duminică, 23 martie 2014

Jack Newman in Romania + marketingul laptelui praf + giveaway!



Dr. Jack Newman vine iar in Romania, la conferintele “Alaptarea pe intelesul tuturor”, organizate de Totul despre mame si Organizatia ProMama, in 8, 9 si 10 mai 2014, la Rin Grand Hotel, Bucuresti.

De ce e nevoie sa vina un specialist sa ne sfatuiasca? Pentru ca suntem pe ultimul loc in Europa la procentele mamelor ce alapteaza, si sigur nu suntem defecte. Deci ori suntem dezinformate, ori suntem impiedicate de catre alte persoane dezinformate. De aceea aceasta conferinta este si pentru parinti, si pentru specialisti.

Veti spune ca informatii despre alaptare se gasesc peste tot, prin carti, pe internet, prin reviste. Trebuie doar sa ai noroc sa ai lapte, nu? Dupa cum a scris atat de fain si Sanda aici, am ajuns sa credem ca e doar o chestiune de noroc. Au reusit sa ne pacaleasca. Problema este deci ca marea majoritate a informatiilor despre alaptare sunt false. Ori din nestiinta, ori din interes. Ce interes? Pai ce interes ar putea avea Nestle si Aptamil (AptaNutricia) sa dea informatii false despre alaptare? Ce interes ar putea avea ca pe langa dezinformarea directa ce o practica, sa ajunga la mamici si prin dezinformarea medicilor neonatologi, pediatri sau de familie? Care, la randul lor, nu imi dau seama daca sunt creduli si dezinformati, sau doar direct interesati pentru ca firmele de lapte praf ii sponsorizeaza? E drept ca in facultatea de medicina nu se invata nimic despre alaptare, deci aceste companii gasesc terenul propice.

Formulele de lapte praf au fost create pentru a salva vietile copiilor care nu aveau sansa de a suge de la sanul mamei lor, in cazul deceselor sau imbolnavirilor materne, in situatii in care alt lapte uman nu era la indemana. In 2010, industria laptelui praf era o afacere de 20.2 miliarde de dolari. Deci e evident ca formula de lapte artificial acum e folosita de mai mult de 2% dintre mame, cate s-ar presupune ca nu pot avea o lactatie suficienta pentru a-si hrani bebelusul exclusiv cu lapte matern si care necesita suplimentare pe langa alaptare. Lactatia absenta total din zilele noastre se datoreaza lipsei sprijinului personalului medical din spitale, lipsei sprijinului din familie si lipsei informarii mamei. Dar mai e ceva. Sunt membra in cateva grupuri de alaptare pe Facebook unde se repeta aceleasi intrebari, incat ajungi sa te intrebi cum e posibil ca in era informarii mamele inca sa se intrebe “oare am lapte suficient?” sau “e bun oare laptele meu?” din orice mic amanunt, si daca au consumat banane, si daca li se pare ca bebelusul s-a foit un pic la san. Orice mica schimbare in comportament se pune pe seama absentei lactatiei sau a laptelui slab calitativ, nimeni nu isi da seama ca e imposibil sa iti pierzi dintr-o data laptele, nimeni nu se gandeste ca daca isi alapteaza copilul va produce lapte suficient pentru cererea lui si probabil nimeni nu stie cum se comporta un bebelus normal. Mamele nu mai au incredere in corpul lor. De ce? Pentru ca aceste companii de lapte praf insereaza fin si viclean astfel de idei in articolele de pe site-urile ce le sponsorizeaza intens (ati vazut vreun site pentru parinti, despre copii, unde sa nu fie reclama la formula?). “Cum iti poti da seama daca ai lapte destul?” este titlul a zeci de articole in limba romana de pe internet, cand de fapt nici nu ar trebui sa ne intrebam acest lucru. Dar cu cat mai repede abandoneaza o femeie alaptarea din cauza ca e nesigura pe laptele ei, cu atat mai mult lapte praf va fi vandut de catre aceste companii, asa ca e logic de ce se lupta sa castige teren la mamele bebelusilor foarte mici.

Sunt mame care spun ca nu vor sa alapteze. Ca sa putem considera ca facem o alegere informata cand alegem cum ne hranim copiii, trebuie sa stim adevarul. Acest adevar nu il putem cunoaste de la cei care au de castigat enorm din “informarea” noastra. Dupa ce privim prin lupa lor deformata nu putem afirma ca noi am optat pentru a-i da copilului nostru formula in locul laptelui matern. Nu e alegerea noastra, e alegerea societatii consumeriste si e alegerea companiilor de lapte praf.

