8.
O
alimentatie sanatoasa.
Repede am descoperit ca pentru PCOS se
recomanda dieta paleo. Si daca ati inceput recent sa va documentati despre PCOS
pe site-urile din afara, mai mult ca sigur ati dat peste asemenea recomandari.
Paleo ar fi dieta omului primitiv. Unii o confunda cu WAP (Weston A Price), dar
nu sunt la fel. WAP permite cerealele, daca sunt tratate intr-un anume fel, si
permite lactatele, cu explicatia ca in decursul ultimelor milenii omul s-a
adaptat la digerarea lor. Paleo considera omul primitiv de dinainte de
imblanzirea animalelor, asa ca se consuma carne, peste, legume, fructe, nuci.
Ideea este ca lactatele sigur ne cresc hormonii de crestere (vitelul trebuie sa
creasca mai mare decat un bebelus, deci si daca nu primesc vacile injectii cu
hormoni de crestere, chiar si cel natural e prea mult pentru om) si astia deregleaza
in lant alti hormoni, inclusiv cei responsabili pentru PCOS, amintiti la
inceput. Cerealele cresc glicemia si maresc rezistenta la insulina. Eu recunosc
ca ma simteam prost sa stiu toate astea, pentru ca mi-ar fi fost foarte greu sa
renunt definitiv la lactate. Eu nu mancam carne din alte cauze, nu pentru ca
n-as fi crezut-o sanatoasa. Stiam ca daca ne punem intrebarea care aliment ne
imbolnaveste mai mult, carnea sau lactatele, era evident ca lactatele nu prea
sunt facute sa fie consumate dupa varsta de intarcare.
Aici
puteti citi cum o alimentatie WAP a vindecat infertilitatea unei femei, intoleranta
la gluten, PCOS si tiroidita autoimuna.
Eu deja trecusem de ideile low-fat din
tinerete, si de prin 2005 consumam doar lapte crud, gras, de tara. Asta pentru
ca gasisem un studiu in care unor femei le revenise fertilitatea doar prin
trecerea de la laptele de 0.1% la laptele full fat de 2.5%.
Bolile auto-imune sunt, cum am mai zis, in
general datorate unei dereglari a imunitatii la nivel intestinal, din cauza ca
intestinul e permeabil. De aceea multa lume o duce bine dupa un regim de
refacere a imunitatii intestinale, GAPS.
Puteti citi multe informatii bune despre
bolile de tiroida (hipotiroidism, sau tiroidita autoimuna Hashimoto) si
alimentatie aici. Despre rolul
vitaminei D, despre legatura cu glutenul, multe multe utile. Chiar am citit
anul trecut in multe articole cum o dieta fara gluten de cel putin 2 luni poate
vindeca definitiv hipotiroidismul, daca acesta a aparut din cauze auto-imune
(am scris in prima postare din serie ca Hashimoto duce in timp la hipotiroidism).
Pe mine ma deranja sa citesc de lactate si
cereale :)), pentru ca stiam ca nu le pot abandona. Ok, paine mancam poate o
data la 6 luni o felie, paste la fel de rar, orez la fel de rar. Dar imi
placeau fulgii de ovaz in lapte dimineata :D. Si acei fulgi erau singurul
aliment procesat pe care il mancam. Procesat nu in sensul ca ar avea zahar si
margarina, ci nu era bobul de cereala uscat la mine in bol, era un bob fiert si
tocanit de altii :D.
In rest, dat fiind faptul ca imi era mai usor sa abordez problema rezistentei la insulina, am tinut un regim bun pentru diabetici. Am in familie
mai multi diabetici, de aceea tin sa precizez ca nu ma refer la regimurile
(proaste sau lipsa in totalitate) pe care le primesc bolnavii de diabet de la
medici, ci la un regim sanatos. Mi-a fost dat sa vad in astfel de
recomandari ale medicilor o multime de prostii, mezeluri, dulciuri, alcool, atata timp cat
erau cantarite sau se marea doza de medicament sau insulina in acea zi. O mare
prostie.
La pranz in general imi era pofta de o
ciorba de legume (cu lapte prins, sau cu bors, sau cu moare, sau cu bulion) si
de o salata (tot felul de frunze verzi, rosii, ardei, ceapa, castraveti + oua
sau branza sau ciuperci sau fasole). La cina imi era pofta de fructe si/sau
lapte prins si/sau nuci-alune-seminte. Nu afirm ca era un regim sanatos, cat ca
era sanatos pentru mine :)), in sensul ca de aceste alimente chiar imi era
pofta la fiecare masa. Cred ca cel mai important mi se parea sa-mi ascult
poftele in masura in care nu consum nimic procesat. Adica orice mancare de-a
mea era facuta strict doar din produse naturale, adica pur si simplu din
legume, fructe, nuci, seminte, lactate doar de tara, oua. Nu imi cumparam pasta
de branza din comert, de exemplu, nu stiu cum sa exemplific mai bine cat de
“from scratch” imi faceam mesele. Nu cumparam nimic conservat.
Tineam posturile ortodoxe, nu atat din
motive religioase (spre rusinea mea, nu prea respect ritualuri religioase, desi
cred in Dumnezeu), si nici din motive de sanatate (majoritatea oamenilor ce-i
cunosc nu mananca sanatos in Post), ci ca sa-mi testez limitele si ambitiile.
Tineam cele 4 posturi din timpul anului, plus miercurile si vinerile din
fiecare saptamana. Mai aveam asa din cand in cand faze in care imi propuneam o
restrictie din cele ce stiam ca imi fac placere, doar ca sa-mi educ corpul ca
mintea imi e mai puternica :)), doar ca sa-mi testez puterile. Si reuseam, si e
chiar un sentiment minunat sa stii ca mananci pentru a trai, nu traiesti pentru
a manca. Si ai o energie incredibila
daca te ridici de la masa flamand.
Pentru ca flamanzeam mult. Mai sus am spus
ce mancam. Dar important e si cat mancam. Adica foarte putin. Ideea era ca de
cativa ani ma tot ingrasam, orice faceam. Si Hashimoto, si hipotiroidismul
subclinic, si PCOS au ca efecte secundare ingrasarea aiurea. Si mai si citisem
ca la PCOS daca reusesti sa slabesti 10% din greutatea corpului, in majoritatea
cazurilor revine ovulatia. Asa ca am inceput sa tot scad din cantitatea
mancata, pana am ajuns la vreo 700 calorii pe zi. Se pare ca aveam un motor
foarte “bun”, avea nevoie de din ce in ce mai putin combustibil ca sa
functioneze la parametri optimi. Pentru ca eu, cu cele 700 de calorii pe zi,
mergeam pe jos la serviciu nr.1, la serviciul nr.2, si spre casa, in total
intre 8 si 12 kilometri zilnic. Mergeam la sala zilnic o ora si jumatate, apoi
la inot o ora, si mai faceam si sauna o jumatate de ora. Zilnic, indiferent ca
era duminica, sau 25 decembrie, sau 31 decembrie, sau ziua de Paste. (Stiu,
veti incepe sa socotiti cand aveam timp; ei bine, ajungeam acasa la 10 seara de
obicei, asa ca poate veti trage concluzia ca pentru a ramane insarcinata ar fi
trebuit sa petrec mai mult timp alaturi de sot :))) ). Daca se intampla ceva si nu puteam merge la
sala sau la inot, faceam acasa o ora de tae-bo foarte intensa cu dvd-uri cu
Billy Blanks. Vazusem pe un site un calculator ca intr-o ora de tae-bo intens
consumi intre 1000 si 1500 de calorii :)). La mine nu dispareau din rezerve,
din contra, dar partea buna e ca acele 700 de calorii chiar imi ajungeau pentru
a duce totul la bun sfarsit. Chiar aveam energie de parca as fi mancat vreo 5000
de calorii :)), puteam face orice efort.
Cand ma apuca depresia totusi ca fac atatea
eforturi si nu se vede nici un efect (si mai aveam in jur exemple de norocoase
care puteau manca junk si dulciuri in cantitati industriale zilnic, nu faceau
nici un dram de miscare, si care aratau excelent, siluete, ten perfect nu
acneic ca al meu, par perfect nu in cadere ca al meu, si care nu aveau probleme
de fertilitate si aveau sarcini si nasteri usoare...), imi impuneam sa-mi
amintesc cand am intrat prima data la specialistul in infertilitate de la Cluj.
