Cum a aparut Alex pe lume – partea intai: terenul arid

 

Nu, nu e povestea nasterii :). Dar daca am incercat sa gandesc titlul “cum a aparut Alex in burtica mea” deja sigur ati fi spus ca stiti cum, si nu vreti sa auziti detalii  :P.

Cand eram in Grecia am amintit intr-o postare ca vreau sa povestesc cum am ramas insarcinata cu Alex desi aveam probleme. De atunci mi se tot reaminteste ca am uitat sa fac asta :D. Asa ca ma tin de promisiune:

 

Background: 

·          Sindrom Ovarian Polichistic (polycystic ovarian syndrome – PCOS). Asta nu inseamna chisturi la ovare, aceea e alta boala, mai simpla putin, care nu impiedica asa mult fertilitatea. Multe femei raman insarcinate cu chisturi la ovare si le dispar chisturile, dar PCOS vine cu o suita de alte boli care impiedica fertilitatea, te ingrasa oricat ai tine regim, si iti creeaza multe probleme estetice (acnee, hirsutism). Printre dereglarile din PCOS, amintesc:

o   Testosteron crescut - dat, culmea, de o dominanta estrogenica, deci cumva din prea mult estrogen (uneori din alimentatie, de exemplu soia este estrogenica, alta data din cosmetice, toate cosmeticele neorganice dau exces de estrogen), corpul secreta ca raspuns prea mult testosteron. Dominanta asta estrogenica este greu de inteles de catre lume, pentru ca daca stii ca ai prea mult testosteron, te astepti sa poti lua remedii naturiste estrogenice (marar, lemn dulce, branca ursului, etc.). Dar nu, acestea fac mult mai mult rau, cresc si mai tare estrogenul si automat si testosteronul.

o   Progesteronul scazut. Lucru care are doua consecinte negative: intarzie menstruatia si nu fixeaza sarcina la nevoie. In general dupa ovulatie, pana la menstruatie sau pana la nidarea sarcinii, in perioada luteala, progesteronul trebuie sa creasca. Fara cresterea progesteronului, sarcina nu se lipeste. Fara cresterea progesteronului, menstruatia intarzie. Sunt femei carora chiar nu le mai vine menstruatia deloc daca nu iau medicamente cu progesteron. Eu ma incapatanam sa imi las corpul sa se straduiasca singur totusi, si imi venea la 3 luni sau mai mult. Deci si daca as fi ovulat, aveam doar 4 sanse pe an pentru o sarcina.

o   Rezistenta la insulina – aici ar fi prea mult de vorbit. Cum multi doctori vad hipoglicemia ca pe ceva bun (“vezi? Poti sa mananci cata ciocolata vrei”), in loc sa isi dea seama ca asta inseamna o hiperinsulinemie si probabil o rezistenta la insulina. Rezistenta la insulina nu numai ca duce in timp la diabet de tipul 2, dar provoaca in corp o multime de alte dereglari hormonale, este cauza numarul 1 pentru Sindromul Metabolic (si deci si pentru bolile de inima) si este cauza numarul 1 pentru obezitate, indiferent de curele de slabire facute. Rezistenta la insulina apare nu numai pe fond genetic (tatal meu are diabet si bunica din partea tatalui a avut diabet), dar si din mancarea nesanatoasa, nenaturala, si din excesul de carbohidrati si de grasimi nesanatoase (nu, nu ma refer la grasimi animale :)), ci la hidrogenate&co).  Rezistenta la insulina determina de multe ori toate celelalte dereglari hormonale, inclusiv lipsa ovulatiei si lipsa progesteronului. De aceea, de multe multe ori, o dieta sanatoasa poate “vindeca” PCOS, cel putin temporar, cat sa se obtina o sarcina.

o   Si altele, nu are rost sa va impui capul cu tot felul de rapoarte intre LH si FSH si alte treburi hormonale. Tin minte doar cum vazand primele mele analize, medicul ginecolog a afirmat: analizele arata ca esti la menopauza si nu mai ai nici un ovul, deci nicio posibilitate de ovulatie in viata aceasta.

·          Tiroidita autoimuna Hashimoto. E data in general si de iodul sintetic din sarea iodata artificial si din produsele ce o contin (boala apare DOAR in tarile care iodeaza artificial sarea), si de o dereglare a sistemului imunitar la nivel intestinal (de cele mai multe ori bolile autoimune sunt in stransa legatura cu Sindromul Colonului Permeabil (Leaky Gut), care e in stransa legatura cu o diversificare precoce in copilarie cu alimente necorespunzatoare), si de o lipsa a vitaminei D.  Aceasta boala determina:

o   Lipsa ovulatiei

o   Hipotiroidism – de fapt doctorii cand afla de Hashimoto iti spun ca nu exista cura, e pe viata, nu au ce sa-ti dea pana cand vei face hipotiroidism, si abia atunci iti vor da hormoni sintetici sa inlocuiasca functia tiroidei. Hipotiroidismul e la randul lui un factor care provoaca infertilitate, si mai ales este foarte grav netratat in sarcina, pentru ca da cretinism fatului. De aceea in timpul sarcinii mamicile care stiu ca au probleme cu tiroida trebuie sa se monitorizeze constant.