Pentru ca adevarul e ca daca am sti ce contine formula si daca am sti calitatile laptelui matern, putina lume ar alege formula pentru propriul copil. Dar aceste comparatii se fac rar pentru a nu le leza pe mamele ce isi hranesc copiii cu lapte praf. Insa grija noastra pentru ele se va rasfrange in alte milioane de mame care vor alege formula crezand ca aleg ce e mai bun pentru copilul lor. Chiar si studiile sunt asa scrise incat sa nu supere, gen “alaptatul protejeaza impotriva diabetului”. Fraza iti da de inteles ca formula ar fi norma de comparatie si ca daca faci tu ceva in plus, daca reusesti, daca “ai noroc”, ii oferi o sansa in plus sa nu faca diabet. Cand norma pentru specia umana ar trebui sa fie laptele uman si deci studiul sa spuna “laptele formula creste sansele de diabet”. Astfel, alaptarea nu ar ramane pe un piedestal greu de atins. Campania “breast is best” a facut mai mult rau decat bine, inoculand mamelor ideea ca alaptarea e undeva sus, intangibila, dar ca si laptele praf e aproape la fel de bun. Nu, alaptarea e normala, si laptele praf este o solutie care salveaza vieti si care ar trebui folosita doar pentru a salva vieti cand nu se poate altfel.

Am zis ca le-am vazut pe toate cand la niste stiri la tv o femeie se tanguia rusinata ca nu are bani sa ii cumpere bebelusului ei lapte praf din acela bun, sa aiba si el o sansa in viata, si ca e nevoita sa il alapteze. Pentru ca era saraca, ea credea ca ii distruge copilului viitorul... ATAT de tare au ajuns sa se infiltreze minciunile companiilor de lapte praf.

Formulele de lapte praf iti dau impresia perfectiunii. Doctorii le recomanda. Reclamele arata niste specialisti care sigur stiu despre ce vorbesc si care afirma ca acestea contin tot felul de minunatii care nu ar fi disponibile in laptele matern. In reclame bebelusii alaptati apar plangand, ca sa fie apoi fericiti dupa ce li se da formula. Sau apar doar bebelusi foarte mici, inducandu-se ideea ca dupa o varsta formula e ideala, iar daca ai continua sa-l alaptezi l-ai priva de tot ce e bun, mama rea si egoista ce esti.

Companiile de formule de lapte praf te fac sa crezi ca somnul bebelusului tau nu e sanatos, ca de fapt la x luni ar trebui sa doarma toata noaptea. De ce nu se gandeste noua mama ca daca majoritatea bebelusilor se trezesc noaptea inseamna ca asa e natural si sanatos pentru ei? De ce ajunge sa se gandeasca, din nou, ca poate laptele ei nu e suficient, doar pentru ca bebelusul se trezeste noaptea? E normal si natural sa se trezeasca. E chiar indicat si sanatos.

De ce cred eu ca marketingul are rezultate? In primul rand pentru ca ma uit in jur. Pana cand am nascut, in 2009, am cunoscut in toata viata mea doar 2 (doua!) femei care au alaptat. Nu care au alaptat pana la varste mai mari, ci pur si simplu care au alaptat. Iar de atunci vad mereu si mereu mame care isi doresc nespus sa alapteze dar care cred tot felul de minciuni si renunta repede.  Dar nu vin doar cu dovezi anecdotice. “Expunerea la reclame la formulele de lapte praf creste semnificativ rata de incheiere a alaptarii in primele doua saptamani de viata ale copilului. De asemenea, printre femeile care nu isi propun o perioada certa de alaptare sau printre cele care isi propun sa alapteze 12 saptamani sau mai putin, expunerea la promotiile de lapte praf rezulta in scurtarea perioadei de alaptare totala si exclusiva.” (Howard C et al. Obstetrics and Gynaecology Vol 5, No 2, Feb 2000 p296-303).

Si oare ar investi companiile in reclame daca nu ar castiga apoi inmiit? Companiile de laptele praf au cheltuit pentru reclame in Marea Britanie in 2006/2007 7.626.847 de lire sterline, o crestere de 36.6% fata de anul precedent. Bugetul alocat de Guvernul Marii Britanii pentru promovarea alaptarii a fost in 2006/2007 729.011 de lire sterline, o descrestere fata de 2004/2005, cand era 747.000 lire sterline (Cifre publicate de Organizatia Salvati Copiii). Guvernul nostru nu aloca niciun ban pentru a informa mamele despre beneficiile alaptarii.

Tertipurile lor sunt lipsite de bun simt:

  • Pachete pentru gravide si proaspete mame – ori ca te-ai inscris pe un site, ori la un magazin, ori ca ai primit pachetelul din maternitate, daca ai in casa o mostra de lapte praf, oamenii de stiinta spun ca o vei folosi. Si companiile se bazeaza pe asta. Iti va da impresia ca e garantata de niste specialisti care stiu mai bine decat tine ce nevoi are copilul tau. In spitalele in care s-a interzis prezenta formulei in “cadou” s-a observat o crestere a ratei alaptarii. Deci da, conteaza, chiar daca pare ceva banal. O mama plina de hormoni si lacrimi nu mai gandeste limpede.

  • Abordarea personala a gravidelor si a proaspetelor mamici pentru sfatuire “specializata” – stiati ca si in tara noastra reprezentantii companiilor de lapte praf fac rost de numerele de telefon ale mamicilor, sau roaga medicii de familie sa fie pusi in legatura cu mamele, pentru a le sfatui intr-o perioada atat de delicata sa ia cele mai “bune” decizii? Mda, am aflat ca sunt chiar mandri ca le recomanda mamelor cum sa ii ofere bebelusului suplimentul pentru ca acesta sa nu renunte, cica, la san. Deci imbraca tot textul intr-o forma de grija si empatie pentru mama si copil, dragii de ei...

