"Cezariana" de Michel Odent - 4

Schita facuta de mine pentru aceasta carte (pentru ca nu se poate numi review la cat a iesit de lunga), schiță personală pentru păstrarea informațiilor prețioase, are in word 15 pagini :). De aceea am ales sa o impart in 4 postari. Pentru a gasi rapid celelalte linkuri cu detalii din carte, le voi pune aici la inceput, la fiecare postare in parte.

Partea 1 aici. 
Partea a 2-a aici.
Partea a 3-a aici. 

Michel Odent vorbeste pe placul meu despre efectul nocebo (opusul efectului placebo, atunci cand ti se spune ca ai o problema care nu exista in realitate, si prin autosugestie apar efectele negative) al consultatiilor prenatale. Reamintesc o postare de-a mea pe tema ecografiilor nocive care se fac in sarcina. Sunt atat de pline de informatii bune linkurile date de mine acolo incat inca am in minte un plan sa le traduc pe toate.

Autorul spune ca “cu cat o femeie insarcinata este expusa mai mult la situatii care stimuleaza anxietatea, cu atat mai dificila va fi nasterea. Un nivel redus de anxietate este, in plus, un factor care favorizeaza cresterea si dezvoltarea fatului in uter.” Femeilor insarcinate din ziua de azi li se baga in cap doar probleme de cele mai multe ori fictive, banuite doar, in loc sa se aiba grija de starea lor emotionala.

“Ce poate face medicul pentru mine si copilul meu? Daca vom lua ca exemplu cazul obisnuit al femeii care stie ca este insarcinata, care stie cu aproximatie cand a fost conceput copilul, si care are impresia ca totul merge bine, umilul raspuns ar trebui sa fie: nu mare lucru, in afara de a detecta o anomalie majora si de a propune deci un avort.”

 Michel Odent aminteste studii care certifica ce banuieste el: faptul ca nu are nici o influenta negativa intarzierea consultatiilor prenatale asupra nasterii si asupra sanatatii fatului. In plus, s-a demonstrat o corelatie intre numarul de consultatii prenatale si dificultatea nasterii. Pe vremuri, prima consultatie era utila pentru a stabili varsta sarcinii si data nasterii. Dar acum sunt valabile atatea alte moduri de calcul, si teste de sarcina moderne, incat nu isi mai are rostul consultatia aceasta asa devreme.

Este un intreg paragraf impotriva ecografiilor de rutina (si din cauza ca nu ajuta cu nimic, ba din contra, induc anxietate, si din cauza ca pot da de multe ori rezultate false, si din cauza ca s-a observat ca masuratorile sunt mai exacte prin metode clasice, si din cauza ca sunt nocive pentru fat).

Informatiile pe care le-am aflat despre analizele prenatale sunt total noi pentru mine! Eu eram de parere ca ecografiile si alte investigatii sunt nocive, dar analizele de sange le faceam.

Despre analiza hemoglobinei – volumul sangvin al unei femei insarcinate creste considerabil, deci hemoglobina evalueaza dilutia sangvina, o consecinta a activitatii placentare. Un studiu britanic a demonstrat ca cele mai sanatoase greutati ale copiilor la nastere au corespuns femeilor cu rata medie a hemoglobinei intre 8.5 si 9.5. Daca hemoglobina nu scade sub 10.5, creste riscul nasterii unor copii cu greutate mica, riscul nasterii premature si cel de preeclampsie. (De ce nu ne spune nimeni asta??? Toate femeile insarcinate pe care le stiu sunt disperate ca au anemie si trebuie sa ia fier. De ce daca toate femeile insarcinate au hemoglobina scazuta, medicii au ajuns la concluzia ca trebuie sa o creasca, nu au invatat din asta ca poate asa e normal si natural si benefic??? Si eu am incercat sa-mi maresc aportul de fier din alimentatie, ca sa evit fierul sintetic, dar tot nu stiam ca e normal nivelul meu.) Efectele secundare ale suplimentelor de fier date gresit sunt: constipatie, diaree, arsuri de stomac, si cel mai important: impiedica absorbtia unui important factor de crestere – zincul! Bine, eu am mai citit mai demult si nocivitatea in termeni de deces, pentru ca fierul, in lipsa sangerarilor, nu se elimina.

