vineri, 6 iulie 2012

Stiri de la mare


Luni am implinit 20 de saptamani. Deci am ajuns la mijlocul sarcinii si intru in panica. Stresul cu toxoplasmoza mi-a dat peste cap si planurile de nastere, dar si planurile din timpul sarcinii, am pierdut cateva luni cu asta in loc sa citesc ce imi propusesem. Sa speram ca imi revin la timp...

Alex a facut o poezie, ceva de genul
******* e piciorul / nu mai merge nici cu tractorul.
Si a continuat cu
......   ....   manzul/ .....    .....  ...... pranzul (nu retin detalii, si nici nu ii inteleg toate cuvintele, unele sunt inventate. Si rade de numa dupa ce le zice, cu intonatie asa pe fiecare cuvant.

E tot mai legat de Relu si tot mai indepartat de mine. Nu stiu daca asta e inceputul unei noi etape, sau e asa doar in concediu, pentru ca i-a fost dor de el, sa fie toata ziua cu el.
  • Isi spun secrete, la ureche
  • Au porecle unul pentru altul, personajele Bernard si Yogi Bear.
  • Vrea sa-i citeasca doar Relu cartea lui preferata din ultima vreme, Pisicile Aristocrate. Si mai nou Relu l-a testat si a vazut ca o stie toata pe de rost :))
  • Merge doar cu Relu la piscina si la locul de joaca, nu are nici o treaba ca eu vreau sa stau doar la mare. As fi crezut ca ma va cere si pe mine sa merg cu ei.
  • Daca eu ies mai repede din camera, ca sa merg la mare, si Alex inca vrea sa i se citeasca o poveste, nici nu ma baga in seama. La Baia Mare daca aveam de mers la medic, ori era musai sa il iau cu mine, ori imi spunea ca ma lasa sa plec, e ok, dar cat lipseam plangea dupa mine.
  • Daca Relu a fost imbracat mai repede inainte de pranz si l-am trimis sa gaseasca o masa buna, Alex a inceput sa planga sa il astepte si pe el.

Si Relu are incredibila rabdare cu el, ii rabda orice, si daca Alex vrea sa urce de 50 de ori pe hidrobicicletele parcate pe plaja, si daca Alex ii cere a nu stiu cata oara sa-i citeasca aceeasi carte, si daca Alex ii spune sa nu vina undeva, sau sa vina, sau sa nu manance ceva sau sa manance, sau sa-l ia in brate, ba nu, dupa cap, etc. Eu recunosc ca de cand cu sarcina, hormonii ma fac sa nu mai am atata rabdare. Nu il bat :))))), dar ii spun pe un ton hotarat cand nu vreau sa mai fac ceva.

Consecinta: pentru prima data din 2008, eu stau la mare jos. Asezata. Pe nisip! Uau! Ce sentiment! :)))) Pana acum ne solicita la maxim pe amandoi, sau in 2010 numai pe mine. Atunci Relu trebuia sa-l pacaleasca sau sa-l lamureasca sa mai vina si la el in brate. Dar oricum, tot timpul ne-a vrut pe amandoi, in picioare, langa el, la datorie, sau cu el in brate, tot in picioare, sa-l ducem pe unde voia el sa vada ceva anume. Si cand nu vorbea, facea un sunet specific si ne arata unde trebuie sa-l ducem.

Stiu, stiu, sa savurez cat mai pot, ca inca cel putin 3 ani nu mi se va mai arata minunea asta :))))). Pai anul trecut noi nici nu ne-am adus prosoape de plaja sau cearsaf. Pentru ce? Prosop pentru el, daca apa e rece cand il scoatem, atat. Acum, din intamplare, am adus un cearsaf, eram hotarata sa imi bag burta in nisip :D. Si asta am si facut. Imi fac o groapa pentru burta si ma asez sa ma relaxez in pozitia mea preferata de somn de care deja imi e dor. Cand fac asta, bebe din burta loveste continuu, semn ca vrea sa se joace in nisip :D. E atat de relaxant, incat deja imi fac planuri cum as putea avea un pat de nisip (nu pot sa inteleg cum as vrea sa stau pe un sezlong la mare). Eu tot calculam sa tai patul cu gaura pentru burta, sa pot dormi asa, dar nisipul mi se pare ca se muleaza perfect pe orice preferinta, adica si osul obrazului isi face loc comod. In sarcina cu Alex, de la jumatatea sarcinii ajunsesem sa ma culc doar dupa 3 noaptea, pentru ca trebuia sa fiu extenuata complet sa pot adormi in alta pozitie. Si nu puteam pe spate sau pe o parte, ci tot cumva semi-pe-o-parte-semi-pe-burta-ajutata-de-perna-de-gravida-pozitia-denumita-flamingo-cu-un-picior-ridicat. Dar si pentru asta trebuia sa fiu franta ca sa pot adormi. Dupa nastere, chiar daca ma dureau sanii cand dormeam pe burta, doar asa puteam sa adorm noaptea. Patul il udam leoarca de lapte, ca doar ma apasam pe recipiente, dar nu conta :)). Deci caut idei de creat pat cu nisip, fara sa fac mizerie in casa :))).

O intrebare importanta: Oanaaaaa, unde esti? Nu te-am mai vazut.
Explicatie: in prima seara, la mini disco, am vazut ca ma priveste o tipa foarte frumoasa si se ridica de la masa si vine la mine. Imi spune ca imi urmareste blogul, ca mi-a si comentat de cateva ori. Povestim foarte putin. Eu sunt emotionata. Ea are accent literar frumos, eu oricat incerc sa vorbesc neardeleneste nu-mi reuseste. Ajung seara la net, caut in comentarii daca e Oana care o banuiesc eu, cu niste comentarii pline de dragoste de pui. Ea e. Na, e mai greu cand nu poti asocia un nume cu o imagine, sau cu un blog personal. M-a flatat mult, mai ales ca si sotul ei ma cunostea. Si de atunci ma tot uit dupa ea, imi faceam curaj sa intru mai mult in vorba, sa nu ma mai stresez ca isi va face o parere proasta despre mine :D. Si am vazut-o doar in treacat a doua seara, apoi deloc. Va zic, o mamica foarte frumoasa, incep sa ma intreb daca toate cititoarele blogului sunt atat de frumoase. Si seamana bine de tot cu o prietena de-a mea, si la trasaturi, dar si la comportament, asa frumoasa si calda.

Constatari despre parintii de aici
Doar stiti ca in fiecare an trebuie sa spun cate ceva. Anul acesta suntem aici cam 60% rusi, vreo 35% romani, 4% greci si 1% alte natii :D. Anii trecuti mai auzeai nemteste, englezeste, frantuzeste,... Pot spune cu mare uimire ca parintii romani ce i-am nimerit aici anul asta sunt foarte ok. Spre deosebire de cei rusi. Nu stiu daca am nimerit eu acum pe parinti romani ok (sunt constienta ca nu sunt toti asa, chiar si in Timisoara pe drum incoace am vazut multe multe situatii triste), sau ii consider asa in comparatie cu rusii.

Parintii rusi umbla cu copiii plangand in hohote, disperati. Deci la modul serios, nu exista minut la masa in care sa nu urle un copil, fie el de 2 luni sau de 2 ani. Si inteleg ca astia micii mai si urla, doar am avut si eu un mic plangacios, dar parca nu-mi pica bine cand vad ca parintii ii lasa asa plangand in carucioare, merg sa se serveasca linistiti cu mancare, mananca lejer la masa, vorbesc unul cu altul. Cazul “bun”e cand nici nu privesc copilul. Cazul mai rau e cand il si cearta si il bruscheaza ca plange. Cearta si trasul de mana si bruscatul se fac printre dinti, nu in gura mare, cu buzele intr-un ranjet care probabil se vrea a fi zambet pentru cei din jur, nu stiu ce vor sa demonstreze. Doamne fereste sa-l ia in brate. Am vazut cateva cazuri in care copiii se opreau din plans cand un chelner trecea pe langa carucior, si se uita inspre ei, deci nici nu erau pretentiosi la atentie, doar le lipsea. Sau cand parintele ii ridica un pic in carucior, sa stea mai in fund sau ceva. Deci o simpla atingere sau un simplu gest ca sunt bagati in seama. Si nu vorbesc aici de familii mari, cu parinti care nu mai stiu ce sa se faca cu atatia copii, ci tocmai de copii mici, cel mult 2 copii la 2 adulti. Sunt multe single moms pe aici, dar sunt cu mamele lor, deci tot nu sunt singure cu copiii.

Parintii romani mananca cu schimbul. Cat timp mananca mama, tatal se plimba cu cei doi copii prin restaurant. Apoi inverseaza rolurile.

Toti copiii mananca dulciuri si junk, dar parca la rusi totul e mai exagerat. Si unui bebelus sub 6 luni i se pune in biberon suc de la dozator si i se baga in gura sa se opreasca din plans. Si o bucatica de chec, sa mearga cu sucul. Am ajuns sa ma bucur cand vad biberoane cu lapte. Nimeni nu alapteaza pe aici, cel putin nu in public, dar macar sa vad lapte in sticla la un copil asa mic, zic eu, nu suc din prafuri.

Culmea, desi copiii mananca la fel de prost ca in alti ani, nu sunt atatia obezi. In alti ani, copiii obezi erau majoritari. Acum sunt exceptiile. Si adultii arata foarte bine. Grasute (in afara de mine :))))) ) nu prea am vazut, poate niste adolescente si niste pensionare, dar nu obeze, doar asa mai plinute. In rest, populatia de 20-40 de ani e din reviste. Mai ales mamele cu copii mici, parca nici nu au nascut.

Asa, sa revin la rusi, care duhnesc a alcool si in mare cand inoti pe langa ei. Miros din ala din transpiratie, deci o fi alcoolul din ziua precedenta. Sunt nepoliticosi, se imping peste tot, se cearta, se baga in fata. La mini-disco am vazut multi copii care nu au chef mereu sa danseze pe scena. Parintii romani ii iau in brate si danseaza cu ei pe margine. Parintii rusi ii imping in fata sa le poata face poze.

Cel mai naspa e la mare, unde as fi vrut sa aud, ca in alti ani, sunetul linistit al valurilor. Nu, nu am manele, am plansete de copii. Copiii rusi. In apa. Sau pe plaja. Cei de pe plaja plang “mamaaaaa” dupa mama dusa sa inoate in apa. Mama care inoata mai departe relaxata, impreuna cu tatal. Copilul singur pe mal plange. Dimineata apa e rece. Rusii isi obliga copiii sa intre in apa. Si acuma oricine stie ca daca obligi copilul sa faca ceva, in loc sa-l atragi prin joc, sigur va fi suparat, nu? Adica si pentru alti copii apa e rece, dar daca le respecti parerea, de multe ori ei se cer in apa. Daca nu, nu intri, ce e asa mare tragedie? Ei nu, la ei copiii plang mereu in apa, chiar daca stau 10 minute, 15, 30. Ce se intampla daca esti copil rus si ai „curaj“ sa plangi ca apa ti se pare rece? Pai dupa ce parintele totusi nu mai suporta sa te auda, iti trage o bataie acolo in apa, sa te inveti minte sa nu mai plangi. Mi s-a parut ingrozitor de trist cand am vazut primul astfel de caz, fetita avea vreo 3-4 ani si plangea de frig si de frica (am vazut-o apoi si dupa-masa cand apa era calda, nu mai plangea de apa, dar ii spunea mamei ca ii e teama sa inoate doar cu aripioare). Inota spre parinti, plangand si spunand ceva. Cand am vazut ca a luat-o tatal ei in brate, m-am bucurat, si probabil ca si ea. Asta a facut socul mai mare pentru mine cel putin, sa vad ca o ia in brate ca sa o poata lovi la fund cat a putut el de tare. Adica in bratele lui, in locul in care ea ar fi trebuit sa se simta in siguranta... Si in apa, deci in timp ce in jurul ei inca era mediul ce o speriase. Toata ziua apoi pe mal fetita a fost apatica, privea doar in jos, fara sa se joace. Parintii au putut chiar si sa inoate singuri multa vreme, ea a stat linistita pe prosop.

Imi amintesc de cartile in care am citit ca in civilizatiile vechi comportamentul dragastos parintesc era inlocuit cu unul dur, lipsit de dragoste, doar in vreme de razboi, ca sa ii faca pe cei mici duri, fara dragoste, fara empatie, fara compasiune, violenti, soldati ascultatori de cei superiori, fara pretentii sau personalitate. Ei acum pot spune, daca generalizez la toti rusii ce am vazut in zilele astea la toti rusii de pe plaja noastra, ca viitoarea generatie de rusi sigur va fi una razboinica. Si stau si ma intreb ce a putut sa-i determine pe oamenii astia sa fie asa reci si duri si neiubitori? Probabil niste parinti la fel.

P.S. Stiu ca am de dat niste raspunsuri, si pe blog, si prin alte medii. Netul imi merge foarte prost, postarea asta o fac in word si apoi dau copy-paste. Dar sa caut linkuri ca sa raspund e peste posibilitati acum :).

24 de comentarii:

  1. Raluca, dar unde esti? Poate ai mai zis,dar n=am retinut.
    Noi am fost la greci in concediu, pe sithonia, si am remarcat, fata de anul trecut, muulti sarbi si bulgari. Si romani, dar parca mai putini. Poate s-au speriat de scandalul cu euro.
    Vacanta placuta !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi, din moment ce ne-am trezit tarziu, de-abia dupa analizele alea, sa cautam, nu am prea avut din ce alege. Am venit in acelasi loc ca anul trecut, pe Kassandra, la Athos Palace, in Kalithea. Am fi vrut sa schimbam, dar ce am mai gasit pe Sithonia si pe bratul Athos, care aveau nisip in apa si pe plaja (pentru noi conditie obligatorie :)) ), nu serveau deloc masa de pranz la hotel. Si asta iarasi, cu un Alex care inca mai are un somn la amiaza, era important, sa nu avem de mers prin statiune sa cautam o terasa.

      Recunosc ca nu as sti diferentia bulgara de rusa, dar sarbi sigur nu sunt astia pe care ii aud pe plaja. Aici sunt mai multi romani decat anii trecuti, dar ma surprind placut. In 2008, cand au aparut romani mai multi mi-a fost rusine, pentru ca strigau mult pe plaja, lasau doze de bere in nisip, mucuri de tigari, hoaspe de seminte, ca la noi :D. Acum nu, sunt foarte civilizati. In schimb rusii/bulgarii flegmeaza pe plaja mereu, isi sufla mucii (scuze exprimarea :D) direct in nisip.

      Multumesc!

      Ștergere
  2. Update la categoria constatari despre parinti: Am zis eu ca as aprecia un biberon cu formula, da? Dimineata la micul dejun un bebelus ce inca nu-si tinea capul, nu si-l putea ridica de pe umarul bunicului (deci cat sa fi avut? cateva saptamani? doua luni? patru? nu stiu, alex si l-a tinut din primele saptamani), primea de mancare... ta-da-dam... cremwursti!

    Ma gandeam chiar putin distrata dimineata cum eu prin mediul online sau cu medicii pediatri cu care am avut contact ma luptam impotriva diversificarii inainte de 6 luni cu sucuri proaspat stoarse, supa limpede de legume, piureuri, etc. Nici nu realizam ca eu de fapt aveam de a face cu parinti si medici responsabili. Cat de repede ti se poate schimba viziunea :))

    RăspundețiȘtergere
  3. in turcia erau si mai rau rusii......copiii nu plangeau dintr-un motiv foarte simplu. aveau toti fixat in fata un ipad si se uitau la desene. tot asa, de cand stateau in fund la masa, erau cu ochii lipiti in ipad. am si zis ca scriu despre asta si am uitat, mi-am amintit acum, la povestile tale. mai nasol a fost ca incepuse si smaranda ca vrea desene la masa pentru ca repet, toti copiii asta faceau....de batut sau tipat la ei n-a fost cazul, ca n-aveau de ce, copiii erau pur si simplu drogati

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O, da! In 2010 am vazut mai multi copii rusi care mancau doar cu desene la ceva dvd-playere portabile mici. Acum cu tablete am vazut doar vreo 3. Se pare ca ii dreseaza mai ieftin astia. Am vazut ieri la masa un bebelus asa la vreo 6 luni care statea cu taticul cat timp mama aducea mancare. Daca scotea un sunet, taticul il intepa cu o furculita in piciorusul grasut... :(.

      Ștergere
  4. traiesc in uk de aproape jumatate de an! in ultimele luni am invatat sa apreciez Romania si pe parintii romani asa cum nu am mai facut-o pana acum :d . aici , copiii scotieni mananca junk-food in parc si beau coca cola sau alt suc chimical de la varsta de 1 an :( . pana acum am vazut doar 3 cazuri de parinti care au oferit fructe copilului si pe langa mai aveau si o punga de chipsuri (aici exista de la punga mica pt. copii, chipsuri sub forma de animalute , pana la sac, nu exagerez sac de chipsuti pt. adulti ) si un singur copil care a baut apa:( la inceput ma cruceam cand vedeam asa ceva , acum ma inchin daca vad un copil cu un fruct in mana :).in fiecare zi ies din casa si colind parcul si merg si la supermaket , deci nu cred ca sunt cazuri extreme ceea ce am vazut .baietii de 3 ani au cercel in ureche, nu toti, evident.pana la 5 ani stau in carucior si plang in timp ce parintii fumeaza o tigara sau vb la tel. cand vin in parc toti parintii stau cu ochii in telefon si copilul trb sa strige de 10ori ca sa vina sa il ajute sa se urce in invartitoare, si aici vb de copii de 1,6 luni nu de cei de 3 ani .aici sunt si rusi, care din pacate se poarta execrabil cu copiii (lor) asa cum ai spus si tu!eu ii evit ! cu mana pe inima iti spun, ca mi-e dor de parcurile din Romania pline de copii sanatosi (in comparatie cu cei de aici) si parinti mai empatici.
    te pup si sarcina usoara in continuare. am simtit ca esti insarcinata inainte de a o face public si in continuare simt ca totul o sa fie bine pana la urma :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alexandra, eu vad tot timpul in parcuri copii mici mancand chips-uri de tot felul, dulciuri si sucuri (e drept, nu cola). Cand era Bobby mic chiar mi se parea nostim cand le vedeam pe toate cu caserolele alea cu fructe taiate (nu se gandeau o clipa ca fructul taiat mai si oxideaza) din care il serveau elegant pe cel mic cu scobitoarea...
      Era si este de mare bon ton!
      Altfel, daca intrai in vorba cu ele aceleasi mamici iti spuneau linistite ca micutul mananca acasa "ce mancam si noi", ca nu stau ele sa pregateasca special pt copil mancarea, ca ce atata "rasfat", dupa aia se invata asa si ele ce fac. Una chiar mi-a zis ca i-a dat si sarmale, fiindca i-a fost fetitei de nici 2 ani "pofta".
      Pe langa nelipsita supa (sau ciorba, cum vrei sa-i zici), cu legumele prajite inainte, la mare pret sunt in menu-urile copiilor de la noi cremwurstii, care se stie din ce mizerii sunt facuti in Ro.
      Si la McDonalds vad zilnic copii mici (e in drumul nostru spre parc), adica pste 1,5 ani, cu hamburgerul in fata si sorbind cu paiul Fanta, Sprite sau mai stiu eu ce.
      Cred ca pana la urma totul depinde de educatia parintilor si de felul in care se hranesc ei.
      Obiectiv vb rata cea mai mare de obezitate e in SUA, asa ca e mult de discutat pe tema asta.
      Mie chiar mi s-a raspuns pe un blog ca-mi tin copilul in "glob de sticla" fiindca n-am chef sa-l las sa manance la gradinita. Da, n-am chef sa-l las la tocanite, gogosi si supe cine stie cum facute (care oricum nu-i plac) cand eu oricum stau acasa si ii gatesc altfel. Asa ca o sa platesc mancarea daca altfel nu se poate, dar il iau acasa inainte de masa. Si chiar ma deranjeaza ca nu am optiunea 'fara masa", ar fi normal totusi sa existe.

      Vaai, ce m-am intins pe blogul altuia!
      Vacanta frumoasa Raluca! :)

      Ștergere
    2. Cunosc si am vazut si eu cazuri din astea prin parc dar sincer nu se compara cu ce am vazut aici. eu nu pot fi obiectiva pt. ca nu am vazut cum sunt alimentati toti copiii din orasul in care locuiesc dar , din pacate, statul in care locuiesc in prezent detine numarul cel mai mare de persoane obeze si care se alimenteaza cel mai prost (junk-food) din intreaga europa. cel putin asta spunea studiul recent pe care l-am vazut la tv.
      cat despre "globul de cristal" nu esti singura :D. relatia mea cu soacra mea s-a racit tocmai din cauza asta, ca nu am fost de acord ca sebi sa bea cola si sa manace un ecler la varsta de 1,6 luni iar nepotica mea de aceeasi varsta infuleca salata boeuf si apoi un carnat prajit :(. stii cum suntem porecliti? fitosii familiei si ca nu ne e mila de copil :d.

      Ștergere
    3. Stii, important pana la urma e ca stii tu ce ai de facut si, din fericire, esti intr-o tara cu un sistem de invatamnat de mare nivel!
      Eu cand ma gandesc ca baietelul meu va merge si el la scoala peste 2-3 ani,in functie de cum mai modifica astia legea, imi piere somnul la propriu...
      De-acum o sa-ti urmaresc blogul, poate povestesti mai multe despre sistemul educational din UK.
      Sebi cati ani are, merge la gradi? Bobby are 4 ani.

      Ștergere
    4. Sebi are 3 ani, peste 6 luni, maxim 1 an o sa mearga si el la gradi. si aici e o prb. cu locurile care sunt putine la numar. despre sistemul de invatamant de aici uite aici o parere :
      http://ioanflorin.wordpress.com/2012/02/01/jurnal-scotian-31-ianuarie-o-vorba-cu-fiica-mea/
      o sa povestesv si eu mai multe pe blog :).
      p.s. imi pare rau raluca ca m-am intins atat de mult pe blogul tau si am deviat rau de la subiect .

      Ștergere
    5. Alexandra, mi-ai amintit de Jamie Oliver, cum incerca el sa le dea copiilor in scoli mancare gatita. Copiii plangeau cand vedeau ca primesc legume langa carne gatita in loc de chipsuri. Nu stiau nici unul nici una dintre legume ce este, nu vazusera in viata lor! Mai tragi-comic mi s-au parut femeile de la asa zisele cantine scolare care plangeau la bucatarie ca in loc sa bage la microunde hamburgerii gata facuti, trebuiau sa puna la fiert legume. Plangeau pe capete in bucatarii si spuneau ca ele in viata lor nu au facut asa ceva. Bucatarese, da? Femei, da? Probabil mame la randul lor...

      Si cand spui lucrurile astea, inclusiv cu ignoratul, ma gandesc ca voi ajunge sa le admir si mai mult pe mamicile romance pe care le stiu din UK si din Irlanda, care isi cresc respectuos copiii. Multumesc mult mult pentru comentarii si sa fiti fitosi fericiti si sanatosi in continuare :))

      Ștergere
    6. Roxana, si eu sunt hotarata, daca Alex va ajunge la gradi, sa il dau la program scurt special ca sa nu prinda acolo masa de pranz :)). La noi in Baia Mare nu exista gradinite fara desert de 3 ori pe zi (gustarea de dimineata, desertul de dupa pranz, si gustarea de dupa somn). Singurele diferente intre gradinitele care se tin "fitoase" si cele vechi de stat e ca dulciurile sunt ieftine la cele de stat si scumpe la cele particulare. In rest, cremwursti sau pate sau alte mezeluri zilnic, si dulciuri garla. Nu mi se pare logic si normal. Alex inca nu a mancat deloc zahar, stiu ca eu sunt putin prea stricta la capitolul asta. Dar visul meu e ca el sa devina un copil si un adult care sa manance dulciuri junk cu zahar si chimicale doar la sarbatori sau la zile de nastere, prin vizite. Nu zilnic, de nu stiu cate ori pe zi.

      Problema e ca ei socializeaza cu ajutorul mancarii, asa ca daca ar sta la masa nu imi pot imagina ca ar putea sa mearga cu mancare de acasa fara sa se simta bizar ca e altfel.

      Sa stii ca atunci cand am fost in Bucuresti la analize am mers la plimbare prin Herastrau si am ramas placut surprinsa ca toate mamele erau cu caserolele de care vorbesti, cu fructe taiate, si cu scobitori :)))). Mi s-a parut ceva fenomenal, in Baia Mare nu am vazut niciodata in parc fructe la copii, doar croissante de ciocolata si sucuri carbogazoase. Chiar am auzit o discutie la un moment dat, ca ii da copilului fanta, nu cola, ca e sanatos, e de fructe :)). Si era vorba de un copilas sub 1 an. Am vazut cola data din capac bebelusilor din landouri, care evident ca nu au cerut asa ceva, de pofta, nu? :))

      Multumesc mult pentru comentarii!

      Ștergere
  5. Ma bucur sa aflu ca sunteti bine!
    Tare faina ideea cu patul de nisip. Cand brevetezi ceva pe subiect, sa stii ca ma inscriu, preventiv, printre utilizatori!
    Distractie placuta si drum bun inapoi!

    RăspundețiȘtergere
  6. Chiar asteptam vesti de la tine si ma bucuram ca ati reusit sa plecati in concediu. Cand am citit faza cu burta varata la relaxare in nisip, parca ma vedeam pe mine anul trecut pe vremea asta, tot in Grecia, tot cu gropita in nisip de cate ori mergeam la plaja si tot in stadiul asta al sarcinii (ti-am zis ca am constatat ca sarcinile noastre sunt fix la 1 an distanta, asta ca fapt divers).
    Presupun ca e cumva ciudat sa il vezi pe Alex asa "detasat" de tine, dar macar e bine ca asta inseamna ca te poti tu odhini si relaxa mai mult si sa te incarci cu energie pozitiva.
    In rest, nu comentez de oameni si copiii lor impreuna in vacanta pentru ca noi anul asta am nimerit o destinatie total lipsita de familii cu copii, asa ca nu am putut face munca de documentare (pe tema asta) la fata locului. Cat ne-am plimbat prin restul insulei insa, am constatat cu tristete ca eram singurii care isi purtau bebelusul (copii nu am vazut in statiunea in care am fost noi, in rest erau), motiv pentru care am si starnit valuri de admiratie si de zambete si capete intoarse dupa noi (bine, asta si pentru ca avem o scumpete de baietel :D)
    Va doresc o vacanta frumoasa in continuare si drum bun si cat mai putin obositor la intoarcere.
    Aaaa, si felicitari lui Alex pentru latura lui poetica :-*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Phew, ce usurare :)), deci la varsta asta a sarcinii aveai nevoie si tu de groapa in nisip :D. Sunt putin complexata ca am burta asa mare la 4 luni jumate :)).

      Aveti o scumpete de baietel, intr-adevar :)). Multu mult!

      Ștergere
  7. :)) :))
    hey girl, pat cu gaura ptr burta si eu vroiam. dar cu apa :) cu nisip nu mi-a trecut prin minte.
    si pozitia mea de somn preferata e un fel de pe burta-rasfirata :)

    Poate ca in loc de pat cu nisip n-ai vrea sa ai acasa un hamac?

    Distractie placuta la mare. poze si filmulete multe ;)

    ce repede a trecut timpul Raluca. parca mai ieri erai ... neinsarcinata .. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)), da, si eu m-am speriat cat de repede a trecut timpul! Si ma simt asa nepregatita, nu am nimic pus la punct, sa stiu sigur medicul cu care nasc, orasul macar :))

      Multu mult!

      Ștergere
  8. Nu ma mir de ce spui de rusi, din pacate... Bunicii mei povesteau ca in WW II cel mai tare se temeau de rusi (aliati!!!), nu de nemti (inamici). Rusii faceau prapad si erau de o brutalitate extrema, si ma tem ca nu s-au schimbat prea mult...
    Iar cremwurstii, sucul si alte junk-uri n-o sa le inteleg niciodata, in conditiile in care fetita mea cea mare mai scapa la cate o inghetata, bucatica de ciocolata and stuff, dar compenseaza din plin cu legume si fructe.
    In rest, vacanta placuta si multa odihna pentru tine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Of, da, uitasem de asta... Si bunica imi povestea cum aproape toate femeile din satul lor au fost violate de rusi cand au venit prin zona lor. Si cum zici tu, cica aliati... Si le furau toate animalele, le distrugeau toate gospodariile... Nemtii cand trecusera prin acelasi loc isi facusera o tabara in afara satului si nu le-au facut absolut nimic.

      Si eu i-as face ilegali cremwurstii :)). Pacalesc lumea :)), pe multi i-am auzit ca sunt o "carne dietetica".

      Multumesc mult!

      Ștergere
  9. Mi s-a făcut părul măciucă când am citit despre părinţii ruşi. Este foarte trist să vezi aşa ceva, să nu poţi face nimic.

    Cât despre mâncare, şi Alise mănâncă crenvurşti dar vegetali :) -de la Inedit sau făcuţi în casă şi nici acum la 5 ani nu e interesată de sucuri carbogazoase sau de sucuri în general. Până la 3 ani nu a gustat ciocolată iar când a gustat nu i-a plăcut, în schimb recunosc că e înnebunită după îngheţată, în condiţiile în care şi clătitele le mănâncă de obicei fără gem. La grădiniţă a mers cu pacheţel de acasă, fiindcă din fericire avem una cu program scurt şi aşa fac toţi copiii. Nu pricep de ce la multe alte grădiniţe se dau atâtea gustări, când se mai digeră mâncarea dacă stomacului i se dă altceva după doua ore.

    Roxana, nu văd nimic rău în a mânca bucăţi de fructe cu scobitoarea, atât timp cât sunt proaspete, lui Alise de ex. nu îi place deloc să se murdărească cu mâncare sau să aibă ceva lipicios, aşa că am apelat la această variantă care îi face plăcere.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Super fain ca toti copiii merg cu mancare de acasa, asa nu se simte nici unul bizar ca mananca "diferit".

      Ștergere
    2. Unde mai pui că Alise dacă n-are chef să mănânce, îşi împarte pachetul cu alţi copii şi când i-am zis o dată "mai mânăncă şi tu, nu da tot la alţii -lol", ea replică "lasă-i mami că şi ei sunt copii". Of, of of :)

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...