Acidul folic in sarcina (si putin despre fierul si vitamina A sintetice)

In sarcina cu Alex eram derutata de toate sursele care afirmau ca cel mai bun lucru pe care il poti face pentru copilul tau nenascut este sa iei in primul trimestru acid folic. De ce eram derutata? In primul rand pentru ca mereu mi se pare ca nu trebuie sa generalizam, si pentru putinele cazuri in care omul nu isi ia nutrientii din alimentatie, sa suplimentam pe toata lumea cu vitamine sintetice. Si in al doilea rand pentru ca gasisem niste articole medicale care afirmau ca nu e voie o doza mai mare de 400 de micrograme pe zi. Si altele care spuneau ca dupa primele 5-6-7 saptamani de sarcina suplimentarea face mai mult rau decat bine fatului. Perioada mai importanta era inainte de sarcina si in primele saptamani. Cum multe femei afla despre sarcina abia dupa saptamana a 5-a, nu mai avea sens suplimentarea. Mi s-a aprins deci cumva un beculet ca e posibil totusi ca acidul folic sa faca si rau. La noi prin farmacii in 2009 se gasea doar un supliment de acid folic ce continea 10 miligrame pe pilula, mi l-am cumparat ca sa fiu constiincioasa, dar nu l-am luat niciodata. Din cand in cand ma apuca gandul ca nu fac tot ce e mai bun pentru sarcina mea, si luam o gelula de omega 3 cu acid folic si vitamina B12. In aceasta acidul folic era doar 400 de micrograme. Dar oricum o luam foarte rar, pentru ca in primul trimestru am avut o mare problema cu greturile, inclusiv la bautul apei.

Mai stiam, de la scandalul adaugarii in alte tari a acidului folic in toate produsele de panificatie, obligatoriu (cum e la noi iodul din sare), ca acidul folic, daca e consumat de fumatori, creste posibilitatea cancerului la plamani in mod ingrijorator. Deja era al doilea beculet: cum se poate ca o vitamina sa “strice” asa mult?

Intre timp, pana la sarcina actuala, nu m-am mai interesat in special de acidul folic, dar eram din ce in ce mai convinsa ca majoritatea vitaminelor si mineralelor sintetice ne fac mai mult rau decat bine, si ca cel mai indicat este sa le luam din alimentatie. Continui sa ma mir cum oamenii de stiinta (si noi dupa ei) considera ca pot sa separe un anumit nutrient, care sa aiba aceleasi proprietati ca si alimentul natural consumat. Sunt in alimentele noastre atatia nutrienti incat nici oamenii de stiinta nu ii cunosc inca pe toti. Nutrienti care se ajuta reciproc sa fie absorbiti, si care in exces sunt eliminati din organism. Vitaminele si mineralele sintetice pot sa nu fie absorbite deloc, dar pot si sa fie in exces, caz in care devin chiar periculoase.

Un exemplu prin care natura ne da un bobarnac peste nas este acela ca o mancare poate sa ne dea si calciu si fier, si zinc deodata (o supa de oase, sau susanul). Dar luate ca suplimente sintetice, degeaba aveti in pilula minune si calciu, si fier, si zinc, pentru ca fierul impiedica absorbtia zincului, calciul o impiedica pe cea a fierului, etc.

Al doilea exemplu al faptului ca alimentatia e mult mai sanatoasa decat suplimentele sintetice, este cel al fierului. Suplimentele de fier intr-un organism ce nu are sangerari sunt atat de periculoase incat pot duce la deces la copii. In sarcina, asa cum spune si Odent, suplimentele de fier impiedica absorbtia zincului, facand astfel fatul sa nu mai creasca, si creste riscul de nastere prematura si de preeclampsie. Insa daca va mariti aportul alimentelor bogate in fier, nu aveti ce sa patiti, nici dumneavoastra, nici fatul, nici bebelusul nascut.

Sunt foarte surprinsa cand vad multivitamine pentru femeile gravide ce contin vitamina A, din alte surse decat betacaroten (cum ar fi retinolul, de exemplu). Si sunt pline farmaciile. Vitamina A sintetica este periculoasa pentru fat, in cele mai multe cazuri provoaca anomalii ale feței. E atat de cunoscut deja faptul acesta, si sunt atat de transante rezultatele studiilor (inclusiv cu folosirea produselor cosmetice ce contin retinol, mare atentie!), incat multi ani doctorii speriati au interzis femeilor insarcinate sa consume chiar si alimente bogate in vitamina A. Doar recent au ajuns si ei sa inteleaga ca oamenii de dinaintea epocii hiper-medicalizate mancau bine-mersi alimente bogate in vitamina A fara sa aiba probleme. Doar atunci si-au dat seama ca numai vitamina A sintetica provoaca dezastrele.

Revenind la acidul folic, e evident ca e mult mai sanatos sa aveti o alimentatie bogata in folati (vitamina B9) inca din perioada de dinaintea sarcinii (asa cum poate ati citit si despre acidul folic de multe ori ca dupa primele saptamani de sarcina nu mai are sens, de aceea in strainatate medicii recomandau suplimentarea tuturor femeilor la varsta fertilitatii, ca sa prinda si perioada de dinaintea sarcinii). Aici puteti citi explicatii detaliate despre transformarea folatilor in tetrahidrofolati (THF), si cum acidul folic sintetic se transforma intr-o mica masura, ramanand apoi mult acid folic liber nemetabolizat in sistemul nostru. Sa nu uitam ca vitamina sintetica a fost descoperita abia in 1943, deci inca nu stim pe deplin toate efectele ei negative.

Cel mai cunoscut risc (adica subliniez, e deja cunoscut!) este faptul ca acidul folic creste posibilitatea imbolnavirii cu cancer (de plaman, de colon, de prostata, de san). Aceasta se intampla in primul rand pentru ca acidul folic stimuleaza cresterea neoplasmelor, ceea ce poate duce la cancer. Nivelul mare de acid folic nemetabolizat in sange este asociat si cu o scadere a sistemului nostru natural de aparare, a citotoxicitatii in general (apararea prin celulele ucigase NK-natural killer si a eozinofilelor). Din moment ce citotoxicitatea este exact sistemul de aparare impotriva cancerului, aceasta este o alta cauza pentru cresterea riscului de cancer datorata consumului de acid folic.   

Nivelul crescut de acid folic mai are un efect secundar nociv: mascheaza o lipsa a vitaminei B12. O astfel de anemie ignorata duce la deteriorarea sistemului nervos central. Sunt studii care atesta ca o doza mai mare de 400 de micrograme de acid folic duce la o scadere a functiei cognitive (toate datele despre aceste studii le gasiti in linkul ce l-am dat mai sus).

 

De aici am aflat ca acidul folic creste riscul de cancer de san cu 20-30% (dupa datele unui studiu pe o durata de 10 ani de la suplimentarea cu acid folic). La barbatii care iau suplimente cu acid folic riscul pentru cancerul de prostata este crescut cu 163%. Riscul de cancer colorectal este mai mare cu 35%. Suplimentarea in timpul sarcinii creste riscul de astm la bebelusi cu 26%, si in acelasi timp cresc incidentele bolilor tractului respirator. Intr-un studiu din Norvegia ce cerceta efectul acidului folic asupra bolnavilor de inima s-a descoperit ca pacientii au inceput sa dezvolte cancer si sa moara din aceasta cauza. Concluziile studiului au fost ca acidul folic creste riscul decesului din cauza cancerului cu 43%. Intr-un alt studiu pe femei ce au luat acid folic in timpul sarcinii in doza recomandata s-a descoperit dupa cativa ani ca riscul de a dezvolta cancer de san este dublu la femeile ce au primit suplimentul.

Folatii (adica versiunea naturala a acidului folic, care e sintetic) in schimb sunt renumiti chiar pentru protectia ce o ofera impotriva cancerului. Ajuta la dezvoltarea celulelor rosii, scad nivelul de homocisteina din sange, sprijina functiile sistemului nervos. Previn defectele de tub neuronal la embrion (si deci scad riscul ca embrionul sa aiba spina bifida). Folatii pot sa treaca prin placenta la fat, iar acidul folic nu. Asta ar trebui sa ne dea de gandit. Bine, imi pare bine ca acidul folic nu ajunge la bebelus, sa ramana si la el in sistem, nemetabolizat, sa-i creasca si lui riscul de cancer. Dar faptul ca substanta naturala pe care o “copiaza” este creata de natura sa ajunga si la fat ma face sa ma gandesc la diverse roluri de protectie impotriva cancerului, si de sustinere a imunitatii, a dezvoltarii sistemului nervos, pe care prin inlocuirea folatilor cu acid folic le ratam.

Aportul de folati printr-o alimentatie sanatoasa este esential. Nu cred ca este atat de dificil de atins acest target, pentru ca folatii se gasesc in multe alimente: salata verde, spanac, andive, asparagus,  anghinare, rucola, patrunjel, alte frunze verzi, broccoli, conopida, varza de Bruxelles,  salata rosie, frunze de telina, sfecla, rosii, linte, naut, ardei rosu, ficat de vitel si ficat de pui. Mai dificil cred ca e pentru un medic sa isi ia din timp ca sa-i explice femeii insarcinate (sau tuturor femeilor de varsta fertila) in ce consta o alimentatie sanatoasa. Medicului ii e mai simplu sa ne dea o pilula si sa se asigure ca vom ramane pacienti dependenti de sistem si peste cativa ani cand ne vom imbolnavi din cauza vitaminelor si mineralelor sintetice.

Daca aveti impresia ca nu puteti deloc consuma astfel de alimente, cautati suplimente care sa contina chiar folati, sau forma “5-methyltetrahydrofolate”  (“5-MTHF”), si pe a caror eticheta sa nu apara cuvintele “acid folic”.

In sarcina actuala nu am luat deloc acid folic.