Despre diabetul gestational – autorul considera aceasta analiza inutila pentru ca o femeie diagnosticata cu diabet gestational nu poate fi vindecata, i se dau doar sfaturi alimentare. Aceste sfaturi alimentare sunt bune de urmat de catre toate femeile insarcinate la urma urmei.

Chiar si luarea tensiunii autorul o considera neesentiala. Preeclampsia nu poate fi diagnosticata doar pe baza tensiunii, dar poate fi diagnosticata doar pe baza proteinelor in urina. Asadar, Michel Odent considera ca ingrijirile prenatale medicale standard sunt o pierdere de timp, de bani, si mai ales sunt periculoase pentru fat, in mai multe moduri (normal ca daca se suspecteaza o afectiune, sunt necesare investigatiile , dar din oficiu la toata lumea ele fac mai mult rau decat bine). Mult mai importanta este pregatirea parintilor inca de dinainte de conceptie. Aveti de citit un paragraf intreg pe tema.

Idei preconcepute despre nevoile mamei din timpul nasterii (culmea, multe promovate de miscarile de nastere naturala):

• O mama in travaliu are nevoie de energie si trebuie sa manance. Michel Odent explica biologic si fiziologic motivele pentru care nu exista aceasta nevoie, explica apoi faptul ca zaharul consumat in timpul travaliului scade pragul durerii si nivelul maxim de durere tolerata (si cate mamici stiu care isi pregatesc tocmai snack-uri dulci pentru travaliu), si cum daca ii e foame mamicii trebuie sa manance (pentru ca inseamna de fapt ca travaliul inca nu s-a instalat, e multa adrenalina). Deci de fapt el crede ca o mama nu ar trebui sa accepte recomandari in acest domeniu. Nu trebuie sa mananci daca nu ti-e foame, si trebuie sa mananci linistita ce iti doresti daca ti-e foame. (Tin minte cum mi-am pus in geanta de spital snack-uri cu miere si sticle de apa, credeam ca voi bea litri de apa in travaliu, si nu mi-a trebuit nimic nimic, ca abia puteam respira intre contractii si urlete :D).
• O mama in travaliu trebuie sa se miste. Iarasi Michel Odent spune ca atunci cand mama nu mai simte nevoia sa se miste e un semn bun, inseamna ca incepe sa scada adrenalina. Sfatuind gravida sa se plimbe in astfel de conditii ignori fiziologia nasterii.
• O mama in travaliu trebuie sa fie sprijinita si ajutata. Dr. Michel Odent spune ca femeia naste cel mai usor singura. Alaturi de ea trebuie sa fie cel mult o doula, o figura materna. Trebuie sa se simta in siguranta si nu studiata. O nastere naturala asa cum se desfasoara acum in spitale nu poate sa decurga normal. Hormonii nasterii sunt inhibati.
• Stresul DPN-ului (datei probabile a nasterii). Mama stie din timp ca trebuie sa nasca neaparat inainte sau chiar in acea zi. Daca nu, nasterea va fi provocata. Acest stres in sine face ca hormonii necesari pentru declansarea travaliului sa nu se secrete. O nastere provocata aduce cu sine o cascada de interventii nocive si pentru bebelus, si pentru mama: anestezie peridurala, perfuzii cu oxitocina, vaccum, forceps, cezariana de urgenta. Este mult mai bine ca dupa saptamana 41 sarcina sa fie evaluata zilnic, si de catre mama, si de catre specialist. Spune Michel Odent ca in timpul sarcinii se ofera atatea ecografii inutile, si totusi acesti specialisti nu mai verifica starea sarcinii, a placentei, a lichidului amniotic, prin ecograf, in ultimele zile de sarcina, in loc sa provoace nasterea in mod periculos.

In final, pe scurt, autorul considera ca singura solutie ca sa nu ajungem o rasa umana nascuta numai prin cezariana, e sa se inmulteasca numarul moaselor si sa scada cel al medicilor. Si moasele care ajuta la nastere sa fi nascut la randul lor NATURAL.

Inchei aici, oricum am facut o postare fluviu incredibil de plictisitoare pentru majoritatea cititorilor :D. Dar am vrut neaparat sa am undeva schitate, pentru mine, toate notiunile ce merita tinute minte din aceasta carte. Cartea e incredibil de usor de citit. Se termina in cateva ore, eu acum am recitit-o in doua zile, doar facand acest review. Desi are termeni medicali multi, totul e explicat pe intelesul tuturor. Va invit sa o cititi :).

SFARSIT.