  • Abordarea doctorilor (neonatologi, pediatri, de familie) – mi-e evident ca interesul financiar primeaza. Neonatologii si sectiile de neonatologie primesc beneficii financiare cu fiecare copil ce merge din maternitate cu recomandare de formula. Pediatrii si medicii de familie primesc tot felul de produse cadou, dar si sponsorizari la conferinte internationale. Pe langa interesul financiar nu-mi dau seama daca acestia nu cumva au ajuns in timp chiar sa creada toate ineptiile ce le rostesc. Pentru ca pentru un drum la medic cu copilul racit trebuie sa te inarmezi cu informatie, rabdare si poate dopuri pentru urechi. In grupurile virtuale mamele ce nu alapteaza se enerveaza de ce cele ce alapteaza cauta medici pro-alaptare, doar mergi pentru altceva la medic, nu pentru lapte. Exact, mergi pentru altceva, iar la medicii care nu sunt pro-alaptare auzi doar cum iti distrugi copilul alaptandu-l. Si e suportabil o data, de doua ori, dar apoi cel putin sotul incepe sa te bata la cap daca mai ai de gand multa vreme sa iti imbolnavesti copilul. Sau renunti si tu pe loc, recunoscatoare ca te-a oprit doctorul la timp... Am citit ca si in alte tari e la fel, medicii le ofera mamelor sfaturi despre alaptare pe care ei le primesc in brosuri facute de companiile de lapte praf. Apoi halatele, calendarele, pixul branduit cu Nestle sau Aptamil iti dau de inteles ca acestea ar fi niste companii in care pana si medicul tau are incredere!
  • Reclame mincinoase – care te fac sa crezi ca formula rezolva totul, plans, colici, somn, anemie.

  • Reclame care construiesc o imagine superioara, de lux, cu care vrei sa te identifici.

  • Sfaturi pentru alaptare pe internet – nu am gresit cuvantul, chiar pentru alaptare. Daca citesti acest articol despre modul in care Nestle pozeaza in strainatate intr-o companie dornica sa ajute mamele sa alapteze, vei ridica o spranceana si te vei intreba cine e atat de fraier incat sa ii intrebe pe cei de la Nestle atunci cand are o problema. Well, au si ei fraierii lor, ii avem si noi pe ai nostri, pentru ca la noi Aptamil a descoperit acest teren gol in tara noastra si pe pagina lor de Facebook e plin de femei care au incredere orbeasca in expertii lor! Tot ce am vazut ca face Nestle in afara, copiaza si Aptamil la noi, sunt tare lipsiti de originalitate :)). Panouri publicitare cu bebelusi la san, ca sa te faca sa crezi ca ei iubesc alaptarea. Asa numiti “experti” in alaptare, fara nicio certificare, care sunt acolo sa iti vorbeasca bland si cald, sa iti dea sfaturi eronate care duc in timp la renuntarea la alaptare. Imi spunea o mama ca exagerez, ca ei sigur sigur nu sfatuiesc mamele sa dea formula. Am intrebat-o ce au sfatuit-o pe ea. I-au spus ca nu are voie sa manance miere cat timp alapteaza. Alteia ii spusesera ca nu are voie broccoli. Reclama odioasa cu bebelusul cu mama la restaurant iti da de inteles ca nu ai voie carne de porc. Tot felul de tertipuri mincinoase care sa iti dea de inteles ca alaptarea asta e dificila, ca sunt atatea restrictii pe care poate nici nu le stii si ii poti face rau copilului tau atat de usor! In plus, sa vad eu mama care merge la cumparaturi citind listele de ingrediente ale tuturor produselor pentru a evita zecile de alimente de care Aptamil spune ca nu sunt ok in alaptare. Ar fi prea chinuitor, cat sa faca asta, o luna? Un an? Cinci? Asa ca ia sa ii dam mai bine bebelusului lapte formula, sa fim siguri ca ii e bine. Oare ce marca sa alegem? Hai sa alegem Aptamil, ca uite ce de treaba au fost cand am avut probleme in alaptare! Mi-au fost alaturi chiar daca nu aveau niciun interes! Normal, ei sunt expertii nostri in nutritie infantila, cei mai buni medici si evident, ei, cei de la Aptamil sau Nestle, stiu ce e mai bun pentru copilul tau. Chiar cei de la compania care face un profit daca tu renunti la alaptare.


Apropo de Aptamil, dau niste linkuri la cateva comentarii pe care le-am scris pe pagina lor: despre durata alaptarii, despre brosura lor facuta de "specialisti", plina de sfaturi gresite pentru mame, despre sfaturile doamnei nutritionist pentru mamele ce alapteaza. Si stiti ca AptaNutricia sponsorizeaza pogramul national SAMAS, care ii formeaza profesional pe specialistii ce vor avea grija de proaspetele mame in spitale.


