Prima noapte departe unul de altul din dorinta lui

Alex e la Napradea. Am cautat pe blog sa vad ce am mai spus eu despre Napradea, si am gasit niste poze simpatice cu nepotelul si finul nostru Matei. Pe care Alex l-a vazut in ultimul an doar de doua ori, dar ii este tare tare drag si intreaba des de el. Si nu pot sa nu ma emotionez la gandul ca acum si Alex si Matei sunt fratiori mai mari :). Am mai gasit postarea aceasta si mi-am amintit cat i-a placut acolo. 

Alex iubeste Napradea, desi cred ca am dormit acolo doar in doua faze. A doua a fost anul trecut in septembrie, cand inca avea tantrumuri de secarea laptelui meu (acolo a supt ultima data). Nu inteleg cum de s-a indragostit de locul acela desi a fost asa rar acolo. Poate simte ca eu si bunica lui suntem lipite total sufleteste de satul acela. 

Oricum, nu a fost saptamana in ultimele luni in care sa nu-mi fi zis sa mergem sa stam la Napradea, macar cateva zile, daca nu chiar sa ne mutam de tot. Asta-toamna a vrut intr-o sambata sa mearga cu Relu pana la Napradea doar in vizita, desi eu, insarcinata tare cu David, i-am zis ca nu pot veni. Mi-a spus ca stie, ca sunt multe gropi pe drum, dar el merge. A fost prima data cand a mers cu masina fara mine asa lung drum, cand a dormit la pranz fara mine. 

Sambata trecuta a fost acolo cu ai mei si cu Relu sa repare cate ceva. A fost in lumea lui, a fugit peste tot, la un moment dat nu-l gaseau ai mei si el mersese singur la matusa-mea, prin gradina, prin spatele cotetelor de porci. Imi amintesc cum in toamna nu voia sa se apropie de cotete, ii era teama, cum acu vreo doi ani inca plangea rau daca auzea un cocos. 

Sambata asta din nou trebuiau sa mearga toti acolo sa lucreze ceva. Desi el voia sa mearga doar azi, sambata, cu ai mei, nu stiu cum l-a lamurit Relu sa mearga de aseara. Nu stiu daca voia sa mearga cu adevarat. In afara de noptile cand am fost separati fara sa vrem (la nasterea lui David si la internare), nu a mai dormit niciodata fara mine. Si chiar are tabieturi, dimineata e musai sa fiu in pat cand se trezeste, la amiaza e musai sa fiu intr-un anume loc mereu cand se trezeste. Sa nu vada pe nimeni altcineva inainte sa ma vada pe mine. Plange rau daca atunci cand e asa somnoros apare Relu de la serviciu dupa-amiaza de exemplu. Trebuie sa fim numai noi pana se dezmeticeste. 

Asa ca aseara am avut emotii. M-a pupat si m-a imbratisat tare tare la plecare. Mi-a spus ca ii va fi foarte dor de mine, numai de mine. I-am facut poze. Mi-a zis, inchizand usa, ca abia asteapta ca la vara sa ma duca si pe mine la Napradea. El sa ma duca pe mine :D. Deci cumva mersul lui la Napradea e implicit.

A ajuns cu bine. Si am vorbit cu el la telefon pe la vreo 10. O voce cristalina de mi-au dat lacrimile si mi-a fost ciuda ca nu m-am gandit sa-l inregistrez.  Mi-a vorbit vreo 3 minute continuu despre cum e acolo, cum au facut foc si acum se joaca. M-a intrebat ce mai fac, m-a intrebat cum e David. A fost minunat de dulce, puiul meu mare.

Azi-dimineata pe la 8 am sunat-o pe mami, stiam ca trebuia sa fi ajuns si ei deja acolo. Mi-a raspuns el ♥.  Mi-a spus fara sa-l intreb eu ca a dormit bine si s-a trezit vesel, cand a auzit cocosul cantand cucurigu. Era de o veselie inimaginabila. Mi-a spus apoi maica-mea ca l-a gasit atat de vesel si zambitor si fericit, a inceput sa il cheme pe taica-meu sa ii arate pe acolo totul, de parca el ar fi gazda. Sa ii arate calul matusii mele. Si vaca. 

Deseara vine acasa puiul drag... Creste puiul mamei... ♥