vineri, 13 aprilie 2012

Despre avort din nou



Am citit azi acest articol al Sperantei Farca si nu numai ca mi s-a parut foarte interesant, dar mi-a adus aminte de acea propunere ce umbla pe internet in urma cu cateva luni, de a putea omori si bebelusii, pentru ca inca nu sunt persoane.

Nu am scris atunci nimic, nici nu am dat linkuri pe facebook, pentru ca mi s-a parut o idiotenie prea mare ca sa-i acord atentie. Dar pe tema respectiva au scris foarte frumos Mamituni si The Alpha Parent (poza cu Stephen Hawkings e super :D). Si tot am vrut sa va dau linkurile astea doua, sunt cele mai faine pe acest subiect, dar am uitat pana acum cand am citit articolul Sperantei Farca. Eu personal consider embrionul si fatul o persoana, si in general avortul mi se pare tot o astfel de crima, ca si uciderea unui bebelus care inca nu poate sa se apere in nici un fel. Nu vorbesc de situatiile tragice, cand de asta atarna viata mamei, sau cine stie ce alte circumstante grele. Vorbesc de neasumarea responsabilitatii, pentru ca la fel am putea atunci sa le dam dreptate si acestor oameni de stiinta si sa omoram si bebelusii de cateva luni, pentru ca ne credem prea tineri sau prea altfel ca sa putem sa mai avem grija si de un bebelus.

Revenind la avorturi, eu am scris pe tema asta aici. Ce as mai putea spune, legat de noul proiect de lege, care propune o consiliere psihologica inainte de avort, e ca sunt de acord! Multe femei nu stiu nimic despre sarcina, chiar nu considera ca au un mic bebelus in burtica lor! In sarcina cu Alex, ii spuneam saptamanal mamei mele evolutia “bebelusului”, ca la 5 saptamani incepe sa-i bata inimioara, ca la 6 saptamani deja i se formeaza mainile, picioarele, ochii, urechile, si milioane de celule neuronale, ca la 8 saptamani deja i se formeaza si incheieturile de la coate si genunchi, ca imediat incepe sa se miste, sa se joace, sa isi suga degetul,... Si mi-a zis atunci ca daca inainte de revolutie ar fi stiut femeile acele detalii, sigur erau mai putine care ar fi facut avort.

Acum cu atat mai mult, cand sunt atatea mijloace contraceptive, mi se pare esential ca femeile sa stie ca fatul simte durerea atunci cand e aspirat si rupt in bucati. Sunt constienta ca vor fi multe femei care si asa vor face avort, dar ma gandesc ca nu vor mai ajunge acolo si a doua oara. Consilierea psihologica mi se pare foarte potrivita si pentru tinerele speriate. Psihologul nu e pus acolo sa le lamureasca sa nu faca avort, ci sa le ajute sa isi limpezeasca gandurile, sa le ajute sa fie impacate cu decizia lor, indiferent care ar fi ea, sa nu ramana acel avort o rana deschisa in sufletul lor. Cel putin eu asa vad situatia. Este vorba de un act violent nu numai asupra fatului, ci si asupra mamei. Daca nu ai nevoie de consiliere in acele momente, apoi nu stiu cand ai avea alta data. Si chiar cred ca vor fi mai putine avorturi, pentru ca sunt atatea femei care de fapt nu vor sa faca avort, dar sunt prea speriate sa isi puna gandurile in ordine si sa vada imaginea de ansamblu, sau nu au curaj sa-si sustina punctul de vedere in fata familiei...

15 comentarii:

  1. Absolut de acord cu tine. Bine, acum sper ca psihologii care sa consilieze femeile astea disperate sa fie profesionisti si sa reuseasca sa atinga scopul in care a fost creata legea asta. Am sa-ti copiez raspunsul pe care i l-am dat si Bogdanei, ca sa nu ma repet, sper ca nu te superi...
    "Eu sunt de parere ca legea asta are la baza o idee foarte buna. Adica sincer, cred ca 98% din femeile care merg sa faca avort, merg sa se scape de o chestie neplacuta, nu realizeaza ce fac de fapt, ca merg sa omoare un copil. Oricat de frumos ar fi prezentat, avortul asta e. Sa nu se trezeasca nimeni sa-mi spuna ca pana in 12 saptamani fetusul nu stie pe ce lume traieste, ca nu e nimic dovedit, si daca e sa fiu sincera, eu am dovezi ca un copil de 6 luni in burta mamei nu numai ca e complet functional dar e inzestrat si cu intelegere. Oricum ai ambala-o, e tot crima la urma urmei. Justificata sau nu. Dar sunt perfect de acord cu tine, e nevoie de multa informare, pentru ca e mai usor sa te manance intre picioare si sa ajungi in pat cu cineva, decat sa te trezesti mai apoi ca ai calcat pe bec si esti cu burta la gura... Stiu ca sunt cinica, dar sunt trecuta prin viata si am vazut si auzit multe. Aici sunt foarte multe gravide intre fetele de liceu (in gluma, aici in Canada copiii se fac ori la 14 ori la 40 de ani), dar nu din lipsa de informatie, ci pentru ca asa vor ele. Si pentru ca spiritul rebel de teenager le spune ca asta e supararea suprema pe care o pot produce parintilor (unora), asa ca raman gravide pe capete. Macar nu-i abandoneaza si nu-i arunca in pungi de plastic prin tomberoane, cam jumatate ii cresc (majoritatea colegelor de aceeasi varsta cu mine au copii majori deja) iar cele care nu se simt in stare ori ii lasa o vreme la bunici ori ii dau cinstit spre adoptie (alta industrie in floare). Ma rog, nu stiu cum e mai bine, dar cert e ca prefer daca tot e sa fie facuti, macar sa aiba zile si o viata fericita copiii astia. (paranteza, cu iz de banc dar fapt perfect adevarat si real, aveam o colega care avea 40 de ani. Fiica ei, lucra tot cu noi, avea 25. Fetita ei avea 10. Colega in varsta se fastacea de fiecare data cand o luam la misto si o intrebam daca va fi strabunica la 45 de ani, conform traditiei si matematicii...).
    Din pacate va fi extrem de greu sa faci educatie si sa schimbi mentalitatea a milioane de Tincutze din deal, si e mare pacat..."
    Ai prins ideea :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult ca ai copiat aici raspunsul, reusisem sa urmaresc firul acolo doar in primele ore, apoi am uitat. Si eu cred ca e un pas inspre bine. Si mie mi se pare super ok cum se procedeaza la voi, fetele isi asuma responsabilitatea. Ideal ar fi sa isi asume si taticii :)), dar asta nu se poate forta prin lege si oricum nu-i sigur ca toate mamele si-ar dori asta. Faina treaba cu colega :)))).

      Ștergere
  2. Da, si eu sunt pro consiliere. Si sa fie una serioasa, facuta cu simt de raspundere, nu un aviz medical facut din condei si o parafa grabita. Cred ca sunt multe femei care aleg avortul inainte de a gandi si analiza limpede situatia. Vor sa "rezolve" problema si abia apoi isi rezerva timp de gandire.


    Zile pline de lumina sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, sper ca daca trece legea si se aproba, nu va fi ca si dosarele medicale pentru atatea alte domenii :D.

      Zile frumoase si voua! Paste fericit!

      Ștergere
  3. ah, si mie mi se pare o idee buna. din toate motivele pe care le-ati spus si voi. cred ca e utila si sanatoasa o lamurire, cred ca da, fetele cel putin in general sunt speriate, cred ca e important- chiar daca decid sa fac avortul, din cine stie ce motive, sa nu ramana marcate pe viata de asta. sper insa sa fie si aplicabila legea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact, consilierul ar fi util si sa le ajute sa treaca mai usor peste trauma. Sa speram ca va fi bine pana la urma, nu doar o lege de forma.

      Ștergere
    2. Raluca...eu sincera sa fiu ma gandeam ca poate ar fi bine ca pe langa consiliere psihologica tinerelor si tinerilor sa li se ofere si lectii de anatomie/fiziologie si mai ales sa li se prezinte metode contraceptive. Cred ca am mai spus odata, intr-un chestionar aplicat studentilor de la Farmacie anul IV si V apropos de mijloace contraceptive folosite peste 60% din studenti au raspuns :avortul!!! Si vorbim de o profesie care apoi se va ocupa SI cu consilierea pe acest domeniu...trist! E buna treaba cu consilierea...dar nu cred ca se va schimba mare lucru. Trebuie educatie...multa si de la varste mici, trebuie responsabilizare...trebuie atacata problema pe mai multe fronturi. Eu una nu sunt pentru avort decat daca e terapeutic...atat. In rest...ca adult trebuie sa iti asumi niste responsabilitati.
      Buna postarea ta...si interesante raspunsurile fetelor..:)

      Ștergere
    3. Of, nu stiam treaba asta cu studentii la farmacie! E incredibil! Incredibil!