o   Uneori probleme de tiroida la bebelus. Hipotiroidismul se poate analiza de la nastere. O mentiune speciala aici as face referitoare la vaccinuri. Vaccinurile stiti ca doar uneori  fac ravagii in organismele micutilor. Ei bine, pe fond autoimun sunt foarte periculoase, deci daca se suspecteaza o boala autoimuna la bebelus, e mai bine sa amanati vaccinurile pana cand va puteti consulta cu un specialist in imunitate. Nu e nici o graba, really, sigur nu va lua in primii ani Hepatita B, boala pentru care se face primul vaccin in primele clipe, ca banuiesc ca nu il scoateti pe varianta, nu se apuca de droguri si nu face transfuzii cu sange netestat. Are vreme toata viata sa si-l faca. Apropo de asta, eu aveam de multi ani doar anticorpul anti-TPO, in care eram deja “specializata” la cat am citit. Ei bine, dupa un vaccin prin anii 2000, am “capatat” si anticorpul anti-tg (tot un anticorp tiroidian), care se face aproape exclusiv din cauza mercurului. Ta-da-dam!

o   Si, cel mai grav, pierderea sarcinii. Anticorpii tiroidieni resping tesutul tiroidian, il distrug pur si simplu, il “mananca”. Sunt ajutati de iodul sintetic, deci cu cat se ia mai mult iod sintetic (chiar si in medicamentele de iod recomandate de endocrinologii super nepriceputi), cu atat anticorpii omoara mai repede tiroida. Ei bine, in trimestrul 2 cand apare tiroida fatului, anticorpii gasesc aceste celule noi de “omorat” si ataca fatul. Lucru care duce in general la pierderea sarcinii, in trimestrul 2. Treaba cu iodul sintetic sa nu credeti ca o am eu de la dr.google, spun asta pentru ca de multe ori lumea da ochii peste cap ca nu am incredere in medici. Doctorita endocrinoloaga de la Baia Mare m-a infundat de iod, eu am inceput sa citesc pe tema si l-am oprit, m-am programat la Cluj si acolo doctorita, cand i-am zis de iod, s-a dat pe spate pe scaun si cu ochii mari a spus “iod in tiroidita hashimoto???”.

Deci astea doua au fost bolile mele, asa, in mare. Nu vreti sa stiti cand ma apuc de vorbit in amanunt ce fac :))). Acuma, ca istoric, pot sa spun ca eu stiam ca am PCOS si Hashimoto inca dinainte de casatorie, deci sigur inainte sa imi doresc o sarcina. Asa ca in momentul in care le-am spus doctorilor mei endocrinologi si ginecologi ca imi doresc o sarcina, ei au vrut direct sa inceapa tratamentele. Probabil aveau experiente cu femei care reusesc in vreo 10 ani, nu voiau sa pierd vremea si sa imi dereglez si mai tare organismul. Pentru ca, intr-adevar, menstruatia imi venea din ce in ce mai rar, cu cat ma incapatanam mai tare sa incerc natural. Am cerut ragaz un an de zile, pentru ca am stiut ca si remediile naturiste au nevoie de timp ca sa functioneze. Eu deja de multi ani eram obsedata de un stil de viata sanatos, astfel ca organismul speram ca e pregatit de fapt cat de bine se poate, mai interveneam eu cu naturistele ca sa raman insarcinata.

Singurul moment cand mi-a venit menstruatia la timp a fost in concediu, si am citit apoi cat de importanta este vitamina D, mai ales pentru bolile de tiroida si de imunitate.

Chiar daca incercarile mele nu au fost pana la urma pe parcursul a mai multor ani (a durat fix un an), tot am trecut prin traumele testelor de sarcina negative, prin frustrarea “de ce eu? De ce eu nu pot avea copii, ca toate femeile?” (da, stiu, tendinta de exagerare), prin lacrimile din coltul ochiului cand vedeam o femeie insarcinata.

Pe parcursul anului 2008, cat am incercat sa raman insarcinata natural, am fost la medici la controale, imi faceam analizele periodic. Chisturile mele au ajuns sa fie ciorchini ciorchini. Dar cu fiecare vizita la ginecolog ma speriam de ce m-ar astepta in viziunea lor. Ecografiile alea interne de monitorizare ma puneau pe fuga.

In decembrie 2008 am fost la Cluj la analize si la doctorita endocrinolog. Uitandu-se pe analize a inceput sa vorbeasca cu mine dur, certandu-ma cat mai am de gand sa incerc fara tratament? Eu i-am spus ca la ultimul ciclu, fie el si de 3 luni, am avut ovulatie, am recunoscut-o dupa egg-white (nu explic necunoscatorilor). A inceput sa rada de mine “cu asemenea analize e imposibil sa fi avut ovulatie si e imposibil sa ai ovulatie, pentru ca analizele arata ca si cum ai fi la menopauza, ca si cum nu ai mai avea deloc ovule. Esti inconstienta, fara tratament iti distrugi total sansele sa ai vreodata o sarcina”. Eu am intrebat-o ce ar trebui din punctul ei de vedere sa fac (pentru tiroida, deoarece PCOS il povesteam cu ginecologul), si a inceput sa-mi insire tot felul de hormoni si scheme de tratamente pe ani de zile. Si nici asa nu era sigura de rezultat.

Ginecologul mi-a spus ca n-are rost sa ma mai monitorizeze pana cand ma voi hotari sa incep tratamentul, pentru ca la ovare lucrurile stau din ce in ce mai rau, nici nu se mai vede nimic de sutele de mini-chisturi in aspect de ciorchine de acolo. Ovulatie lipsa totala. Mi-a spus ca atunci cand ma voi hotari totusi sa aleg calea alopata, vom incepe cu doi ani de metformin. Acesta este un medicament anti-diabetic cu multe efecte negative si pe termen scurt (greturi, voma, ...) si pe termen lung, ca orice medicament anti-diabetic (doctorul ginecolog mi-a spus ca in general dupa 2 ani e drept ca ficatul e distrus, ceea ce duce la multe probleme de sanatate, plus dereglari hormonale pe viata, ca doar hormonii se metabolizeaza in ficat; in plus, ca orice medicament de diabet, provoaca boli de inima, probleme de vedere, etc.). Apoi, cu ficatul distrus dupa 2 ani de metformin, am incepe stimularea ovariana. Fetele care au trecut prin chinul asta stiu mai bine ce inseamna, fie ca sunt medicamente, fie ca e tratament injectabil pe care ajung sa stie sa si-l faca singure acasa. Alte dereglari hormonale si de aici, si ingrasare, si depresie, etc. Plus chinul teribil de a lua medicamentele/injectiile, si de a merge aproape zilnic la ecograf intravaginal, sa vada medicul daca ai ovulat, si atunci sa opresti medicamentul ala si sa incepi tratament de sustinere a sarcinii. Ecograful ala aproape zilnic am spus si mai sus ca ma oripila, si ma stresa teribil. Mi-a zis doctorul ca m-ar lasa o perioada sa incerc natural inseminarea atunci cand constata el ca ovulez, iar daca nu, ar incerca el inseminare artificiala. Dar mi-a spus sincer ca a mai vazut femei cu analize ca si ale mele, si el imi spune de pe acum, sa nu-mi fac iluzii, ca nu crede ca scap fara FIV, si de fapt si FIV nu-i sigur ca s-ar putea cu ovule de-ale mele, ca el crede ca nu mai am.

Astea erau in decembrie 2008, da? :D Chiar la inceputul lunii ianuarie 2009 am avut menstruatie. Am vazut ca am ovulatie prin 20 si ceva ianuarie, mi s-a parut SF ca a venit asa repede. In general daca ai un ciclu de 3 luni, ovulatia, daca exista, vine cu 2 saptamani inainte de urmatoarea menstruatie, nu vine la mijlocul celor 3 luni. La orice lungime de ciclu ati avea, daca e sanatos, atunci perioada luteala e mereu de 2 saptamani. In 9 februarie 2009 am mers, ca de obicei, la inot. Acolo, la toaleta am vazut putin spotting. M-am bucurat ca imi va veni menstruatia in ziua urmatoare. Ar fi insemnat un ciclu menstrual de 30 si ceva de zile, fata de 102 zile cel anterior! In 10 februarie am uitat complet. Seara saream din post in post la tv si am nimerit pe o telenovela turceasca. Nu glumesc :)))))). Si eu chiar nu ma uit la telenovele :))))). Si am ramas acolo si pe final am inceput sa plang din cauza nefericirii personajului feminim principal :))))). Si boceam in fotoliu :)))). Dintr-o data m-am vazut ce fac si m-am speriat :)))). “WTF is wrong with me???? Heeeiiiiii pai sangerarea de ieri nu s-a mai materializat azi in venirea menstruatiei. Sa fi fost sangerarea de nidare? Si acum plang asa pentru ca sunt insarcinata???????”. Am sarit pe un test de sarcina, si parca in lumina se putea vedea o liniuta foarte palida, nu eram sigura. Dar stiam ca daca se vede putin inseamna ca sunt insarcinata. L-am trezit pe Relu, a fugit la farmacie, si a luat doua teste: unul pentru atunci seara (o linie slaba) si unul pentru dimineata urmatoare (o linie mai puternica). Inca am tinute bine la arhiva toate cele 3 teste.

A fost un vis nesperat, indeplinit. A urmat sarcina cu bucuriile si stresul aferent problemelor mele. Dar asta in alt episod :)).  Din moment ce postarea a devenit prea lunga, pana la urma ajutoarele mele pentru fertilitate le voi expune in postarea urmatoare.