leguma in meniu.

Editez sa adaug inca o informatie. Povestind pe mess cu o prietena buna tocmai mi-am dat seama ca de ieri la noi ploua in continuu. Si el tot timpul, in 100% din cazuri, fara exceptie, cand ploua, de abia te poti intelege cu el. E un mare marait si un somnoros care nu poate dormi. Si eu sunt la fel cand ploua, ma doare capul, imi e somn in continuu. Nu stiu daca ma mosteneste cu asta, sau ma mosteneste cu bolile de tiroida care dau aceste manifestari, sau pur si simplu il influentez eu cu indispozitia mea. Bun, oricum, eu ma simt mai bine cand gasesc niste puncte comune si vad niste similitudini si trag niste concluzii. Apoi voi vedea cum voi aborda situatia...

joi, 4 noiembrie 2010

Bilant diversificare

Alimente introduse pana acum:

Fructe: mere, pere, cirese, capsuni, dude, caise, banane, corcoduse (doar o zi - a avut diaree), piersici, prune, struguri, avocado, lamaie (nu i-am dat 4 zile, nu as fi vrut sa-i dau deloc, dar imi fura jumatatile de lamai stoarse cu care imi fac eu apa cu lamaie)

Legume: morcov, dovlecel, salata verde, mazare verde, fasole verde, castravete, cartof dulce, lebenita, pepene galben, ardei (nu am reusit 4 zile pentru ca nu i-a picat bine si s-a iritat la fundulet), pastarnac, frunze de patrunjel (oprit dupa 2 zile din cauza noptilor nedormite la care nu le stiam sigur motivul), ludau (un fel de dovleac dulce, gustat aseara prima data)

Cereale: orez brun, mei, quinoa

Uleiuri, seminte, nuci: nimic

Lactate, oua, carne, peste: nimic

Superfoods: nimic (spun superfoods la alimente care contin vitamine si minerale mult mai multe decat alimentele normale)

Poate parea bizar ca am introdus capsuni, castraveti, inainte de alimente cunoscute ca fiind bune pentru bebelusi (gen cartof dulce, cartof, patrunjel, mango, papaya). Dar am facut asta pentru ca alimentele autohtone i le-am introdus pe masura ce s-au facut in gradina. Sunt de parere ca mai multe vitamine si-a luat din cireasa din livada decat din papaya din magazin. Asa ca au fost introduse in ordinea anotimpurilor.

Ce as mai fi putut introduce pana la un an, deci se vor afla pe lista de introdus cat de repede (conform wholesomebabyfood.com si alte site-uri asemanatoare de incredere, nu citesc pe prostii de site-uri romanesti, care recomanda mezeluri inaintea oualor de exemplu...):

(nota: voi boldui alimentele pe care le voi introduce cat de repede, fara regula de 4 zile, care i le voi da atunci cand le va vedea la masa la altcineva si i se va face pofta. Restul consider ca pot fi amanate)

Fructe: mango, nectarine (i-as fi dat asta vara dar am nimerit anul asta doar nectarine oribile, stricate pe dinauntru), prune uscate (se pare ca il considera aliment separat; stiu ca sunt foarte sanatoase, foarte bogate in fier, si bune in cazuri de constipatie), afine, merisoare, curmale, smochine, kiwi, papaya, citrice, pulpa si apa de young coconut, carob crud (roscove, atentie, nu varianta super prajita romaneasca), stafide (atentie la fructele uscate, sa nu fie sulfurate si/sau cu zahar)

Legume: Dovleac de placinta si alti dovleci de toamna, asparagus, broccoli, conopida, vinete (mai aman), cartofi, ceapa (mai aman pentru burtica lui), praz (mai aman pentru burtica lui), ciuperci (mai aman), toate tipurile de fasolifere (le voi adauga prima data pe cele mai ok pentru burtica), anghinare (nu am de unde sa iau proaspata, asa ca decat sa iau murata mai aman), sfecla, porumb, spanac, rosii (ii e foarte pofta de rosii, am amanat din cauza aciditatii lor, iar acum nu mai avem in gradina, asa ca ii voi da doar cand ni se vor face in ghivece niste rosii cherry), suc de vegetale verzi, patrunjel radacina, telina radacina si frunze, frunze si seminte de coriandru (mai aman, prea puternic aromate), masline (crude, nesarate si atentie la conservanti si coloranti), frunze de papadie, kale (dupa ce imi cumpar seminte sa pun in pamant), watercress, pak choi, okra, tamari