      Ștergere
  4. Mie imi e teama ca si consilierea asta va fi facuta 'romaneste', asa cum sunt date multe avize medicala, adica pe banda rulanta, hop top medicul (daca e la cabinet, daca nu, e buna si asistenta) pune parafa si e gata consilierea :( Sa dea Domnul sa ma insel! Aici trebuie o schimbare de mentalitate la scara inalta, nu numai la adolescente, dar si la cadrele didactice, medici, parinti etc., ceea ce ia ani (daca nu decenii, la cat de rapid evoluam noi, ca natiune). Iarta-mi viziunea pesimista, din nou zic, sa dea Domnul sa ma insel.

    RăspundețiȘtergere
  5. Exact asa cum am zis la mine, principiul legii nu este rau, cu atat mai mult cu cat este verificat deja de ani buni in mai multe tari europene, de la belgia, la germania, olanda, portugalia and so on. Acolo se face consiliere inainte de avort. Clar este un lucru bun. Ceea ce NU este bine este ca se incearca stoparea unui fenomen cu aceasta lege (sau in fine, minimizarea lui). Ca de obicei tratam cauza si nu efectul. Trebuie preventie si educatie. Mie mi-a sarit tot poporul in cap ca vreau educatie in scoli si asa mai departe. NU. Desi e bine sa se inceapa din scoala. Eu ma refer la educatia intregului popor, prin campanii de informare serioase. Altfel, mai imbogatim un pic si breasla psihologilor, insa de rezolvat nu vom rezolva nimic.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De acord. Dar tot trebuie sa sustinem ca se face chiar si un lucru mic in privinta asta, si sa speram ca se va face ca lumea. (Si eu m-am gandit ce venit sigur vor avea psihologii daca se aproba legea...)

      Ștergere
  6. Eu ma intreb efectiv cum se va aplica legea, ar trebui inclusiv ginecologii sa coopereze si la cat de tampiti si materialisti ii stiu eu (ma refer strict la Baia Mare)am mari indoieli...E jalnic oricum ce se intampla in acest domeniu, sora mea lucreaza la medicina legala si a zis ca atatea crime, morti din "cauze medicale" ups.. , pruncucideri, nu a vazut in ultimii 10 ani, efectiv parca a innebunit lumea.
    In Bucuresti este o organizatie care are o "casa" unde gazduieste femei care au fost abuzate, care voiau sa faca avort si au fost consiliate sa nu faca si sa isi pastreze copilul si au fost renegate de familie, femei care nu au posibilitati de a sustine un copil dar nu vor nici avort, Casa Agar cred ca se numeste, femeile sunt gazduite, ele si copilul, (de cand sunt insarcinate), li se ofera suport, conditii materiale, etc si cand mai cresc bebelusii sunt invatate o meserie (gen manichiura, coafura etc) ca sa se poata autosustine, asta asa pe scurt, nu am foarte multe amanunte dar mi s-a parut o chestie extraordinara, ofera suport necesar pt a preveni abandonul si am auzit ca au avut cazuri f de succes, asa ceva ar trebui sa fie peste tot, adica pe langa consiliere sa le ofere mamelor niste solutii, alternative...(http://www.touchedromania.org/)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesant cu casa din Bucuresti. Multe femei accepta abuzuri doar pentru ca nu au unde merge si au impresia ca nu exista nici o iesire.

      Ștergere
  7. Speranta Farca a mai scris cateva articole pe tema in ultimele zile:

    http://speranta.farca.ro/avortul-in-ceausism-o-perspectiva-psihanalitica/

    http://speranta.farca.ro/avortul-post-revolutionar-o-perspectiva-psihanalitica-3/

    http://speranta.farca.ro/efectele-avortul-ceausist-o-perspectiva-psihanalitica-4/

    http://speranta.farca.ro/avortul-intre-gandire-si-fapta-o-perspectiva-psihanalitica-5/

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...