marți, 18 martie 2014

Somnul normal al bebelusului: 1. Metoda de hranire si dezvoltarea





Problemele de somn ale bebelusilor reprezinta una dintre cele mai intalnite griji raportate de parintii copiilor mici. Intreaba orice nou parinte si majoritatea se vor plange de lipsa de somn. Multi vor fi de asemenea ingrijorati ca ceea ce experimenteaza nu e “normal” si vor crede ca copilul lor are o problema ce trebuie rezolvata. Asa ca vor cauta carti, ii vor intreba pe prieteni, pe membrii familiei sau chiar pe medici ce sa faca cu modul problematic de somn al copilului. Si, pentru a concluziona, parintii simt o anxietate enorma si se ingrijoreaza pentru copiii lor. 

O parte din epidemia anxietatii parentale legata de somnul copiilor este faptul ca traim intr-o cultura in care parintilor li se spune in mod repetat ca trebuie sa se ingrijoreze in legatura cu somnul copilului si ca vor avea parte de consecinte cumplite daca cel mic nu doarme destul. O alta problema este aceea ca majoritatea noilor parinti, neavand multa experienta cu copiii inainte sa ii aiba pe ai lor, nu prea stiu ce este cu adevarat “normal” atunci cand vine vorba de somnul bebelusului.

Simpla constientizare a modelelor normale de somn poate ajuta la usurarea stresului si anxietatii parintilor, ducand la perioade mai fericite pentru intreaga familie.

Asadar ce este normal?

In aceasta serie de postari vom aborda unele dintre cele mai intalnite ingrijorari pe care parintii le au, cu speranta ca le vor vedea ca fiind stadii normale de dezvoltare ale copilului.


“Copilul meu se trezeste in fiecare ora, toata ziua si toata noaptea, pentru a se hrani”
Fie ca se intampla in fiecare ora, sau o data la doua ore, sau chiar la trei, parintii sunt adesea ingrijorati cand bebelusul lor se trezeste regulat pentru a se hrani. Aceasta grija nu este suprinzatoare, avand in vedere centrarea pe “dormitul toata noaptea” pe care cultura noastra o forteaza. Dar dormitul toata noaptea nu este normal din punct de vedere biologic, mai ales pentru un bebelus alaptat.

In momentul nasterii, stomacul unui bebelus poate primi lapte doar cat o lingurita, aceasta insemnand ca va trebui sa se hraneasca des pentru a indeplini multiplele cerinte de energie care acompaniaza aceasta perioada de crestere. Desi stomacul creste relativ repede, continutul de grasime si de proteine din laptele uman este mult mai mic decat cel din laptele altor mamifere, asadar bebelusii necesita hranirea frecventa, rezultand in mai multe treziri nocturne (Ball, 2003; Ball, 2009). 

Laptele uman, fiind creat pentru bebelusi care au nevoie sa se hraneasca la semnal ziua si noaptea, este digerat usor si rapid. Formula de lapte praf, pe de alta parte, este de obicei facuta din laptele altei specii – vaca – si este mai gras, continand in plus o multitudine de aditivi care il fac mai dificil, si deci mai incet de digerat. Acest lucru poate afecta somnul bebelusilor, rezultand intr-un somn nenatural de adanc (mai mult timp petrecut in stadiile 3-4) (Butte, Jensen, Moon, Glaze, Frost Jr., 1992), un stadiu de somn din care e cel mai dificil sa te trezesti  pentru a termina o pauza de respiratie (in mod special pentru bebelusii cu deficienta de trezire), asadar cu potential de a diminua capacitatea bebelusului de a mentine suficient oxigen. Chiar si asa, folosirea formulei de lapte praf nu ofera parintilor mai mult somn per total (Doan, Gardiner, Gay, Lee, 2007).

Bebelusii a caror sursa primara de energie este laptele matern se vor trezi de obicei frecvent pentru a suge, un act esential pentru ca relatia de alaptare sa continue (Ball, 2009). Oricum, indiferent de modul de hranire, multi bebelusi se trezesc frecvent noaptea (Weinraub, Bender, Friedman, Susman, Knoke, Bradley, et al., 2012). Trezitul copiilor noaptea este normal si este o adaptare biologica. De fapt, desi de obicei se raporteaza ca modelele de somn se consolideaza in al doilea an de viata, modelul difera la bebelusii alaptati.

Mamele ce alapteaza se trezesc poate mai des, dar per total dorm mai mult. De exemplu intr-un studiu ce a urmarit copii alaptati pe durata a 2 ani, s-a descoperit ca acesti copii au continuat sa se trezeasca frecvent si in al doilea an de viata, un model mai in conformitate cu culturile in care co-sleeping-ul si alaptarea la termen (cunoscuta drept alaptare extinsa) sunt mai comune (Elias, Nicolson, Bora, Johnston, 1986). 

Trezirile nocturne au rolul de a proteja bebelusul. Trezirile nocturne au fost raportate ca fiind mai intalnite la copiii care dorm in acelasi pat cu un parinte, dar cu toate acestea trezirile si dormitul cu un parinte (atunci cand e practicat in siguranta) protejeaza de fapt bebelusul impotriva Sindromului de Moarte Subita (SIDS)  (Mosko, Richard, McKenna, 1997; Mosko, Richard, McKenna, Drummond, 1996). Perioada critica pentru Sindromul de Moarte Subita a Bebelusului este pana la varsta de 8 luni (cu varful la 2-3 luni), iar trezirile nocturne servesc drept mecanism de protectie. De fapt, daca privim la modul de crestere a copilului din punct de vedere istoric sau trans-cultural, trezirile nocturne frecvente cuplate cu co-sleeping-ul si cu alaptarea sunt norma cu care ar trebui sa comparam alte comportamente de somn ale copiilor.


“Copilul meu dormea toata noaptea si dintr-o data a reinceput sa se trezeasca.”
Imagineaza-ti ca te trezeai regulat cu hranirile nocturne, dar pe masura ce a trecut timpul acestea s-au rarit. Apoi ti-ai dat seama ca dormi in fragmente frumoase, lungi. Ore de somn o data! Si e minunat. Apoi dintr-o data, la fel de repede cum a venit, a disparut. Copilul tau minunat care dormea toata noaptea se trezeste brusc din nou. Aceasta experienta, care este o realitate pentru multi, poate cauza frustrari si disperare, acompaniate de sentimentul ca ai facut ceva gresit, sau ca trebuie sa faci ceva pentru  ca bebelusul sa revina din nou la somnul neintrerupt.

Dar uite ce e: nu poti face nimic. O intoarcere la trezirile nocturne dupa perioade in care a dormit toata noaptea este perfect normala. Somnul multor copii va avea astfel de cicluri o perioada. De fapt, cercetatorii care studiaza modelele de somn au descoperit ca deseori intre 6 si 12 luni bebelusii care inainte dormeau pe perioade lungi incep dintr-o data sa se trezeasca mai des noaptea (Scher, 1991; Scher, 2001). De fapt, intr-un studiu pe termen lung despre somnul copiilor cu varste intre 3 si 42 de luni arata ca nu a existat nicio stabilitate in trezirile nocturne, si nici macar in durata de somn pe toata aceasta perioada (Scher, Epstein, Tirosh, 2004). 

Ce cauzeaza schimbarea modelului de somn? E posibil sa fie o varietate de motive, unice fiecarui copil. Pentru unii poate fi un puseu de crestere sau o eruptie dentara. Pentru altii poate fi un salt cognitiv care ii face sa se agite mai mult decat de obicei, sau aparitia anxietatii de separare. Chiar recent un studiu a raportat ca bebelusii se trezesc mai des cand invata sa se tarasca. Iar pentru unii s-ar putea sa nu stim niciodata motivul real. Dar pe masura ce copiii cresc si fiecare isi dezvolta un ritm circadian, vor trece prin cicluri de somn – unele mai convenabile parintilor decat altele. Parintii trebuie sa fie constienti ca aceste schimbari sunt total normale, chiar daca pot fi frustrante. Sa speram ca o data ce stii ca aceste schimbari sunt de asteptat, poti sa fii mai pregatit, sau cel putin sa nu adaugi intreruperilor de somn carora trebuie sa le faci fata si anxietatea. 


Co-Autori:
Tracy Cassels, University of British Columbia, www.evolutionaryparenting.com
Sarah Ockwell-Smith, babycalming.com
Wendy Middlemiss, University of North Texas
John Hoffman, uncommonjohn.wordpress.com
Kathleen Kendall-Tackett, Texas Tech University, http://www.uppitysciencechick.com/sleep.html
Helen Stevens, Safe Sleep Space
James McKenna, Mother-Baby Behavioral Sleep Laboratory, University of Notre Dame, www.cosleeping.nd.edu


Bibliografie:
Ball, H. L. (2003).  Breastfeeding, bed-sharing, and infant sleep.  Birth, 30, 181-188.
Ball, H. L. (2009).  Bed-sharing and co-sleeping: research overview.  NCT New Digest, 48, 22-27.
Ball, H.L, Volpe, L.W. (2013).  Sudden Infant Death Syndrome (SIDS) risk reduction and infant sleep location –Moving the discussion forward. Social Science & Medicine 79, 84-91
Butte, N. F., Jensen, C. L., Moon, J. K., Glaze, D. G., Frost Jr., J. D. (1992).  Sleep organization and energy expenditure of breast-fed and formula-fed infants.  Pediatric Research, 32, 514-519.
Doan, T., Gardiner, A., Gay, C. L.,  Lee, K. A. (2007).  Breast-feeding increases sleep duration of new parents.  Journal of Perinatal & Neonatal Nursing, 21, 200-206.
Elias, M. F., Nicolson, N. A., Bora, C., Johnston, J. (1986).  Sleep/wake patterns of breast-fed infants in the first 2 years of life.  Pediatrics, 77, 322-329.
Mosko, S., Richard, C., McKenna, J. (1997).  Infant arousals during mother-infant bed sharing: Implications for infant sleep and sudden infant death syndrome research.  Pediatrics, 100, 841-849.
Mosko, S., Richard, C., McKenna, J., Drummond, S. (1996).  Infant sleep architecture during bedsharing and possible implications for SIDS.  Sleep, 19, 677-684.
Scher, A.  (2001).  Attachment and sleep: A study of night-waking in 12-month-old infants.  Developmental Psychobiology, 38, 274-285.
Scher, A. (1991).  A longitudinal study of night waking in the first year.  Child: Care, Health and Development, 17, 295-302.
Scher, A., Epstein, R., Tirosh, E. (2004).  Stability and changes in sleep regulation: A longitudinal study from 3 months to 3 years.  International Journal of Behavioral Development, 28, 268-274.
Volpe, L.W., Ball, H.L,  McKenna, J.J. (2013). Nighttime parenting strategies and sleep-related risks to infants. Social Science & Medicine, 79, 92-100.
Weinraub, M., Bender, R. H., Friedman, S. L., Susman, E. J., Knoke, B., Bradley, R., Houts, R., Williams, J. (2012).  Patterns of developmental change in infants’ nighttime sleep awakenings from 6 through 36 months of age.  Developmental Psychology, 48, 1511-1528.



Alte postari in seria de somn de pe site-ul Psychology Today:
(pe masura ce le voi traduce, voi inlocui linkurile cu postarile traduse)








SIDS: Risks and Realities
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru  parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"



Pericolele lăsării bebelușului să plângă singur

Dr. Darcia Narvaez este Profesor de Psihologie la Universitatea Notre Dame si Director Executiv al revistei Journal of Moral Education.



Un comentariu:

  1. Ce articol util și bine documentat! Felicitări! De când am devenit mama am avut nenumarate provocari cu somnul bebelusului, noroc ca am dat de multe articole in care imi spuneau ca trezirile noaptea nu-s chiar bau bau si se intampla. Foarte mult m-a ajutat si acest articol, s ainteleg ce boalii se intampla cu bebele meu de nu doarme: https://mama-ene.ro/somnul-bebelusului/. Greu greu greu este sa cresti un copil!!!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...