Cereale: hrisca, porumb (recunosc ca imi place mult four grain cereal de la Organix, ca are orez, porumb, quinoa si hrisca, mai ales pentru ca lenesa de mine nu ar mai trebui sa fiarba quinoa, si e si bun ca toate sunt cereale super sanatoase, fara gluten), ovaz (mai asteptam putin, avem destule alte cereale de incercat inainte de astea cu gluten), secara (mai asteptam putin, avem destule alte cereale de incercat inainte de astea cu gluten), kamut (stiu ca asta e o cereala veche si sanatoasa, trebuie sa o mai cercetez), grau si germeni de grau (poate germeni de grau, la grau spunem pas deocamdata, cand avem atatea alte minunatii de introdus, care nu fac atata rau in organism :D), amarant, porumb purpuriu

Uleiuri, seminte, nuci: in (da, o buna idee pentru omega 3), caju, macadamia, pecan, alune de padure, nuci (prefer sa incep cu astea ca sunt de la mine din gradina), migdale, nuci de Brazilia, seminte de floarea soarelui, susan, hemp (canepa), Salba, chia, lapte din nuci si seminte, seminte de dovleac, ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ulei de porumb, ulei de seminte de struguri, unt/ulei de cocos, seminte de pin, fistic, miso, natto, tahini, unt de cacao, ulei de canepa, ulei de seminte de dovleac, ulei de seminte de in, ulei de susan, ulei de luminita de seara (primula/evening primrose), lecitina de soia (deocamdata spunem pas la toate produsele de soia), ulei de tarate de orez (rice bran oil), ulei de germeni de orez (rice germ oil), ulei de tarate de ovaz, ulei de germeni de ovaz, unt de migdale, unt de arahide (mai tarziu, din cauza alergiilor). O marca foarte buna cu un amestec excelent de uleiuri sanatoase pentru pui este Udo's Choice

Lapte, oua, carne, peste: pui, curcan, tofu, iaurt, vita, porc, branza, lapte, cascaval, unt (spun un nu, multumesc, la fiecare deocamdata :D), galbenus de ou, apoi ou intreg, peste (deocamdata spunem pas si la peste).

Deci poate manca aproape orice. Vad ca astia de la wholesomebabyfood nu abordeaza uleiurile si semintele si nucile. Le voi cerceta in alta parte. Stiu de arahide ca nu e voie, ca sunt alergene, dar am citit cat e de sanatos laptele de migdale pentru ei, de exemplu. Nu stiu cum l-ar bea, ca el nu e cu lichidele, dar eventual incorporat in ceva piure. Aici http://www.wholesomebabyfood.com/forbiddenbabyfood.htm o lista cu alimente ce mai cauzeaza probleme.

Superfoods: lastari (sprouts) de lucerna, broccoli, ridichi, ceapa, floarea soarelui, quinoa, etc., alge de mare (kelp, fucus, fitoplancton marin, nori), alge de apa dulce (spirulina, chlorella, AFA), cacao cruda, maca, goji, iarba de grau si suc de iarba de grau, aloe vera, hemp (canepa; stiu ca am trecut-o si la seminte, dar e considerata superfood), mesquite, drojdie nutritionala, salba, he shou wu (mai tarziu, e prea energizanta), lucuma, engevita, ginseng brazilian

Sare mai tarziu, si in nici un caz sare din comert (plina de chimicale, inalbitori, iod sintetic ce provoaca boli tiroidiene, etc.). Asa ca mai tarziu ii voi pune in mancare sare de Himalaya, pe care o am deja in casa, sau sare de mare celtica. Dau mancarii gust sarat si frunzele de patrunjel, de telina, si algele de mare.

Apa nu de la robinet, nici in mancare. Chiar vreau sa caut un filtru de dus, cand am citit ce ravagii face la tiroida apa cu clor de la dus.

Otet de mere, de preferat crud.

Indulcitori: miere, salvie, sirop de agave (doar daca gasesc o sursa de incredere, pur si crud. Altfel e riscant, s-au gasit multe in care adauga high fructose corn syrup fara sa scrie pe eticheta).

Asa ca de acum incepe o noua etapa in diversificarea noastra, devine putin mai degajata :D. De fapt etapa noua a inceput de alaltaieri, cu muscat frunze de varza si de gulie direct din gradina :D. Uite ca am si uitat sa le trec in tabel :)). Voi merge cat pot de mult pe auto-diversificare (baby-led weaning) pentru ca am vazut ca ar vrea foarte mult sa fie independent la mancare. Morcovul il mananca fiert intreg in mana lui, dar il refuza cu gura inchisa strans daca il fac piure... Pana acum am sperat sa il pot hrani eu pentru ca dintr-un morcov as fi facut cateva portii, asa el mananca putin si in rest se joaca cu el pe jos. Dar daca asta e pretul pentru ca el sa ajunga sa vrea sa manance bine si sanatos, il platim :).

miercuri, 3 noiembrie 2010

Mix cu ce mai facem

- Am uitat la cealalta postare sa spun ca de cateva luni are o pasiune pentru magnetii de pe frigider. Si s-a invatat in timp sa ii ia in asa fel incat sa nu cada magnetul jos cand el desprinde o margine cu degetutele lui mici.

- De vreo luna iar adoarme doar dansat pe muzica. Pana atunci eram suficienta eu sa-i cant :D. Il dansez si la verticala, si culcat oblic la san.

- Ma distreaza teribil cum se joaca cu sanul liber atunci cand suge...

- Alex nu se uita la tv. Nici nu as vrea. Cat sunt doar eu cu el nu merge tv-ul, dar tatalui si bunicului lui Alex le place sa se uite la tv la stiri. Niciodata nu l-am vazut insa sa fie atent la tv. Dar bunicul mai nou incearca sa-l invete pe bebe tv, doar doar va vrea puiul sa stea putin la el in brate, pe fotoliu. Ca in rest trebuie ori plimbat in brate peste tot, ori dus de manuta, ori avut grija la el cand umbla singur. Ce au mai observat bunicii legat de tv e faptul ca ii plac cateii. Nu e atent la tv decat cand vede pe animal planet ceva emisiune cu catei! Puiul lui mama!

- Ma cam oboseste sa fug dupa el cu lingurite sau cu fructe sa pape ceva. De multe luni deja nu mai vrea sa stea in scaunul de masa. Asa ca ma bucuram cand vedeam ca daca e atent sa faca altceva il mai pacaleam cu mancarea. Dar acum sunt asa de obosita sa umblu cu el de o manuta pe scari in casa si in cealalta mana sa am o cescuta cu piure de legume... Mai ales ca el nu mai mananca legume deja de mai mult de o saptamana... Doar roate de orez expandat si cateodata fructe.

Apropo de diversificarea noastra, datorita faptului ca e asa de pretentios (ca sa spun asa...), am ajuns la concluzia ca voi renunta la regula mea de 4 zile. Adica daca tot nu mananca aproape nimic, mi se pare absurd ca atunci cand mananca ceva nou, si in aceeasi zi ar manca alt aliment nou, eu sa i-l restrictionez. Imi place regula, si sunt de acord cu ea, dar la cat e de mofturos Alex ma gandesc sa mergem inainte fara testul de 4 zile. Si daca vedem ca e ceva bai, oprim tot si revizuim ce ar fi putut fi. Ieri in gradina musca din frunze de gulii si de varza. Nu cred ca i-a ajuns in stomac nimic dar era asa de fericit, ca nu am putut sa-l opresc. Mai ales ca stiam ca e mancare sanatoasa. Oricum, am in gand multe alimente pe care vreau sa i le mai aman. Dar la cat de rar si putin mananca, m-am gandit ca daca il vad ca pofteste la ceva mancare sanatoasa, sa-i dau si daca incalc regula de 4 zile. Voi reveni cu o postare legata de alimentele introduse si cele pe care as vrea sa i le mai introduc in viitorul apropiat.

Editez sa adaug ce era mai important: de mai mult de o saptamana plange noaptea foarte rau. Nu stiu daca e burta sau dintii (sau burta il doare din cauza premolarilor), am mai zis. Azi noapte am adormit la 5:05. Pana atunci nu am reusit nici sa inchid ochii. La 6:45 el a fost in picioare. De la 3:30 a stat treaz treaz in fund. Dupa ce o jumatate de ora am incercat sa-l adorm la loc si nu am reusit, m-am pus in pat cu el. La 4:30 a facut kk. Era clar ca ceva il deranjeaza.

Editez a doua oara sa adaug ce a mancat nou acuma seara: ludau ii spune la noi, ceva dovleac dulce dulce, mai sec decat dovleacul de placinta, mai dulce si mai mic, cu coaja gri-albastruie :D. Deci iar mi-am incalcat o regula, pentru ca nu ii dadeam de obicei un aliment nou seara, ca sa nu aiba ceva efecte noaptea. Dar a vazut-o pe strabunica lui mancand si a vrut si el. Din moment ce e un aliment cu care sunt de acord, l-am lasat. A fost foarte simpatic. A mancat putin si cu degetele, apoi s-a jucat cu furculita lui de plastic pana a prins in dintii ei o bucatica de ludau si si-a dus-o la gura!!! E prima data cand se hraneste cu ajutorul unui tacam :D. Apoi si-a pus o rondea de orez pe farfurie si a mers la bunica sa o serveasca. Mi-a bagat si mie ludau in gura cu furculita. Suntem pe drumul ce bun! Cum am zis de la bun inceput, cel mai important mi se pare sa aiba o relatie buna cu mancarea, sa nu ma simta ca vreau neaparat sa-i dau, ca sa nu riposteze. I-am dat si putin ceai de colici cu lingurita, avand in vedere ultimele nopti cu dureri de burta. Sa vedem...
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...