Si apropo de carne de porc, i-as bate cap in cap pune fata in fata pe astia de la Aptamil cu cei de la Weston A Price care anul trecut au facut o abordare de marketing asemanatoare, inducand mamelor ideea ca daca NU consuma carne de porc ii fac copilului mult rau, si atunci mai bine formula preparata in casa cu produsele lor...


Si apropo de Nestle, ei au vechime, sunt “experti” in asta. In anii 70 au fost dati in judecata pentru ca reprezentanti de-ai lor imbracati ca asistente mergeau in spitale sa le sfatuiasca pe mame sa nu alapteze, pentru ca laptele praf Nestle e mai bun.
In tarile in curs de dezvoltare, unde din cauza lor decesele nou-nascutilor s-au inmultit dramatic pentru ca apa nu era mereu calitativa. Pentru ca formula era scumpa si mamele o lungeau, tot fiind sigure ca e mai sanatoasa decat laptele lor. Dar aceste lucruri se intampla si acum, recent in China (in 2005) doctori platiti de Nestle stateau in supermarketuri pentru a lamuri femeile insarcinate si proaspetele mame ca laptele matern nu e bun. Si atunci sa mai aud replica de pe vremea cand credeam ca Ceausescu regularizeaza tot ce se vinde: “nu le-ar permite sa faca asta daca nu ar fi ok”, “nu le-ar permite sa afirme ca e mai bun decat laptele matern daca nu ar fi”. Li se permite, mult si bine.


La fel vei spune ca nu au voie sa scrie in carti sfaturi false care sa te duca spre pierderea laptelui. Au voie orice. Uite niste exemple din carti in limba engleza, ce iti vor creste tensiunea: 1, 2, 3, 4, 5, sau in carti de somn, sau castigatorii categoriei.      

Toate acestea cand laptele matern e perfect, gratis, mereu bun de mancat, mereu preparat, mereu la temperatura optima, mereu la tine. Cand laptele praf e departe, departe de el si nu-l va putea copia niciodata. Nu numai ca e laptele altei specii. Nu numai ca e pasteurizat si deshidratat chimic. Nu numai ca are in el margarina, zahar si zeci de chimicale (printre care si un pesticid). Nu numai ca nu e steril, cum se tot crede, ci pentru a fi sterilizat trebuie preparat cu apa peste 70 de grade (recomandare de la OMS, altfel contine tot felul de agenti patogeni care pot imbolnavi bebelusul; dar ce doctor ii spune asta mamei? Nici unul, pentru ca mama nu ar mai alege laptele praf daca ar deveni atat de incomod de preparat). Nu numai ca mai contine uneori si viermi, insecte, aluminiu, bucati de plastic. Nu numai ca nu contine anticorpi. Nu numai ca nu contine celule stem, care vindeca ce e de vindecat. Nu numai ca nu contine substante anti-cancer (din contra, laptele praf vegetal are estrogeni cat anticonceptionalele). Nu numai ca nu stim inca tot ce contine laptele uman si deci tot ce ii lipseste formulei. Nu. Nu doar atat. Daca ar fi doar atat ai putea crede ca laptele uman muls este la fel de bun ca si cel supt direct din san, si nu e asa (aviz stresatelor cu alaptarea in public). 

Laptele uman este diferit pentru fete si baieti! Si deci daca ai gemeni fata si baiat, alaptandu-i le dai lapte specific sexului. Daca le dai lapte muls, fara sa stie sanul cine primeste laptele, acesta nu mai e chiar perfect, dar oricum e mai specific speciei decat formula!

Laptele uman este diferit in fiecare moment al zilei, si in fiecare secunda in care bebelusul suge, si in fiecare luna de viata, in functie de nevoile nutritionale ale copilului.

Mai mult, saliva bebelusului transmite glandelor Montgomery de pe san informatii despre toti agentii patogeni intalniti, si organismul mamei trimite anticorpi specifici. Sa te vad, formula, cand faci asta!

Vreau sa ne oprim din grija excesiva pentru a nu leza mamele ce isi hranesc copiii cu lapte praf, pentru ca alte mame vor avea de suferit. Vreau ca mamele ce si-au hranit bebelusii cu formula sa inteleaga ca nu dam aceste informatii ca sa ne batem cu pumnul in piept si nici ca sa acuzam, ci ca sa le ajutam pe viitoarele mame care inca pot alege, sa aleaga informat. Pentru ca daca nu impartasim aceste informatii mamele vor crede in continuare ca laptele uman e la fel mereu si deci “i-a dat destui anticorpi pana la 6 luni, de ce ar mai fi nevoie?”. 


Partea buna e ca Dr. Jack Newman, cel mai mare expert mondial in alaptare, nu numai ca vine la Bucuresti pentru aceste conferinte, dar va lansa si o carte, “Ghidul pentru alaptare”, care nu va avea informatii cu dublu sens, ci sigur vor fi pro-alaptare, pro-mama si pro-copil. Care va darama toate miturile si superstitiile prostesti, sper din suflet s-o citeasca si medicii care mi-au spus mie ca nu se mai alapteaza dupa 6 luni pentru ca laptele devine fix atunci apa chioara. Cate mame i-or fi crezut... se vede in statistici, nu?

Acum ca am lamurit faptul ca veti avea in sfarsit o carte spre care sa va indreptati cand aveti dileme sau probleme, mai vreau sa vorbesc despre conferinte. Programul va fi urmatorul:

Programul Conferințelor „Alăptarea pe înțelesul tuturor cu dr. Jack NEWMAN”:

ZIUA 1:  8 Mai 2014

  • Ce NU ați aflat până acum despre alăptare

  • Despre mitul Nu am suficient lapte 

  • Alăptarea prematurului și a copilului bolnav (nota mea: sper sa mearga la conferinta aceasta si toti medicii care considera ca laptele mamei bebelusului prematur nu e ok pentru acesta si ca lp e mult mai bun, creat special pentru el... si toti medicii care recomanda la diaree sau la febra oprirea alaptarii, sfat care duce la niste consecinte ingrozitoare! Stiu ca aceasta e o dorinta utopica, sa mearga la conferinta toti medicii care recomanda oprirea alaptarii la diaree si febra, ar trebui sa ajunga la conferinta chiar aproape toti medicii romani, nu le-ar ajunge nici Stadionul National pentru organizare, geeeez... )
  • Efectele practicilor medicale asupra nașterii (sper ca va vorbi si despre modul in care oxitocina artificiala are efecte nocive asupra alaptarii si asupra apropierii ce o simte mama fata de copil)
ZIUA 2:  9 Mai 2014
  • Norme pentru copilul alăptat
  • Mituri în alăptare
  • Diversificarea alimentaţiei bebelușului – introducerea solidelor
  • Când NU este contraindicată alăptarea
ZIUA 3:  10 Mai 2014
  • Când copilul NU ia suficient în greutate
  • Colicile la copilul alăptat

Cine e Jack Newman? E cel mai mare expert in alaptare, pe care il admir foarte foarte mult mai ales pentru ca raspunde tuturor celor care ii scriu. Prima data cand i-am scris, a fost pentru ca nu am gasit nicaieri informatii despre spiramicina in alaptare (se punea problema s-o iau pentru toxoplasmoza in a doua sarcina). Si atunci, si cand mi-a scazut secretia de lapte in urma unei raceli, mi-a raspuns in decurs de cateva ore! Recunosc ca am ramas cu o admiratie profunda. Toate prietenele mele care i-au scris au primit raspuns pertinent foarte repede si au trecut cu bine peste probleme.

Unde puteti sa il intrebati ce doriti? Aici.

Unde puteti sa vedeti un interviu cu el din 2012 de cand a venit in Romania? Aici.


Cum puteti castiga un bilet pentru prima zi a conferintei? Scrieti un comentariu la aceasta postare in care sa-mi spuneti ce piedici ati intampinat voi in alaptare (o moasa care v-a tras de sani demonstrandu-va ca nu aveti lapte, o asistenta care il hranea cu lapte praf fix inainte sa vi-l aduca la alaptat, o matusa care v-a spus ca daca sta o ora la san inseamna ca nu aveti lapte, o amica ce v-a recomandat lapte praf ca sa doarma dus copilul, un doctor ce v-a spus ca laptele vostru e nociv si ca formula e ideala, ...). 

(Vad aici unde se fac inscrierile ca in prima zi sunt doua module separate, deci banuiesc ca am de oferit la giveaway un bilet la unul din cele doua module din prima zi.)

Puteti raspunde pana duminica, 30 martie, inclusiv. Voi trage la sorti luni, 31 martie.  Succes! 


 



sâmbătă, 22 martie 2014

Somnul normal al bebelusului: 4. Importanta alaptarii pe timpul noptii




Majoritatea noilor parinti stiu cat de repede poate adormi un bebelus in timp ce suge. De fapt alaptarea frecventa ii adoarme pe cei mici. Desi multi oameni nu isi pun intrebari in legatura cu aceste comportamente cand bebelusii lor sunt mici, incep sa se ingrijoreze pe masura ce acestia cresc. Nu e de ajutor nici faptul ca adormitul la san este considerat o problema de somn de catre unii cercetatori ai somnului (Melzer & Mindell, 2006), si nici faptul ca adeseori familia si prietenii va vor spune ca ii faceti copilului ceva rau si ca nu va invata niciodata sa adoarma singur. Multi “experti in somn” va vor recomanda sa nu va lasati bebelusul sa adoarma la san de teama ca se va crea un “obicei rau” (Meltzer & Mindell, 2006), in schimb va vor recomanda sa va treziti bebelusul inainte sa il puneti in pat.

Cat timp alaptarea copilului pana cand adoarme si asezarea lui in pat gata adormit nu e o problema pentru tine ca parinte, nu trebuie sa-ti faci griji pentru copilul tau. Cum putem afirma asta? In primul rand, un copil care este suficient de obosit va adormi cu sau fara san. Desi adormitul la san e posibil sa ramana un mod preferat de a adormi (plin de apropierea si intimitatea atat de necesare pentru crearea legaturii intre mama si copil), nu va fi un pas necesar. Pe masura ce copiii cresc, vor adormi in locuri si pozitii variate. Bebelusii nu ar trebui sa fie fortati sa adoarma fara alinare; e posibil sa aiba nevoie sa suga pentru a se simti relaxati si suficient de in siguranta pentru a adormi. Alt factor de tinut minte este acela ca toti copiii se intarca intr-un final. Alaptarea si cuibarirea pentru somn in bratele mamei ii ofera alinare copilului tau, o apropiere care e asociata cu rezultate pozitive in dezvoltare. Copiii vor cauta aceasta apropiere ca o parte naturala a dezvoltarii. Acesta nu e un lucru rau, ii ofera pur si simplu copilului apropierea care e o parte naturala a cresterii alaturi de parinti.

Daca inca nu sunteti convins(a), va asiguram ca alaptarea este o modalitate naturala pentru a-i ajuta pe copii sa adoarma si pentru a le oferi un sprijin important pentru crestere. Parintii ar trebui sa stie ca laptele matern contine seara mai mult triptofan (un amino-acid care induce starea de somn). Triptofanul este un precursor al serotoninei, un hormon vital pentru functia creierului si pentru dezvoltare. In primii ani de viata ingestia de triptofan duce la dezvoltarea mai multor receptori ai serotoninei  (Hibberd, Brooke, Carter, Haug, & Harzer, 1981). Laptele din timpul noptii are de asemenea aminoacizi care promoveaza sinteza de serotonina  (Delgado, 2006; Goldman, 1983; Lien, 2003). Serotonina face ca creierul sa functioneze mai bine, mentine buna dispozitie si ajuta la formarea ciclurilor de somn – stare de veghe (Somer, 2009). Asadar poate fi in mod special important pentru copii sa aiba parte de lapte matern seara si noaptea pentru ca are triptofan in el, deci din motive in plus, pe langa adormirea lor.

Cealalta grija care este amintita este aceea ca bebelusii si copiii care adorm la san (sau chiar doar in brate) se trezesc adeseori asteptandu-se sa fie in acelasi mediu in care au adormit (Anders, Halpern, & Hua, 1992). Acest lucru ar duce la plans la trezire atunci cand descopera ca sunt intr-un mediu diferit, cum ar fi un patut. [Parintii care dorm impreuna cu copiii si care ii alapteaza au raportat scaderea semnalizarii trezirii, pe masura ce bebelusii invata sa caute sanul mamei si se ataseaza singuri pentru a suge atunci cand se trezesc noaptea. Desi trezirile continua sa fie mai multe in diadele care dorm in acelasi pat (Mosko, Richard, & McKenna, 1997), aceasta interactiune naturala ofera o modalitate simpla si linistitoare de ingrijire a bebelusului cand acesta se trezeste.] In aceste cazuri, cand copiii sunt pregatiti din punct de vedere al dezvoltarii, sa-i asezati in pat cand sunt aproape adormiti si sa-i lasati sa termine acest proces singuri poate ajuta la reducerea trezirilor care rezulta in semnalizarea parintelui. Oricum, nu ar trebui sa ne asteptam ca un bebelus (sau un copil) sa doarma toata noaptea, pentru ca pot avea o multitudine de nevoi care sa necesite atentia parintelui, chiar si pe parcursul noptii.



Alte postari in seria de somn de pe site-ul Psychology Today:
(pe masura ce le voi traduce, voi inlocui linkurile cu postarile traduse)










SIDS: Risks and Realities
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru  parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"



Pericolele lăsării bebelușului să plângă singur


Co-Autori:
Tracy Cassels, University of British Columbia, www.evolutionaryparenting.com
Sarah Ockwell-Smith, babycalming.com
Wendy Middlemiss, University of North Texas
Kathleen Kendall-Tackett, Texas Tech University, http://www.uppitysciencechick.com/sleep.html
Helen Stevens, Safe Sleep Space
James McKenna, Mother-Baby Behavioral Sleep Laboratory, University of Notre Dame, www.cosleeping.nd.edu


Bibliografie:
Anders, T.F., Halpern, L.F., & Hua, J. (1992).  Sleeping through the night: a developmental perspective.  Pediatrics, 90, 554-560.
Barajas, R.G., Martin, A., Brooks-Gunn, J., & Hale, L. (2011).  Mother-child bed-sharing in toddlerhood and cognitive and behavioral outcomes.  Pediatrics, 128, e339-e347.
Cassels, T.G.  (2013).  ADHD, sleep problems, and bed sharing: future considerations.  The American Journal of Family Therapy, 41, 13-25.
Delgado, P.L. (2006). Monoamine depletion studies: Implications for antidepressant discontinuation syndrome. Journal of Clinical Psychiatry, 67(4), 22-26.
Goldman, A. S. (1993). The immune system of human milk: Antimicrobial anti-inflammatory and immunomodulating properties. Pediatric Infectious Disease Journal, 12(8), 664-671.
Hibberd, C.M.; Brooke, O.G.; Carter, N.D.; Haug, M; Harzer, G. (1981). Variation in the composition of breast milk during the first 5 weeks of lactation: implications for the feeding of preterm infants. Arch. Dis. Child., 57:658-62.
Lee, K.A. & Gay, C.L. (2011). Can modifications to the bedroom environment improve the sleep of new parents?  Two randomized control trials.  Research in Nursing and Health, 34, 7-19.
Lien, E.L. (2003). Infant formulas with increased concentrations of α-lactalbumin. American Journal of Clinical Nutrition, 77(6), 1555S-1558S.
Meltzer, L.J. & Mindell, J.A. (2006).  Sleep and sleep disorders in children and adolescents.  Psychiatric Clinics of North America, 29, 1059-1076.
Messmer R, Miller LD, Yu CM.  The relationship between parent-infant bed sharing and marital satisfaction for mothers of infants.  Family Relations 2012; 61: 798-810.
Mindell, J. A., Sadeh, A., Wiegand, B., How, T. H., & Goh, D. Y. T. (2010). Cross-cultural differences in infant and toddler sleep.  Sleep Medicine, 11, 274-280.
Mosko, S., Richard, C., & McKenna, J.  (1997).  Infant arousals during mother-infant bed sharing: implications for infant sleep and sudden infant death syndrome.  Pediatrics, 100, 841-849.
Narvaez, D., Panksepp, J., Schore, A., & Gleason, T. (Eds.) (2013). Evolution, Early Experience and Human Development: From Research to Practice and Policy. New York: Oxford University Press.
Nelson, E.A.S. & Taylor, B.J.  (2001).  International child care practices study: infant sleeping environment.  Early Human Development, 62, 43-55.
Somer, E. (2009) Eat your way to happiness. New York: Harlequin.
Spencer, J.A., Moran, D.J., Lee, A., & Talbert, D. (1990).  White noise and sleep induction.  Archives of Diseases in Childhood, 65, 135-137.
Trevathan, W.R. (2011). Human birth: An evolutionary perspective. New York: Aldine de Gruyter.
Uvnäs-Moberg, K. (2003).  The oxytocin factor: tapping the hormone of calm, love and healing. Cambridge, MA: Da Capo Press.
Welles-Nystrom, B. (2005).  Co-sleeping as a window into Swedish culture: considerations of gender and health care. Scandinavian Journal of Caring Science, 19, 354-360.


Dr. Darcia Narvaez este Profesor de Psihologie la Universitatea Notre Dame si Director Executiv al revistei Journal of Moral Education. 

joi, 20 martie 2014

Somnul normal al bebelusului: 3. Comportamente normale ale parintilor si de ce acestea nu ii vor dauna copilului tau





Multi parinti care dorm cu copilul lor primesc comentarii de genul “copilul tau nu va pleca niciodata daca nu-l muti tu”, sau “dar cum ramane cu viata ta sexuala?”. Parintii sfarsesc prin a se intreba daca fac ce e mai bine pentru copilul lor. Sau se intreaba daca vor sfarsi cu un adolescent de 16 ani care inca vrea sa urce in pat cu mama si cu tata in fiecare noapte. In primul rand, haideti sa abordam intrebarea cand paraseste un copil patul familial. Puteti fi siguri ca copilul vostru nu va va tari cu el la facultate pentru a dormi cu voi chiar daca nu il fortati sa paraseasca patul.

Varsta la care un copil e pregatit sa se mute in camera sa variaza mult si impartirea patului cu parintii este chiar normala la nivel mondial. In particular, procentele celor din tarile scandinave si din cele asiatice care dorm cu parintii este mult mai mare decat in Statele Unite sau in Canada (Mindell, Sadeh, Wiegand, How, & Goh, 2010; Nelson & Taylor, 2001; Welles-Nystrom, 2005; Cassels, 2013). Parintii intrebati de unul dintre autori in legatura cu varsta la care copilul lor a initiat mutarea intr-o alta camera au raportat varste intre 18 luni si 10 ani.

Unii factori care influenteaza varsta de tranzitie sunt: un frate in alta camera (deci posibilitatea de a dormi intr-o camera cu alt copil), prezenta unui nou bebelus in pat (si atentia necesara pentru siguranta noului bebelus si somnul intrerupt al copilului mai mare) si propriile nevoi de dezvoltare ale copilului. Fiecare familie va trebui sa ia in considerare factorii relevanti pentru copilul lor in particular. Nimeni nu ar trebui sa spuna unei familii ca trebuie sa nu mai doarma cu copiii, daca asta functioneaza pentru ei. E important de mentionat ca cercetarile legate de dormitul impreuna cu parintii pe o perioada extinsa nu au aratat ca cei ce dorm cu parintii ar fi mai putin dezvoltati din punct de vedere social, emotional sau cognitiv fata de cei ce au dormit in camera lor (e.g., Abel, Park, Tipene-Leach, Finau, & Lennan, 2001; Barajas, Martin, Brooks-Gunn, & Hale, 2011; Keller & Goldberg, 2004; Okami, Weisner, & Olmstead, 2002).NN


A doua chestiune ce este adeseori mentionata are legatura cu relatia conjugala atunci cand copiii dorm in patul familial. Noile cercetari care studiaza dormitul cu copiii si satisfactia conjugala raporteaza ca dormitul impreuna cu copiii nu are nicio influenta asupra relatiilor conjugale atunci cand acest aranjament de somn este intentionat (Messmer, Miller, & Yu, 2012). Cand dormitul impreuna este o consecinta a problemelor de somn ale copilului, e posibil ca parintii sa raporteze un stres mai mare asupra relatiei lor, dar probabil aceasta se intampla datorita problemelor asociate cu problemele de somn ale bebelusului. In ceea ce priveste intimitatea, parintii care dorm in acelasi pat sau in aceeasi camera cu copiii lor gasesc adeseori modalitati creative pentru a se asigura ca le sunt indeplinite si lor nevoile. Exista niste bloguri excelente (si pline de umor) pe aceasta tema daca aveti nevoie de un ajutor in plus.



Alte postari in seria de somn de pe site-ul Psychology Today:
(pe masura ce le voi traduce, voi inlocui linkurile cu postarile traduse)









SIDS: Risks and Realities
- nu il voi traduce pentru ca e prea lung si nu prezinta interes pentru  parintii romani. Vezi explicatia din nota din postarea de mai jos, "Dormitul in acelasi pat cu bebelusii: ce e atat de senzational?"



Pericolele lăsării bebelușului să plângă singur



Co-Autori
Tracy Cassels, University of British Columbia, www.evolutionaryparenting.com
Sarah Ockwell-Smith, babycalming.com
Wendy Middlemiss, University of North Texas
Kathleen Kendall-Tackett, Texas Tech University, http://www.uppitysciencechick.com/sleep.html
Helen Stevens, Safe Sleep Space
James McKenna, Mother-Baby Behavioral Sleep Laboratory, University of Notre Dame, www.cosleeping.nd.edu

Bibliografie:
Anders, T.F., Halpern, L.F., & Hua, J. (1992).  Sleeping through the night: a developmental perspective.  Pediatrics, 90, 554-560.
Barajas, R.G., Martin, A., Brooks-Gunn, J., & Hale, L. (2011).  Mother-child bed-sharing in toddlerhood and cognitive and behavioral outcomes.  Pediatrics, 128, e339-e347.
Cassels, T.G.  (2013).  ADHD, sleep problems, and bed sharing: future considerations.  The American Journal of Family Therapy, 41, 13-25.
Delgado, P.L. (2006). Monoamine depletion studies: Implications for antidepressant discontinuation syndrome. Journal of Clinical Psychiatry, 67(4), 22-26.
Goldman, A. S. (1993). The immune system of human milk: Antimicrobial anti-inflammatory and immunomodulating properties. Pediatric Infectious Disease Journal, 12(8), 664-671.
Hibberd, C.M.; Brooke, O.G.; Carter, N.D.; Haug, M; Harzer, G. (1981). Variation in the composition of breast milk during the first 5 weeks of lactation: implications for the feeding of preterm infants. Arch. Dis. Child., 57:658-62.
Lee, K.A. & Gay, C.L. (2011). Can modifications to the bedroom environment improve the sleep of new parents?  Two randomized control trials.  Research in Nursing and Health, 34, 7-19.
Lien, E.L. (2003). Infant formulas with increased concentrations of α-lactalbumin. American Journal of Clinical Nutrition, 77(6), 1555S-1558S.
Meltzer, L.J. & Mindell, J.A. (2006).  Sleep and sleep disorders in children and adolescents.  Psychiatric Clinics of North America, 29, 1059-1076.
Messmer R, Miller LD, Yu CM.  The relationship between parent-infant bed sharing and marital satisfaction for mothers of infants.  Family Relations 2012; 61: 798-810.
Mindell, J. A., Sadeh, A., Wiegand, B., How, T. H., & Goh, D. Y. T. (2010). Cross-cultural differences in infant and toddler sleep.  Sleep Medicine, 11, 274-280.
Mosko, S., Richard, C., & McKenna, J.  (1997).  Infant arousals during mother-infant bed sharing: implications for infant sleep and sudden infant death syndrome.  Pediatrics, 100, 841-849.
Narvaez, D., Panksepp, J., Schore, A., & Gleason, T. (Eds.) (2013). Evolution, Early Experience and Human Development: From Research to Practice and Policy. New York: Oxford University Press.
Nelson, E.A.S. & Taylor, B.J.  (2001).  International child care practices study: infant sleeping environment.  Early Human Development, 62, 43-55.
Somer, E. (2009) Eat your way to happiness. New York: Harlequin.
Spencer, J.A., Moran, D.J., Lee, A., & Talbert, D. (1990).  White noise and sleep induction.  Archives of Diseases in Childhood, 65, 135-137.
Trevathan, W.R. (2011). Human birth: An evolutionary perspective. New York: Aldine de Gruyter.
Uvnäs-Moberg, K. (2003).  The oxytocin factor: tapping the hormone of calm, love and healing. Cambridge, MA: Da Capo Press.
Welles-Nystrom, B. (2005).  Co-sleeping as a window into Swedish culture: considerations of gender and health care. Scandinavian Journal of Caring Science, 19, 354-360.



Dr. Darcia Narvaez este Profesor de Psihologie la Universitatea Notre Dame si Director Executiv al revistei Journal of Moral Education.  

 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...