Dupa ce s-a uitat peste analizele mele mi-a spus surprins ca sunt singura
pacienta pe care a vazut-o cu aceste boli care are sub 80 de kg la o inaltime
de 1.6 cum am eu. Eu ma invarteam cu
greu pe la 55 de kg pe atunci.
Deci, referitor la alimentatie, daca puteti
consuma din cele indicate la inceputul paragrafului, go ahead. Eu mi-am
ascultat poftele, cu precizarea ca acestea sa fie pofte sanatoase, asa mi-am
facut meniul. La zahar am renuntat in toamna 2006. Renuntat renuntat de tot,
fara exceptii de sarbatori. Adica daca mi se oferea candva o mancare cu
maioneza nu consumam, stiind ca sigur e facuta cu mustar, si in mustar este
zahar (am renuntat la zahar inainte de a renunta la produse procesate in genul
uleiului de floarea soarelui, deci inca mancam maioneza, dar facuta cu greu
fara mustar sau cu un mustar greu gasit in Grecia, ce continea doar mustar, otet
si sare :D). Deci la sange verificat orice. Stiam ca nu imi face bine nici la
rezistenta la insulina, nici la bolile autoimune. De fapt nu face bine la nimic
:)).
Am incercat sa evit alimentele goitrogene. Dar
nu le-am scos de tot din alimentatie pentru ca am considerat ca daca nu sunt
mancate zilnic, tot anul, ma pot bucura de nutrientii din ele. Deci am renuntat
total la arahide de exemplu, dar nu am putut ca in sezonul piersicilor sa nu
consum piersici de la noi din gradina. La fel si pere. Sau varza, conopida,
broccoli, varza de Bruxelles. Nu le-am consumat zilnic varzoasele, dar nu le-am
eliminat total. Si le-am consumat gatite, le mai scade nivelul de substante
goitrogene.
Soia e goitrogena, dar nu acesta e singurul
motiv pentru care am eliminat-o total din alimentatie. Soia opreste hormonii
tiroidieni. Soia este fitoestrogena, deci imi deregla si testosteronul, cum am
explicat la inceput. Nu imi aducea nimic bun. Eu oricum nu consumam nici pana
atunci soia texturata de multa vreme (de procesate ce sa mai zic, ca doar
contin cot la cot cu cele conventionale, monoglutamat de sodiu si alte
porcarii), dar cu descoperirea asta am renuntat total si la a-mi mai face lapte
de soia in casa in perioada de post direct din boabe, si la boabele de soia
puse uneori in ciorbe pe post de fasole. Si la tofu intr-o crema bestiala cu
spanac si usturoi :D.
Nu mi-am gatit decat crud, fiert, fiert la
aburi sau copt la cuptor. Ani de zile nu am mancat nimic prajit pana recent,
dupa nastere. Of, apropo de monoglutamatul de sodiu de mai sus, normal ca am
renuntat de ani de zile, ani muuuulti, la vegeta si alte chimicale de genul
acelora. Folosesc sare de himalaya, uneori piper, uneori boia, ceapa, usturoi
si multe frunze aromate, in functie de mancare. Si daca vreau vegeta, pune mami
la borcan toamna un amestec de radacinoase in sare neiodata, super bun si
sanatos, fara conservanti :D. De aceea cand ajung la un restaurant imi sta in
gat mancarea :))))), pentru ca stiu sigur ca pe langa vegeta marea majoritate
folosesc direct praful alb datator de placeri, care da mancarii gustul laptelui
matern, care te pacaleste ca e incredibil de buna... MSG. Si mare atentie, ca MSG vine sub o multime de denumiri care par ok, la fel cum se intampla cu high fructose corn syrup
(HFCS).
Aceasta nu a fost o dieta a fertilitatii,
ci o dieta ce mi s-a potrivit mie, cu poftele mele, cu bolile mele, cu alimentele ce imi erau disonibile in 2008 (nu imi era la indemana untul de cocos, de exemplu). La modul
general, daca nu stiti de unde sa incepeti sa va mariti sansele fertile, sunt
cateva idei pe internet de diete ale fertilitatii:
Ce nu am introdus atunci pentru ca inca nu
aveam hipotiroidism, ci doar Hashimoto, dar le-am consumat cu placere cand am
incercat (si am reusit) sa renunt la euthyrox, au fost: untul de cocos si
algele kelp. Nu dezvolt aici, pentru ca aici am vorbit doar despre ce mancam
inainte de sarcina :D.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu