De Dr. Darcia Narvaez, articol tradus de aici
http://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201303/normal-infant-sleep-night-nursings-importance
http://www.psychologytoday.com/blog/moral-landscapes/201303/normal-infant-sleep-night-nursings-importance
Majoritatea noilor parinti stiu cat de
repede poate adormi un bebelus in timp ce suge. De fapt alaptarea
frecventa ii adoarme pe cei mici. Desi
multi oameni nu isi pun intrebari in legatura cu aceste comportamente cand
bebelusii lor sunt mici, incep sa se ingrijoreze pe masura ce acestia cresc.
Nu e de ajutor nici faptul ca adormitul
la san este considerat o problema de somn de catre unii cercetatori ai
somnului (Melzer & Mindell, 2006), si nici faptul ca adeseori familia si
prietenii va vor spune ca ii faceti copilului ceva rau si ca nu va invata
niciodata sa adoarma singur. Multi “experti in somn” va vor recomanda sa nu va
lasati bebelusul sa adoarma la san de teama ca se va crea un “obicei rau”
(Meltzer & Mindell, 2006), in schimb va vor recomanda sa va treziti
bebelusul inainte sa il puneti in pat.
Cat timp alaptarea copilului pana cand
adoarme si asezarea lui in pat gata adormit nu e o problema pentru tine ca
parinte, nu trebuie sa-ti faci griji pentru copilul tau. Cum putem afirma asta? In primul rand, un copil care
este suficient de obosit va adormi cu sau fara san. Desi adormitul la san e
posibil sa ramana un mod preferat de
a adormi (plin de apropierea si intimitatea atat de necesare pentru crearea
legaturii intre mama si copil), nu va fi un pas necesar. Pe masura ce copiii
cresc, vor adormi in locuri si pozitii variate. Bebelusii nu ar trebui sa
fie fortati sa adoarma fara alinare; e posibil sa aiba nevoie sa suga pentru a
se simti relaxati si suficient de in siguranta pentru a adormi. Alt factor
de tinut minte este acela ca toti copiii se intarca intr-un final. Alaptarea si
cuibarirea pentru somn in bratele mamei ii ofera alinare copilului tau, o
apropiere care e asociata cu rezultate pozitive in dezvoltare. Copiii vor cauta
aceasta apropiere ca o parte naturala a dezvoltarii. Acesta nu e un lucru rau,
ii ofera pur si simplu copilului apropierea care e o parte naturala a cresterii
alaturi de parinti.
Daca inca nu
sunteti convins(a), va asiguram ca alaptarea este o modalitate naturala
pentru a-i ajuta pe copii sa adoarma si pentru a le oferi un sprijin important
pentru crestere. Parintii ar trebui sa stie ca laptele matern contine seara
mai mult triptofan (un amino-acid care induce starea de somn). Triptofanul este
un precursor al serotoninei, un hormon vital pentru functia creierului si
pentru dezvoltare. In primii ani de viata ingestia de triptofan duce la
dezvoltarea mai multor receptori ai serotoninei (Hibberd, Brooke, Carter, Haug, & Harzer,
1981). Laptele din timpul noptii are de asemenea aminoacizi care promoveaza
sinteza de serotonina (Delgado, 2006;
Goldman, 1983; Lien, 2003). Serotonina face ca creierul sa functioneze mai
bine, mentine buna dispozitie si ajuta la formarea ciclurilor de somn – stare
de veghe (Somer, 2009). Asadar poate fi
in mod special important pentru copii sa aiba parte de lapte matern seara si
noaptea pentru ca are triptofan in el, deci din motive in plus, pe langa adormirea
lor.
Cealalta grija care este amintita este
aceea ca bebelusii si copiii care adorm la san (sau chiar doar in brate) se
trezesc adeseori asteptandu-se sa fie in acelasi mediu in care au adormit
(Anders, Halpern, & Hua, 1992). Acest lucru ar duce la plans la
trezire atunci cand descopera ca sunt intr-un mediu diferit, cum ar fi un
patut. [Parintii care dorm impreuna cu copiii si care ii alapteaza au raportat
scaderea semnalizarii trezirii, pe masura ce bebelusii invata sa caute sanul
mamei si se ataseaza singuri pentru a suge atunci cand se trezesc noaptea. Desi trezirile continua sa fie mai multe in
diadele care dorm in acelasi pat (Mosko, Richard, & McKenna, 1997), aceasta
interactiune naturala ofera o modalitate simpla si linistitoare de ingrijire a
bebelusului cand acesta se trezeste.] In aceste cazuri, cand copiii
sunt pregatiti din punct de vedere al dezvoltarii, sa-i asezati in pat cand
sunt aproape adormiti si sa-i lasati sa termine acest proces singuri poate
ajuta la reducerea trezirilor care rezulta in semnalizarea parintelui. Oricum, nu ar trebui sa ne asteptam ca un bebelus
(sau un copil) sa doarma toata noaptea, pentru ca pot avea o multitudine de
nevoi care sa necesite atentia parintelui, chiar si pe parcursul noptii.
Alte postari in seria de somn de pe site-ul Psychology Today:
(pe masura ce le voi traduce, voi inlocui linkurile cu postarile traduse)
SIDS: Risks and Realities
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"
Pericolele lăsării bebelușului să plângă singur
Co-Autori:
Tracy Cassels, University of British
Columbia, www.evolutionaryparenting.com
Sarah Ockwell-Smith, babycalming.com
Wendy Middlemiss,
University of North Texas
John Hoffman, uncommonjohn.wordpress.com
Kathleen Kendall-Tackett, Texas Tech
University, http://www.uppitysciencechick.com/sleep.html
Helen Stevens, Safe
Sleep Space
James McKenna, Mother-Baby Behavioral
Sleep Laboratory, University of Notre Dame, www.cosleeping.nd.edu
Bibliografie:
Anders, T.F., Halpern, L.F., & Hua,
J. (1992). Sleeping through the night: a developmental perspective.
Pediatrics, 90, 554-560.
Barajas, R.G., Martin, A., Brooks-Gunn,
J., & Hale, L. (2011). Mother-child bed-sharing in toddlerhood and cognitive
and behavioral outcomes. Pediatrics, 128, e339-e347.
Cassels, T.G. (2013). ADHD,
sleep problems, and bed sharing: future considerations. The American
Journal of Family Therapy,
41, 13-25.
Delgado, P.L. (2006). Monoamine
depletion studies: Implications for antidepressant
discontinuation syndrome. Journal of Clinical Psychiatry,
67(4), 22-26.
Goldman, A. S. (1993). The immune
system of human milk: Antimicrobial anti-inflammatory and immunomodulating
properties. Pediatric Infectious Disease Journal, 12(8), 664-671.
Hibberd, C.M.; Brooke, O.G.; Carter,
N.D.; Haug, M; Harzer, G. (1981). Variation in the composition of breast milk
during the first 5 weeks of lactation: implications for the feeding of preterm
infants. Arch. Dis. Child., 57:658-62.
Lee, K.A. & Gay, C.L. (2011). Can
modifications to the bedroom environment improve the sleep of new parents?
Two randomized control trials. Research in Nursing and Health, 34, 7-19.
Lien, E.L. (2003). Infant formulas with
increased concentrations of α-lactalbumin. American Journal of Clinical Nutrition,
77(6), 1555S-1558S.
Meltzer, L.J. & Mindell, J.A.
(2006). Sleep and sleep disorders in children and adolescents. Psychiatric
Clinics of North America, 29, 1059-1076.
Messmer R, Miller LD, Yu CM. The
relationship between parent-infant bed sharing and marital satisfaction for
mothers of infants. Family Relations 2012; 61: 798-810.
Mindell, J. A., Sadeh, A., Wiegand, B.,
How, T. H., & Goh, D. Y. T. (2010). Cross-cultural differences in infant
and toddler sleep. Sleep Medicine, 11, 274-280.
Mosko, S., Richard, C., & McKenna,
J. (1997). Infant arousals during mother-infant bed sharing:
implications for infant sleep and sudden infant death syndrome. Pediatrics,
100, 841-849.
Narvaez, D., Panksepp, J., Schore, A.,
& Gleason, T. (Eds.) (2013). Evolution, Early Experience and Human
Development: From Research to Practice and Policy. New York: Oxford
University Press.
Nelson, E.A.S. & Taylor, B.J.
(2001). International child care practices study: infant sleeping environment.
Early Human Development, 62, 43-55.
Somer, E. (2009) Eat your way to happiness.
New York: Harlequin.
Spencer, J.A., Moran, D.J., Lee, A.,
& Talbert, D. (1990). White noise and sleep induction. Archives
of Diseases in Childhood,
65, 135-137.
Trevathan, W.R. (2011). Human birth:
An evolutionary perspective. New York: Aldine de Gruyter.
Uvnäs-Moberg, K. (2003). The oxytocin
factor: tapping the hormone of calm, love and healing.
Cambridge, MA: Da Capo Press.
Welles-Nystrom, B. (2005).
Co-sleeping as a window into Swedish culture: considerations of gender
and health care. Scandinavian Journal of Caring Science, 19, 354-360.
Dr. Darcia Narvaez este Profesor de Psihologie la Universitatea Notre Dame si Director Executiv al revistei Journal of Moral Education.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu